Flacăra, octombrie-decembrie 1995 (Anul 85, nr. 40-52)
1995-10-04 / nr. 40
Viaţa sub un preşedinte de regat fapte fibion La umbra codului penal O are cât timp mai răbdăm faptele acestui nemernic? Oare până unde va trebui să decădem ca să observăm în sfârşit prăpastia în care ne-a azvârlit? S-a cocoţat în funcţia sa de... profitând de buna noastră credinţă. Şi-a pus rudele în posturi grase, ca să le căpătuiască. Pe nepotul său... l-a uns... în judeţul... Pe vara sa a numit-o şefă a departamentului... Nu l-a uitat nici pe... Acesta a ajuns peste noapte să se ocupe de... Dar lucrurile sunt şi mai grave. Din pricina lui au murit oameni, în timpul... Dar şi în anul... Ca şi în anul... Totul executându-se la ordinele lui. Iar acum îşi ocupă scaunul netulburat. E tot mai sigur pe el. E tot mai puternic. Nimeni nu-i mai poate face nimic. Nimic nu-l mai poate clinti din condiţia la care a ajuns călcând pe cadavre. Se bucură de onoruri. A căpătat credibilitate. Iar el aruncă peste lume o privire blajină, de înţelept care a văzut multe şi a înţeles multe. Patronează cu seninătate corupţia, l-a ocrotit pe... şi pe... L-a făcut basma curată pe... A rămas indiferent când a auzit de jaful de proporţii pe care l-a comis cu sânge rece... Criminali e drept, mai mici decât el - au găsit iertare. Nu poate fi uitat cazul lui..., sau al lui... care nici n-au ajuns în faţa justiţiei. Şi, deşi e limpede pentru toată lumea că face jocul... rămânem cu toţii în expectativă şi aşteptăm o mântuire din cer. Până când? Până când vom............................................................... . 100 de ani de cooperaţie Puţini ştiu că ideea de cooperaţie s-a născut cu peste 100 de ani în urmă şi că prima cooperativă a luat fiinţă în anul 1844, la Rochdale, în Marea Britanie, iar Congresul de constituire a Alianţei Cooperatiste Internaţionale a avut loc în anul 1895, la Londra, România fiind membru fondator al acestui organism, alături de Italia, Franţa, Belgia şi Anglia. ACI este ca vechime, după Crucea Roşie Internaţională, a doua organizaţie neguvernamentală din lume. Reunind peste 230 organizaţii centrale, din mai mult de o sută de ţări, însumând mai mult de 750 miliare cooperatori, ea reprezintă cea mai mare organizaţie internaţională, care are un caracter neguvernamental, apolitic, nereligios şi nerasial. împlinindu-se 100 de ani de la constituirea ei în Anglia, cooperaţia britanică a fost anul acesta gazda Congresului Aniversar, care s-a desfăşurat în perioada 16-23 septembrie, la Manchester. Cu această ocazie au avut loc şi alte întruniri ale unor organisme specializate ale ACI, din sectoarele: consum, turism, bancar, cercetare, comunicaţii, NETWORK etc. Congresul s-a axat pe două teme principale: principiile cooperatiste pentru secolul XXI şi dezvoltarea umană susţinută. S-a adoptat o declaraţie privind identitatea cooperatistă, care include o definiţie a cooperativelor, o enumerare a valorilor cheie ale mişcării cooperatiste, o revizuire a setului de principii ce urmează să stea la baza activităţii cooperativelor la începutul secolului XXI, revizuirea periodică a principiilor cooperatiste reprezentând o sursă de putere pentru mişcarea cooperatistă. Din definiţia dată reţinem ideea că cooperativele se bazează pe valorile întrajutorării, democraţiei, egalităţii, echităţii şi solidarităţii. Lucru ce reiese şi din faptul că în multe ţări numărul membrilor neratori reprezintă un procent ridici din totalul populaţiei active, acesta fiind între 40-49% în SUA, Japonia, India, Malaiezia şi Danemarca; între 50-59% în Belgia şi Norvegia; până la 69% în Franţa; mai mult de 70% în Austria, Canada, Cipru, Israel, Suedia şi Uruguay. Dacă raportăm la populaţia activă de pe glob, acest procent este de 28%, iar împreună cu membrii familiilor el se ridică la peste 45%. Din principiile şi ideile pentru secolul XXI desprindem dorinţa universală a oamenilor de a fi stăpâni pe propriile destine, mobilizarea resurselor în vederea realizării protecţiei economice şi sociale, asigurarea unui mediu ambiant nepoluant, sprijinirea oamenilor să scape de sărăcie şi să convieţuiască împreună, indiferent de cultură, religie şi credinţă politică. De reţinut că ideea cooperaţiei este veche, ea bazându-se pe principii democratice, neavând nici o legătură cu ideile leninist-stalinist-ceauşiste şi mai precis cu felul practic al aplicării lor în colhozuri şi CAP-uri. La Congresul Aniversar s-a deplasat din partea cooperaţiei româneşti o puternică delegaţie, prezentând materiale interesante, care au fost primite cu interes de către participanţi, membrii delegaţiei noastre având o participare activă şi la lucrările pe secţiuni. Ca o recunoaştere a activităţii cooperaţiei din România, dl Dumitru Dângă, preşedintele UCECOM, a fost ales în Consiliul CICOPA, organism specializat al ACI pentru dezvoltarea cooperativelor de producţie, iar dl Ion Angelescu, preşedintele CENTROCOOP, a fost ales în consiliul de conducere al COOP-NETWORK, organism specializat pentru dezvoltarea cooperativelor din ţările Europei Central-Estice. Noul preşedinte al ACI a fost ales britanicul Graham Melmoth, fost secretar al Societăţii cooperatiste de vânzări en-gros, el înlocuindu-l la conducere pe suedezul Lars Marcus, care a condus Alianța Cooperatistă Internaţională timp de 11 ani. ALEXANDRU PĂSĂRIN ■ miercuri, 4 octombrie 1995 Stare da spirit . Din nou despre alegeri va ajunge profesorul Constantinescu în cel de-al doilea tur de scrutin? Nu ştiu dacă liderii opoziţiei şi-au pus această întrebare, sunt însă sigur că analiştii de la Cotroceni şi-au focalizat studiile pe această variantă deloc imposibilă, aşa cum veţi remarca din cele relatate mai jos. Două sondaje de opinie realizate recent la Suceava, la care au participat în ambele cazuri 300 de persoane, ar trebui să-i pună pe gânduri pe strategii C.D.R. Prima întrebare a fost: dacă la viitoarele alegeri prezidenţiale ar candida Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Teodor Meleşcanu şi Horia Rusu, pe cine aţi vota? Rezultat: Ion Iliescu 39%, Teodor Meleşcanu 27%, Emil Constantinescu 18% şi Horia Rusu 6% (10% dintre participanţi aveau alte preferinţe). Relevant este şi faptul că foarte mulţi ziarişti suceveni (care nu au participat la acest sondaj) l-ar vota pe dl Teodor Meleşcanu, dacă acesta ar candida. Un alt sondaj de opinie s-a axat pe întrebarea: dacă în cel de-al doilea tur de scrutin ar rămâne în cursă Ion Iliescu şi Corneliu Vadim Tudor, cu cine aţi vota? A rezultat: Ion Iliescu 74%, C.V. Tudor 21%, iar 5% nu au avut nici o opinie. Aceste teste preelectorale denotă poziţia fragilă a candidatului C.D.R., aflat într-o evidentă cădere liberă în opţiunile electoratului sucevean, dezamăgit probabil şi de faptul că dl Petru Juravlea, controversatul lider al PNŢCD Suceava, despre care am scris într-un articol anterior, a fost ales preşedinte al filialei locale a C.D.R. Mulţi analişti politici consideră că dacă dl Emil Constantinescu şi-ar fi dat demisia după pierderea alegerilor din 1992, aşa cum ar fi fost firesc, opoziţia ar fi fost la ora actuală mult mai puternică şi unită. Probabil, desprinderea PAC, PL’93 şi PSDR din cadrul CDR ar fi fost evitată. Ce s-a obţinut în schimb? După opinia mea, o situaţie de-a dreptul catastrofală: şansele ca dl Emil Constantinescu să intre în cel de-al doilea tur de scrutin la alegerile prezidenţiale de anul viitor sunt tot mai reduse. Preşedintele Ion Iliescu are cel puţin două soluţii pentru a-şi elimina eternul contracandidat încă din start: lansarea în cursă a unui nou candidat-surpriză de talia lui Teodor Meleşcanu (soluţie totuşi riscantă, deoarece acesta ar putea să-l învingă în cel de-al doilea tur de scrutin) sau un ordin dat unei aripi dure a PDSR, ce s-ar putea desprinde la viitorul congres al partidului de guvernământ, să-l sprijine în alegeri pe... Corneliu Vadim Tudor! în felul acesta, n-ar fi exclus ca simpatizanți CDR să-l voteze în masă pe dl Ion Iliescu în cel de-al doilea tur de scrutin. Unele frământări recente din PDSR (demisia lui Dan Marţian etc) pot fi semnate că a fost preferată cea de-a doua cale, o veritabilă lovitură de teatru al absurdului pe scena politică din România. CONSTANTIN SEVERIN ■