Flamura, iunie 1970 (Anul 18, nr. 1727-1750)

1970-06-11 / nr. 1735

t ysss.y.y^ proletari d­in toate TARILE uIMiți-vĂ » "ANUL XVIII NR. 1735 JOI, 11 IUNIE, 1970 4 PAGINI, 30 BANI 'S ZILE HOTARITOARE PENTRU SOARTA PRODUCȚIEI AGRICOLE După o îndelungată perioa­dă de vreme rea, de zile no­­roase și umede, au sosit în sfîrșit adevăratele zile de va­ră, în care căldura dogoritoa­re a soarelui se face simțită din plin. In mod firesc, redre­sarea stării timpului SOLI­CITA O ÎNCORDARE MAXI­MA A EFORTURILOR TU­TUROR LUCRATORILOR DE PE OGOARE, O MUNCA PLINA DE ABNEGAȚIE PENTRU REFACEREA CIT MAI GRABNICA A PRO­DUCȚIEI AGRICOLE AFEC­TATA DE INUNDAȚIILE ȘI PLOILE ABUNDENTE. Acum fiecare oră destinată produc­ției contează enorm și se cere să fie închinată, cu dăruire, dintr-un înalt sentiment patri­otic, acțiunii de recuperare a pagubelor cauzate de calami­tăți, îndeplinirii planului a­nual, realizării angajamente­lor. Făcînd dovada înaltei răs­punderi patriotice, țărănimea cooperatistă și­ mecanizatorii și-au mobilizat toate forțele, învingînd în bună măsură vremea, condițiile potrivnice. Oamenii au răspuns chemării partidului de a face tot ce este posibil pentru a recupera pagubele produse de vremea neprielnică, astfel nicit să poată realiza producții bune, aproape de nivelul celor din anii normali. (Continuare in van.­a "-a) Fiecare oră cîștigată înseamnă un plus de recoltă fif Acolo unde nu se poate intra cu atelajele, să intrăm cu sapa TOVARĂȘI OȚELARI DE LA OȚELU ROȘU! CINE VA SUPLINI METALUL IROSIT ? Rebutul depistarea A g A ■ interzie După toate necazurile oțelarilor cu întreținerea vetrelor, cu pre­lungirea duratei de elaborare, se mai adaugă și rebutul — plaga producției industriale. In ultimul timp, procentul de metal necores­­punzător a crescut fiind, așa cum arăta îngrijorător directorul general al centralei în convorbi­rea avută, de aproape mai mare decât la Reșița, două ori unde se elaborează sortimente mult mai pretențioase. împreună cu topitori, maiștri, ingineri, tehni­cieni de la C.T.C. am încercat să elucidăm cauzele pentru care zeci de tone de platine nu corespund standardului. — Nu zic, sînt și la noi neajun­suri — ne-a spus Vasile Tincu, prim-maistru în hala de turnare. Dar, credeți-mă în toți anii de cînd lucrez la oțelărie, și sînt ani buni, n-am întîlnit situația de azi. În patru luni, din 1900 tone re­but și pierderi, 1120 tone le re­prezintă materialul defect, sesizat la laminorul de platine. Nu știu ce să mai cred­­, din 50 de lin­gouri 48 sunt bune, două nu. — Ce propuneți ? — Aș zice să vedem și felul în care se respectă tehnologia la laminare, și în primul rind, în­călzirea. Despre încălzirea omogenă am discutat și cu tovarășa ingineră Elena Suciu, de la serviciul C.T.C. — Nu pot să mă pronunț. Ur­mărim și noi aspectul, dar pînă acum n-am reușit să elucidăm cauzele. Vorbiți însă mai bine cu șeful serviciului. — Bine, dar în fișe este trecută ca vinovată oțelăria. Și în conse­cință, se aplică penalizări. — Așa considerăm acum. — Dar, care este adevărul ? Răspunsul este înlocuit cu o ri­dicare din umeri. Deci, aruncăm anatema pe un colectiv fără să putem aduce argumente cu­ de cit științifice, care o dată cu sesizarea cauzelor, să elucideze și proce­deele ce se cer folosite pentru prevenirea rebutului de material. Inginerul Ion Stălinescu, șeful serviciului, la care am fost în­drumați, s-a arătat și mai enig­matic. — Nu pot spune nimic. Sunt multe lucruri dar... — Cui ajută tăcerea ? — Nu pot. Reveniți peste o lu­nă. Noi cercetăm. — Dar despre controlul înterfa­­zic, ne puteți spune ceva ? — Ce ? — Cine l-a desființat ? . ... — Atunci cum apreciați măsu­ra ? — N-am fost de acord cu ea, dar anul trecut s-a cerut să ex­perimentăm lucrul fără control interfazic timp de trei luni, și a­­șa a rămas... — Săptâmîna aceasta a fost re-EUGEN FIERARU (Continuare în pag. a 3-a) crește, cauzelor I Snob­isml ! Dintre tarele unei societăți, 4 i snobismul este cel mai puțin i J condamnat, probabil din cauză­­ 4 că, ori pe unii nu-i lezează, ori * 4 ceilalți nici unu-l sesizează. A­­­­­­devărul e că snobismul face i­1 ravagii în concepția despre­­ 4 viață, in special a intelectuali­­­­i tații, influențind din plin edu­­l­­­cația tineretului in primul­­ 4 rind, acesta­­ fiind mai recep­­t­­­tiv noului, chiar și neselectat.­­ Dacă e la modă barba, sno­­­­­­­­bul își va lăsa barbă, chiar și l­­­i cind nu-i șade bine. Dacă e i , la modă franceza, snobul își­­­­ va Înjgheba o mică bibliotecă * 4 franțuzească, deși n-a ajuns ț l nici la pagina 11 a manualu­­­­­­ lui de franceză, da­t­a avea J­i prin sertare și buzunare cel­­ 1 puțin cite un „Le Figaro Ute­­r­­­raire“; dacă se procura pipă, ’­­ snobul își va procura din pă­­­ i­mint din iarbă verde pipă; Í J dacă e la modă un anumit fel­­­­ de literatură, snobul va prea- i 4 mări doar acel fel de literatu­­­­­­ră. Va purta brățară sau va i­i vorbi cu emfază despre lucruri­­ , asimilate în pripă. Va frecven­­­­t’ la societatea cu o poziție ne- i ș firească , a trupului și a sufle­­t­­­i­tului, gata oricînd să epateze­­ j ! sau să zîmbească ironic. Va f­i S minți, se va lăuda cu anumite t 1 4 merite, va propune anumite­­ inițiative gratuite, va nega ! I ’ ceea ce se neagă din modă. Va­­­­­i strimba din nas auzind evite­­­ I á ce populare, va zîmbi cu su­­s i >­perioritate asistind la sin- 7 4 drofia unor oameni simpli, se v­a va înarma cu citate și expre­­­­­­sii tip din dicționare de ser­ , 5 viciu.­­ 4 Snobismul e un diavol orgo- 4 ? lips, care se vi­ră in sufletul 1 * acelora ce cred că fluturii 1­4 zboară dintr-un simplu mofi­­­l și nu din necesitate. 4 I ION VELICAN 4 I In interiorul ziarului ■ INFORMAȚII DE PARTID ■ O PREOCUPARE PERMANENTĂ A PRO­FESORILOR DIRIGINȚI: EDUCAREA POLITICĂ A ELEVILOR» LOCURI TURISTICE MINUNATE, DAR­­ ■ COMENTARIU EXTERN ő x INACCESIBILE SPORI­T U.C.M. Reșița. Un uriaș — butucul rotoru­lui turbinei de 178 MW, destinat hidrocentralei de la Porțile de Fier. Realizare­a constructori­lor de mașini reșițeni, subansamblul întrunește caracteristici calitative superioare, la nivelul celei mai înalte tehnici­tăți. Destinația: Porțile de Fier Cele 32 de palete, capacul turbinei, inelul superior și cel inferior, precum și alte piese care intră în componența apa­ratului director, cîntărind la un loc mai bine de 480 tone, au luat miercuri calea spre Porțile de Fier. în acest fel, U.C.M. Reșița a livrat al doilea aparat director, la realizarea căruia a contribuit în mod deosebit echipa de lăcătuși condusă de E­­mil Anuța, de la S.M.G. Tot la secția mecanică grea a uzinei—unde se execută aceste hidroagregate — ieri au fost terminate și s-au montat masivele pa­­­lele ale rotorului pentru turbina româ­nească de 178 MW. în zilele care urmează se vor face probele cinematice, urmînd ca pînă la finele lunii curente, rotorul să fie expediat la destinație : hidrocentrala de la Porțile de F­ier. f ANCHETA NOASTR in țara noastră, căsătoria este apreciată ca o legătură socială și morală, bazată pe propriile sale principii și nor­me, menită să-i ajute pe cei doi indivizi într-o mai profun­dă integrare în marea colectivitate a oamenilor. Act liber și necesar în același timp, căsătoria are o excepțiOnală impor­tAnță socială, familia fiind celula, baza societății noasTRe. *­­ .. ........... • FALSA DRAGOSTE ȘI FUGA DUPĂ A­­VERE • LA 20 DE ANI „MĂRITATĂ" DE 5 ORI • „CĂSĂTORII PREMATURE ? NU MAI AVEM" — SPUNEA PRIMARUL ȘI „NUNTA" TRECEA PE SUB OCHII LUI • CĂSNICIILE ADEVĂRATE PRESUPUN SENTIMENTE STA­­TORNICE Căsătorii de formă ... fără forme — Cetățene ... de bună voie și nesilit de nimeni iei în căsătorie pe... ? Glasul ofițerului stării civile se aude arareori, punînd această emoționantă întrebare, în­­ sala Consiliului popular al comunei Slatina Timiș. Și asta nu din pri­cină că în satul de reședință sau in Sadova Nouă, Hora, Sadova Veche, sate aparținătoare, nu ar avea loc căsătorii. Dimpotrivă. Dar multe dintre acestea se în­cheie fără a fi îndeplinite condi­țiile cerute de lege. Ne referim la așa-numitele căsătorii prema­ture și mai ales la concubina­re. Desigur, din moment ce în ul­timii ani au avut loc peste 80 de asemenea, „combinații“ ori „tran­zacții“, (azi majoritatea lor des­trămate, iar fostele neveste fără soț la nici 25 de ani), nu mai poa­te fi vorba de o problemă parti­culară, redusă la cadrul limitat, al unei familii sau alteia, ci inte­grată organic în sfera probleme­lor de interes social. !! „Nu mei «vei» esemenee cezuri!" Anul trecut,1 Matilda Kremmer, de 14 ani, a părăsit clasa a VII-a a Școlii generale din Slatina Ti­miș, cu o săptămînă înainte de absolvirea ei, preferind să se „Că­sătorească“ cu un șofer, bineîn­țeles fără a îndeplini condițiile cerute de lege. O colegă de școa­lă, Maria Monter a imitat-o. Ul­tima, are și un copil, dar cu o situație nelegitimă. Alte tinere, Margareta Mutu și Semenica Ba­­beți, care au conviețuit prin con­cubinaj, au fost nevoite să-și ac­ționeze foștii „soți“ în judecată pentru a se stabili copiilor rezultați din paternitatea legăturile lor și, deci, dreptul la pensie a­­limentară. Iată, așadar, cele din­ții implicații sociale ale feno­menului : fete sustrase din pro­cesul ..­.general, obligatoriu de în­­vățămînt, copii fără o situație legitimă. — Dumneavoastră,­­ tovarășe președinte, ce părere aveți de modul în care se înfiripă acest tip­­ de familie pe raza­ comunei, — l-am­­ întrebat pe tovarășul Petru Moater, președintele Consiliului popular comunal, întîlnit în sat­— Noi nu mai avem asemenea cazuri­­— ne-a răspuns dînsu­l.1 Dar, lovitură de teatru’! Nici n-a terminat bine vorba și prin fața noastră avea să treacă o nuntă. Mire : Ferdinand Neagu Mireasă : Maria Moater. E de pri­sos să m­ai spunem ce fel de că­sătorie era și aceasta. Virsta mi­resei : 15 ani și jumătate. Orga­nele în drept nu-i dăduseră dis­pensă de vîrstă. Și, culmea ironiei, în­ aceeași zi în satul aparținător, Hora, avea loc o altă „căsătorie", tot atit de puțin legală. Se luaseră împreună feciorul lui Ianăș Bona cu fata lui Vasile Bona. Iar­­ primarul ne supnea că ... 0 1 $ Plenara Comite­tului județean Caraș- Severin al U.T.C. Marți, a avut loc plenara Comi­tetului județean Caraș-Severin a­l U.T.C. Plenara a examinat pre­ocuparea comitetului județean, a organelor și organizațiilor U.T.C., pentru transpunerea în viață a hotărîrilor organelor superioare și a propriilor măsuri și hotărîri. Referatul prezentat de tovarășul Mitică Găletan, șeful secției or­ganizatorice, a evidențiat acțiuni­le întreprinse de organizațiile U.T.C. pentru mobilizarea tinere­tului în realizarea exemplară a sarcinilor ce revin unităților economice, tuturor întreprinderi­lor și instituțiilor în acest an, angajamentelor în întrecere, la activitățile voluntar-patriotice. Apreciind rezultatele dobîndite, plenara a indicat ca în viitor or­ganizațiile U.T.C. să-și intensifice activitatea politico-organizatorică în vederea întăririi tineretului în muncă, disciplinei cultivării dragostei pentru meseria aleasă. Avînd în vedere legătura ne­mijlocită dintre rezultatele ob­ținute și munca pentru întărirea vieții interne a organizațiilor U.T.C., în intervențiile lor, vorbi­torii au făcut propuneri pen­tru îmbogățirea lărgirea sferei de conținutului și cuprindere­a acțiunilor întreprinse de organele și organizațiile U.T.C. ln încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Lipschner, membru supleant al biroului Comitetului județean de partid, prim-secretar al Comite­tului județean U.T.C. Plenara a adoptat un plan de măsuri corespunzător. Rendez-vous la Ciclova Acum, la început de sezon estival, orice invitație la dru­meție, mai cu seamă cînd are ca punct terminus o stațiune, este binevenită. Desigur, pen­tru cei mai mulți numele lo­calității Ciclova Montană, din imediata apropiere a Oraviței nu spune deocamdată prea m­ult. Unii știu doar că aici a existat cîndva,o renumită fa­brică de bere și că apa de iz­vor mi are seamăn. Ci­ despre Ciclova ca stațiune se poate vorbi mai mult la timpul vi­itor. Există insă un început, despre care ne propunem să vorbim... la prezent. Dintr-o lăudabilă inițiativă locală, a fost captat — la gura unei vechi mine — un izvor termal (28 ° ). Chiar de la început, proprietățile acestuia se dovedesc excelente. Mai mulți , cetățeni suferinzi de traumatisme (îndeosebi de na­tură reumatică) mi-au vorbit, cu lux de amănunte și cu o bună doză de încredere că în urma a 10—12 băi­, făcute anul trecut în lacuri improvizate la gura minei s-au simțit... ca nou născuți. Afirmațiile — desigur puțin exagerate, — au totuși o bază reală. Ele sunt confirmate de analize calificate, apele res­pective fiind de natură radio­activă, cu nimic mai prejos decit cele din renumita stațiu­ne Herculane. Plecînd de la acest adevăr, edilii locali au trecut la amenajarea unei băi, deocamdată destul de modestă. Pentru început a fost construit u­n bazin din beton și după cum aminteam, captat izvorul, apoi s-a amenajat un teren de­ ■plajă. Alte mici amenajări, între care și construirea căilor de acces (inclusiv aleea ce du­ce de la Oravița la Ciclova pe drumul cel mai­ scurt) vin sa completeze cele­­ descrise. Cu autoturismul se poate ajunge de la Oravița p­e drumul ce trece prin Ciclova Română Ce-i drept, acesta nu se pre­zintă într-o stare prea bună, fapt ce îndeamnă Consiliul popular orășenesc să se ocupe de punerea lui la punct în pe­rioada următoare. Nu încape îndoială că în orele lor de răgaz, numeroși orăvi­­țeni, precum și cetățeni din alte localități, își vor îndrepta pașii spre locul descris. Pentru a crea ambianța plăcută (și necesară!) găsim cu care să amintim cooperativei orășe­nești de consum necesitatea de a deschide aici, pe timpul verii, o unitate de desfacere Oamenii ar dori să găsească o gustare, un suc natural, o în­ghețată, și poate chiar o bere. Deocamdată, cam atît. Sun­tem­ convinși că vom avea­­ c> alte­ prilejuri să vorbim despre Ciclova Montană. Dorim ca însemnările să fie cit mai bo­gate. Localnicilor le-am cere doar puțin simț practic, de bun gospodar. Să nu uităm că tot ceea ce s-a făcut pînă acum este rezultatul muncii patrioti­ce a cetățenilor. Ei sunt dor­nici ca și pe viitor să contri­buie la lucrările necesare pu­nerii în valoare a prețiosului izvor termal. VIOREL BOARIU § !§ Gusturi? Nu! Tranzacții meschina Mult mai complicate apar însă cazurile unor fete tinere care s-au ..căsătorit“ a doua, a treia, a pa­tra sau chiar, a cincea oară. Ana Bîrză, spre exemplu, la 15 ani este „nevastă“ pentru a doua oară, iar sora sa, Emilia de vîrstă apropiați, a rămas deja „văduvă“. De­ două ori a fost „căsătorită“ și Maria Babeți, iar colega ei de clasă, Maria Ghera, nici mai mult nici ..mai­ puțin.. decît de .... cinci ori ! ; Și cînd te gîndești că aces­tea abia au împlinit 20 de anii fiecare ! ’ In acest context, punem o în­trebare firească lui S. Ghera, tatăl ultimei : — Știm explicați situația ma­trimonială a fiicei dv. ? — Mă miră faptul că vă legați de ea, ne răspunde dînsul. în sat există un caz cînd o fată s-a mă­ritat de opt ori, dar n-a dat ni­mănui socoteală. Ceea ce mă în­trebați, e o­ chestiune particulară. Dacă fetei mele nu i-au plăcut foștii soți... cu sila nu se face dragoste ! Am trecut și eu prin multe în viață, că și mie mi-a plăcut viața și ii dau dreptate. Aceasta-e optica stranie și ciu­dată a unui părinte! Realitatea e insă alta. Unii pă­rinți, din dorința de a avea gi­neri pe măsura „gusturilor“ lor, fără a ține seama de afecțiunea și sentimentele propriei lor fiice, hotărăsc în mod unilateral, cînd și pe cine să-și ia acestea tovarăși de viață. La baza unor asemenea tran­zacții stau interese de ordin meschin, mai ales goana cu orice preț după avuție, lucruri care, niciodată, nu au putut suplini golul, imensul gol, lăsat în urma unor asemenea prietenii și iubiri, de la început mutilate, impuse. Cupiditatea,, trăsătură străină e­­ticii noastre socialiste, se soldea­ză cu implicații sociale nedorite i încălcarea prevederilor­­ legale, destrămarea într-un an—doi, ori chiar mai puțin, a nucleului fa­milial format de regulă, atunci cînd fostele „mirese“, datorită creșterii, a maturizării lor, încep să-și explice cu alți ochi șubreze­nia propriului lor cămin; în acest sens, hotărîrile lor ulterioare sînt irevocabile. Statistica ne dovedește cu pri­sosință că aceste așa-zise „căsă­torii premature“, după destrăma­rea lor determină apariția unui alt fenomen, concubinajul, și CONSTANTIN GALESCU (Continuare In pag. a 3-a)

Next