Flamura, iunie 1970 (Anul 18, nr. 1727-1750)
1970-06-11 / nr. 1735
t ysss.y.y^ proletari din toate TARILE uIMiți-vĂ » "ANUL XVIII NR. 1735 JOI, 11 IUNIE, 1970 4 PAGINI, 30 BANI 'S ZILE HOTARITOARE PENTRU SOARTA PRODUCȚIEI AGRICOLE După o îndelungată perioadă de vreme rea, de zile noroase și umede, au sosit în sfîrșit adevăratele zile de vară, în care căldura dogoritoare a soarelui se face simțită din plin. In mod firesc, redresarea stării timpului SOLICITA O ÎNCORDARE MAXIMA A EFORTURILOR TUTUROR LUCRATORILOR DE PE OGOARE, O MUNCA PLINA DE ABNEGAȚIE PENTRU REFACEREA CIT MAI GRABNICA A PRODUCȚIEI AGRICOLE AFECTATA DE INUNDAȚIILE ȘI PLOILE ABUNDENTE. Acum fiecare oră destinată producției contează enorm și se cere să fie închinată, cu dăruire, dintr-un înalt sentiment patriotic, acțiunii de recuperare a pagubelor cauzate de calamități, îndeplinirii planului anual, realizării angajamentelor. Făcînd dovada înaltei răspunderi patriotice, țărănimea cooperatistă și mecanizatorii și-au mobilizat toate forțele, învingînd în bună măsură vremea, condițiile potrivnice. Oamenii au răspuns chemării partidului de a face tot ce este posibil pentru a recupera pagubele produse de vremea neprielnică, astfel nicit să poată realiza producții bune, aproape de nivelul celor din anii normali. (Continuare in van.a "-a) Fiecare oră cîștigată înseamnă un plus de recoltă fif Acolo unde nu se poate intra cu atelajele, să intrăm cu sapa TOVARĂȘI OȚELARI DE LA OȚELU ROȘU! CINE VA SUPLINI METALUL IROSIT ? Rebutul depistarea A g A ■ interzie După toate necazurile oțelarilor cu întreținerea vetrelor, cu prelungirea duratei de elaborare, se mai adaugă și rebutul — plaga producției industriale. In ultimul timp, procentul de metal necorespunzător a crescut fiind, așa cum arăta îngrijorător directorul general al centralei în convorbirea avută, de aproape mai mare decât la Reșița, două ori unde se elaborează sortimente mult mai pretențioase. împreună cu topitori, maiștri, ingineri, tehnicieni de la C.T.C. am încercat să elucidăm cauzele pentru care zeci de tone de platine nu corespund standardului. — Nu zic, sînt și la noi neajunsuri — ne-a spus Vasile Tincu, prim-maistru în hala de turnare. Dar, credeți-mă în toți anii de cînd lucrez la oțelărie, și sînt ani buni, n-am întîlnit situația de azi. În patru luni, din 1900 tone rebut și pierderi, 1120 tone le reprezintă materialul defect, sesizat la laminorul de platine. Nu știu ce să mai cred, din 50 de lingouri 48 sunt bune, două nu. — Ce propuneți ? — Aș zice să vedem și felul în care se respectă tehnologia la laminare, și în primul rind, încălzirea. Despre încălzirea omogenă am discutat și cu tovarășa ingineră Elena Suciu, de la serviciul C.T.C. — Nu pot să mă pronunț. Urmărim și noi aspectul, dar pînă acum n-am reușit să elucidăm cauzele. Vorbiți însă mai bine cu șeful serviciului. — Bine, dar în fișe este trecută ca vinovată oțelăria. Și în consecință, se aplică penalizări. — Așa considerăm acum. — Dar, care este adevărul ? Răspunsul este înlocuit cu o ridicare din umeri. Deci, aruncăm anatema pe un colectiv fără să putem aduce argumente cu de cit științifice, care o dată cu sesizarea cauzelor, să elucideze și procedeele ce se cer folosite pentru prevenirea rebutului de material. Inginerul Ion Stălinescu, șeful serviciului, la care am fost îndrumați, s-a arătat și mai enigmatic. — Nu pot spune nimic. Sunt multe lucruri dar... — Cui ajută tăcerea ? — Nu pot. Reveniți peste o lună. Noi cercetăm. — Dar despre controlul înterfazic, ne puteți spune ceva ? — Ce ? — Cine l-a desființat ? . ... — Atunci cum apreciați măsura ? — N-am fost de acord cu ea, dar anul trecut s-a cerut să experimentăm lucrul fără control interfazic timp de trei luni, și așa a rămas... — Săptâmîna aceasta a fost re-EUGEN FIERARU (Continuare în pag. a 3-a) crește, cauzelor I Snobisml ! Dintre tarele unei societăți, 4 i snobismul este cel mai puțin i J condamnat, probabil din cauză 4 că, ori pe unii nu-i lezează, ori * 4 ceilalți nici unu-l sesizează. Adevărul e că snobismul face i1 ravagii în concepția despre 4 viață, in special a intelectualii tații, influențind din plin edulcația tineretului in primul 4 rind, acesta fiind mai recepttiv noului, chiar și neselectat. Dacă e la modă barba, snobul își va lăsa barbă, chiar și li cind nu-i șade bine. Dacă e i , la modă franceza, snobul își va Înjgheba o mică bibliotecă * 4 franțuzească, deși n-a ajuns ț l nici la pagina 11 a manualu lui de franceză, data avea Ji prin sertare și buzunare cel 1 puțin cite un „Le Figaro Uterraire“; dacă se procura pipă, ’ snobul își va procura din pă imint din iarbă verde pipă; Í J dacă e la modă un anumit fel de literatură, snobul va prea- i 4 mări doar acel fel de literatură. Va purta brățară sau va ii vorbi cu emfază despre lucruri , asimilate în pripă. Va frecvent’ la societatea cu o poziție ne- i ș firească , a trupului și a sufletitului, gata oricînd să epateze j ! sau să zîmbească ironic. Va fi S minți, se va lăuda cu anumite t 1 4 merite, va propune anumite inițiative gratuite, va nega ! I ’ ceea ce se neagă din modă. Vai strimba din nas auzind evite I á ce populare, va zîmbi cu sus i >perioritate asistind la sin- 7 4 drofia unor oameni simpli, se va va înarma cu citate și expresii tip din dicționare de ser , 5 viciu. 4 Snobismul e un diavol orgo- 4 ? lips, care se viră in sufletul 1 * acelora ce cred că fluturii 14 zboară dintr-un simplu mofil și nu din necesitate. 4 I ION VELICAN 4 I In interiorul ziarului ■ INFORMAȚII DE PARTID ■ O PREOCUPARE PERMANENTĂ A PROFESORILOR DIRIGINȚI: EDUCAREA POLITICĂ A ELEVILOR» LOCURI TURISTICE MINUNATE, DAR ■ COMENTARIU EXTERN ő x INACCESIBILE SPORIT U.C.M. Reșița. Un uriaș — butucul rotorului turbinei de 178 MW, destinat hidrocentralei de la Porțile de Fier. Realizarea constructorilor de mașini reșițeni, subansamblul întrunește caracteristici calitative superioare, la nivelul celei mai înalte tehnicități. Destinația: Porțile de Fier Cele 32 de palete, capacul turbinei, inelul superior și cel inferior, precum și alte piese care intră în componența aparatului director, cîntărind la un loc mai bine de 480 tone, au luat miercuri calea spre Porțile de Fier. în acest fel, U.C.M. Reșița a livrat al doilea aparat director, la realizarea căruia a contribuit în mod deosebit echipa de lăcătuși condusă de Emil Anuța, de la S.M.G. Tot la secția mecanică grea a uzinei—unde se execută aceste hidroagregate — ieri au fost terminate și s-au montat masivele palele ale rotorului pentru turbina românească de 178 MW. în zilele care urmează se vor face probele cinematice, urmînd ca pînă la finele lunii curente, rotorul să fie expediat la destinație : hidrocentrala de la Porțile de Fier. f ANCHETA NOASTR in țara noastră, căsătoria este apreciată ca o legătură socială și morală, bazată pe propriile sale principii și norme, menită să-i ajute pe cei doi indivizi într-o mai profundă integrare în marea colectivitate a oamenilor. Act liber și necesar în același timp, căsătoria are o excepțiOnală importAnță socială, familia fiind celula, baza societății noasTRe. * .. ........... • FALSA DRAGOSTE ȘI FUGA DUPĂ AVERE • LA 20 DE ANI „MĂRITATĂ" DE 5 ORI • „CĂSĂTORII PREMATURE ? NU MAI AVEM" — SPUNEA PRIMARUL ȘI „NUNTA" TRECEA PE SUB OCHII LUI • CĂSNICIILE ADEVĂRATE PRESUPUN SENTIMENTE STATORNICE Căsătorii de formă ... fără forme — Cetățene ... de bună voie și nesilit de nimeni iei în căsătorie pe... ? Glasul ofițerului stării civile se aude arareori, punînd această emoționantă întrebare, în sala Consiliului popular al comunei Slatina Timiș. Și asta nu din pricină că în satul de reședință sau in Sadova Nouă, Hora, Sadova Veche, sate aparținătoare, nu ar avea loc căsătorii. Dimpotrivă. Dar multe dintre acestea se încheie fără a fi îndeplinite condițiile cerute de lege. Ne referim la așa-numitele căsătorii premature și mai ales la concubinare. Desigur, din moment ce în ultimii ani au avut loc peste 80 de asemenea, „combinații“ ori „tranzacții“, (azi majoritatea lor destrămate, iar fostele neveste fără soț la nici 25 de ani), nu mai poate fi vorba de o problemă particulară, redusă la cadrul limitat, al unei familii sau alteia, ci integrată organic în sfera problemelor de interes social. !! „Nu mei «vei» esemenee cezuri!" Anul trecut,1 Matilda Kremmer, de 14 ani, a părăsit clasa a VII-a a Școlii generale din Slatina Timiș, cu o săptămînă înainte de absolvirea ei, preferind să se „Căsătorească“ cu un șofer, bineînțeles fără a îndeplini condițiile cerute de lege. O colegă de școală, Maria Monter a imitat-o. Ultima, are și un copil, dar cu o situație nelegitimă. Alte tinere, Margareta Mutu și Semenica Babeți, care au conviețuit prin concubinaj, au fost nevoite să-și acționeze foștii „soți“ în judecată pentru a se stabili copiilor rezultați din paternitatea legăturile lor și, deci, dreptul la pensie alimentară. Iată, așadar, cele dinții implicații sociale ale fenomenului : fete sustrase din procesul ...general, obligatoriu de învățămînt, copii fără o situație legitimă. — Dumneavoastră, tovarășe președinte, ce părere aveți de modul în care se înfiripă acest tip de familie pe raza comunei, — l-am întrebat pe tovarășul Petru Moater, președintele Consiliului popular comunal, întîlnit în sat— Noi nu mai avem asemenea cazuri— ne-a răspuns dînsul.1 Dar, lovitură de teatru’! Nici n-a terminat bine vorba și prin fața noastră avea să treacă o nuntă. Mire : Ferdinand Neagu Mireasă : Maria Moater. E de prisos să mai spunem ce fel de căsătorie era și aceasta. Virsta miresei : 15 ani și jumătate. Organele în drept nu-i dăduseră dispensă de vîrstă. Și, culmea ironiei, în aceeași zi în satul aparținător, Hora, avea loc o altă „căsătorie", tot atit de puțin legală. Se luaseră împreună feciorul lui Ianăș Bona cu fata lui Vasile Bona. Iar primarul ne supnea că ... 0 1 $ Plenara Comitetului județean Caraș- Severin al U.T.C. Marți, a avut loc plenara Comitetului județean Caraș-Severin al U.T.C. Plenara a examinat preocuparea comitetului județean, a organelor și organizațiilor U.T.C., pentru transpunerea în viață a hotărîrilor organelor superioare și a propriilor măsuri și hotărîri. Referatul prezentat de tovarășul Mitică Găletan, șeful secției organizatorice, a evidențiat acțiunile întreprinse de organizațiile U.T.C. pentru mobilizarea tineretului în realizarea exemplară a sarcinilor ce revin unităților economice, tuturor întreprinderilor și instituțiilor în acest an, angajamentelor în întrecere, la activitățile voluntar-patriotice. Apreciind rezultatele dobîndite, plenara a indicat ca în viitor organizațiile U.T.C. să-și intensifice activitatea politico-organizatorică în vederea întăririi tineretului în muncă, disciplinei cultivării dragostei pentru meseria aleasă. Avînd în vedere legătura nemijlocită dintre rezultatele obținute și munca pentru întărirea vieții interne a organizațiilor U.T.C., în intervențiile lor, vorbitorii au făcut propuneri pentru îmbogățirea lărgirea sferei de conținutului și cuprinderea acțiunilor întreprinse de organele și organizațiile U.T.C. ln încheierea dezbaterilor, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Lipschner, membru supleant al biroului Comitetului județean de partid, prim-secretar al Comitetului județean U.T.C. Plenara a adoptat un plan de măsuri corespunzător. Rendez-vous la Ciclova Acum, la început de sezon estival, orice invitație la drumeție, mai cu seamă cînd are ca punct terminus o stațiune, este binevenită. Desigur, pentru cei mai mulți numele localității Ciclova Montană, din imediata apropiere a Oraviței nu spune deocamdată prea mult. Unii știu doar că aici a existat cîndva,o renumită fabrică de bere și că apa de izvor mi are seamăn. Ci despre Ciclova ca stațiune se poate vorbi mai mult la timpul viitor. Există insă un început, despre care ne propunem să vorbim... la prezent. Dintr-o lăudabilă inițiativă locală, a fost captat — la gura unei vechi mine — un izvor termal (28 ° ). Chiar de la început, proprietățile acestuia se dovedesc excelente. Mai mulți , cetățeni suferinzi de traumatisme (îndeosebi de natură reumatică) mi-au vorbit, cu lux de amănunte și cu o bună doză de încredere că în urma a 10—12 băi, făcute anul trecut în lacuri improvizate la gura minei s-au simțit... ca nou născuți. Afirmațiile — desigur puțin exagerate, — au totuși o bază reală. Ele sunt confirmate de analize calificate, apele respective fiind de natură radioactivă, cu nimic mai prejos decit cele din renumita stațiune Herculane. Plecînd de la acest adevăr, edilii locali au trecut la amenajarea unei băi, deocamdată destul de modestă. Pentru început a fost construit un bazin din beton și după cum aminteam, captat izvorul, apoi s-a amenajat un teren de ■plajă. Alte mici amenajări, între care și construirea căilor de acces (inclusiv aleea ce duce de la Oravița la Ciclova pe drumul cel mai scurt) vin sa completeze cele descrise. Cu autoturismul se poate ajunge de la Oravița pe drumul ce trece prin Ciclova Română Ce-i drept, acesta nu se prezintă într-o stare prea bună, fapt ce îndeamnă Consiliul popular orășenesc să se ocupe de punerea lui la punct în perioada următoare. Nu încape îndoială că în orele lor de răgaz, numeroși orăvițeni, precum și cetățeni din alte localități, își vor îndrepta pașii spre locul descris. Pentru a crea ambianța plăcută (și necesară!) găsim cu care să amintim cooperativei orășenești de consum necesitatea de a deschide aici, pe timpul verii, o unitate de desfacere Oamenii ar dori să găsească o gustare, un suc natural, o înghețată, și poate chiar o bere. Deocamdată, cam atît. Suntem convinși că vom avea c> alte prilejuri să vorbim despre Ciclova Montană. Dorim ca însemnările să fie cit mai bogate. Localnicilor le-am cere doar puțin simț practic, de bun gospodar. Să nu uităm că tot ceea ce s-a făcut pînă acum este rezultatul muncii patriotice a cetățenilor. Ei sunt dornici ca și pe viitor să contribuie la lucrările necesare punerii în valoare a prețiosului izvor termal. VIOREL BOARIU § !§ Gusturi? Nu! Tranzacții meschina Mult mai complicate apar însă cazurile unor fete tinere care s-au ..căsătorit“ a doua, a treia, a patra sau chiar, a cincea oară. Ana Bîrză, spre exemplu, la 15 ani este „nevastă“ pentru a doua oară, iar sora sa, Emilia de vîrstă apropiați, a rămas deja „văduvă“. De două ori a fost „căsătorită“ și Maria Babeți, iar colega ei de clasă, Maria Ghera, nici mai mult nici ..mai puțin.. decît de .... cinci ori ! ; Și cînd te gîndești că acestea abia au împlinit 20 de anii fiecare ! ’ In acest context, punem o întrebare firească lui S. Ghera, tatăl ultimei : — Știm explicați situația matrimonială a fiicei dv. ? — Mă miră faptul că vă legați de ea, ne răspunde dînsul. în sat există un caz cînd o fată s-a măritat de opt ori, dar n-a dat nimănui socoteală. Ceea ce mă întrebați, e o chestiune particulară. Dacă fetei mele nu i-au plăcut foștii soți... cu sila nu se face dragoste ! Am trecut și eu prin multe în viață, că și mie mi-a plăcut viața și ii dau dreptate. Aceasta-e optica stranie și ciudată a unui părinte! Realitatea e insă alta. Unii părinți, din dorința de a avea gineri pe măsura „gusturilor“ lor, fără a ține seama de afecțiunea și sentimentele propriei lor fiice, hotărăsc în mod unilateral, cînd și pe cine să-și ia acestea tovarăși de viață. La baza unor asemenea tranzacții stau interese de ordin meschin, mai ales goana cu orice preț după avuție, lucruri care, niciodată, nu au putut suplini golul, imensul gol, lăsat în urma unor asemenea prietenii și iubiri, de la început mutilate, impuse. Cupiditatea,, trăsătură străină eticii noastre socialiste, se soldează cu implicații sociale nedorite i încălcarea prevederilor legale, destrămarea într-un an—doi, ori chiar mai puțin, a nucleului familial format de regulă, atunci cînd fostele „mirese“, datorită creșterii, a maturizării lor, încep să-și explice cu alți ochi șubrezenia propriului lor cămin; în acest sens, hotărîrile lor ulterioare sînt irevocabile. Statistica ne dovedește cu prisosință că aceste așa-zise „căsătorii premature“, după destrămarea lor determină apariția unui alt fenomen, concubinajul, și CONSTANTIN GALESCU (Continuare In pag. a 3-a)