Flamura, iunie 1970 (Anul 18, nr. 1727-1750)

1970-06-03 / nr. 1728

0 * m IN OGLINDA CONȘTIINȚEI Era ora de audiență. încet, par­că cu frică, intră pe ușă o femeie între două vîrste, firavă, cu fa­ța chinuită de griji. Cum era și firesc a fost întrebată, pe îndele­te, cine este, de unde vine și ce necazuri s-au îndreptat pașii spre Procuratură. în loc de cuvinte, au izbucnit lacrimi. Apoi, o zvîcnire, cîteva cuvinte, pentru ca din nou să fie podidită de plîns. Era greu să-ți dai seama ce anume se pe­trece în sufletul acestei femei, ce anume îi zguduie ființa și o face incapabilă, pentru moment, să dea glas gîndurilor sale. încetul cu încetul s-a liniștit. Am aflat apoi cine este, de un­de vine. Femeia în cauză se numește A­­na Boboiescu. Este mamă a patru copii, între 10 și 16 ani. Locuieș­te în comuna Cărbunari, satul Știnăpari, nr. 110. Soțul ei, și ta­tăl celor patru copii este Ion Boboiescu, angajat la Direcția de pază civilă contractuală — Re­șița, cu domiciliul actual în ora­șul Anina, strada Stadionului nr. 12, în urmă cu cîțiva ani, între cei doi soți au intervenit neînțelegeri, care au dus la despărțirea în fapt a acestora. Cei patru copii minori au rămas la mamă, iar tatăl... De acum încolo începe calvarul pentru mamă, care, sin­gură este nevoită să facă față greutăților familiei. Ion Boboies­cu, dînd dovadă de lipsă de con­știință, de omenie, s-a îndepărtat cu totul de familie și astfel el nu a mai contribuit cu nimic la în­treținerea, creșterea și educarea celor patru copii minori, încer­cările mamei de a obține contri­buția tatălui la creșterea copiilor, s-au lovit de cele mai multe ori de tendința vădită a acestuia de a se sustrage obligațiilor legale și morale. A schimbat mereu lo­cul de muncă pentru ca în acest fel să îngreuneze posibilitatea ur­măririi sale. Astfel, cu bună știință, Ion Bo­boiescu calcă in picioare norme­le de convețuire socialistă, eta­lează o tendință de degradare ci­vică și morală și dezertează de la obligațiile sale părintești. Con­sideră cumva Ion Boboiescu că se poate trăi izolat în societatea noastră, că nimeni nu-i vede, că nimeni nu-i cunoaște conduita re­probabilă ? Cu toate că prin sentința civi­lă nr. 190 din 21 februarie 1969 a Judecătoriei Oravița, ingratul tată a fost obligat la pensie de în­treținere, el nu predă copiilor nici alocația de stat pe care o înca­sează lunar în sumă de 260 lei, și care este destinată în exclusi­vi­ta­te satisfacerii nevoilor mate­riale ale minorilor. Cum își per­mite acest om nedemn să fure ba­nii statului ? Pentru că în fond acești bani care sunt o mărturie a grijii statului nostru socialist pentru generația de mîine, Ion Boboiescu îi cheltuie deși știe că pentru ei nu a depus nici un fel de efort Pînă în prezent Ion Boboiescu are o restanță la pensia de între­ținere în sumă de 11.760 lei, iar la alocația de stat în sumă de 2.900 lei. Deci aproape 15.000 lei! Tatăl, dacă se poate numi ast­fel un om cu inima împietri­tă, caută să transforme plata o­­bligațiilor sale într-un fel de târ­guiala, pe căi viclene, pentru a ieși basma curată. Astfel, în timp ce era cercetat de către organele de miliție, a determinat-o, prin promisiuni, pe mamă, să-și retra­gă plîngerea, știind că în acest mod, ca efect al legii, răspunde­rea penală este înlăturată. în a­­cest timp Ion Boboiescu a recu­noscut o restanță de 10.640 lei, angajîndu-se că va achita 3.000 lei, iar apoi, lunar, cîte 1000 lei. Acest angajament a fost luat la data de 17 februarie a.c. — în fa­ța organelor de miliție — dar pî­nă în prezent nu a fost achitată nici o sumă de bani. Aceasta este neplăcuta relata­re a femeii cu fața chinuită de griji. Aceasta este starea de fapt desprinsă din filele unui dosar de cercetare. Femeia a plecat, spre satul său, la copiii care așteaptă cu speranța că tatăl lor o își va aduce, în sfîrșit contribuția la îngrijirea și creșterea lor. Dincolo de ce va decide legea, justiția, dumneata Ion Boboiescu nu ai nimic de spus ? Conștiința răspunderea, nu te îndeamnă să te întorci la familie ? Sperăm că și tovarășii de muncă te vor în­demna să faci acest lucru... EMIL GOGA Procuror șef Procuratura locală Oravița Un om cu inima de piatră 1=31=3 cn =1 CÎȘTIGATORII CONCURSULUI JUDEȚEAN AL C.A.P Potrivit hotărîrii Biroului Per­manent al Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agri­cole de Producție. In anul 1969 su fost organizate concursuri în­tre echipe și brigăzi în toate co­operativele agricole de producție, precum și concursuri între coope­rative, pe județe și pe țară. Concursurile au urmărit valori­ficarea judicioasă a rezervelor de care dispune agricultura coopera­tistă pentru creșterea substanția­lă a producției. Ele au fost iniția­te în scopul stimulării cooperati­velor agricole, pentru folosirea rațională a pămîntului și ridica­rea continuă a fertilității lui, prin extinderea mecanizării, chimizării și irigațiilor, pentru utilizarea chibzuită a celorlalte mijloace de producție, a forței de muncă și găsirea celor mai bune forme de organizare a producției și a mun­cii, de cointeresare materială a cooperatorilor, pentru întărirea continuă a proprietății­­ obștești, de *n urma analizării rezultatelor producție obținute în anul 1969 de către cooperativele agrico­le din județ. Consiliul județean al C.A P. a decernat diplome de cîștigători pe culturi și specii de animale, unităților cu cele mai bune realizări după cum urmea­ză : CULTURA GRÎULUI: LOCUL I - C.A.P. BOCȘA, pentru o producție medie de 1 700 1 g, cu 400 kg pe te plan. La fon­dul de stat a livrat peste plan 20 to­ne. LOCUL II — C.A.P. MAURENI, cu o product­e medie de 1 678 kg și 40 tone livrate peste plan. LOCUL III — CAP. GHERTE­­N­I, cu o producție medie de 1.600 kg și a predat statului peste plan 83 de to­n. CULTURA PORUMBULUI: LOCUL I — C.A.P. CÎMPIA, cu o producție medie de 2.E07 kg, depășind planul cu 407 kg, iar cantitatea livrată statului a fost cu 279 tone peste cea planificată. LOCUL II — CAP. FIZEȘ, producția medie 2.032 kg, 230 de tone livrate peste plan. LOCUL III — C.AÍ. GHERTE­­N’Ș, 2482 kg producția medie și 89 tone livrate peste plan. LEGI­SMICULTURA ; LOCUL I — C.A.P. BERZO­­VIA, cu o producție medie la hectar de 12.280 kg, a livrat pieții 307 tone legume față de 233 to­ne contractate. LOCUL II — CA.P. BELO­­BREȘCA, pentru cele mai tim­purii legume livrate pe județ. LOCUL III — C.A.P. TICVA­­NIU MARE, pentru o producție medie de 22.720 kg și livrarea a 563 de tone față de 235 tone con­tractate. VITICULTURA :­­ LOCUL I — CA.P. TIROL, cu producție medie de 5.068 kg struguri la hectar. LOCUL I — CA.P. R.ADIM­­NA, cu 5.769 kg. LOCUL III — C.A.P. BELO­­BREȘCA, cu 4.409 kg struguri la hectar. CREȘTEREA ANIMALELOR: Taurine : LOCUL I — CA.P. CARAN­SEBEȘ, pentru o producție medie pe cap de vacă de 1.865 litri lap­te. A livrat statului 3.180 de hec­tolitri de lapte. LOCUL II — CA.P. SURDUC pentru o producție medie de 1.500 litri. LOCUL III — CA.P. SALBA­­GELU NOU, cu o producție me­die de 1.544 litri. Ovine: LOCUL I — C.A.P. CARAN­SEBEȘ, care a obținut de la fie­care oaie 52 litri lapte (plan 40) și 1,875 kg lină (plan 1,710). LOCUL II — C.AJP. GHERTE­­NIȘ, cu 31 litri lapte și 2 kg lină. LOCUL III — CA.P. SURDUC cu 42,5 litri lapte și 2 kg lină. în stabilirea locurilor consiliul județean a luat în seamă o serie de factori, dar mai cu seamă e­­forturile depuse de unitățile res­pective pentru obținerea produc­țiilor. Merită să fie evidențiată Cooperativa agricolă Gherteniș, care se clasează pe un loc frun­taș la cultura griului, la cultura porumbului cât și la creșterea oilor. în mod deosebit se remarcă activitatea foarte bună a coopera­torilor din Caransebeș în crește­rea animalelor precum și a celor din Berzovia, Belobreșca și Tic­­vaniu Mare în legumicultura. Unitățile cîștigătoare ale con­cursului inițiat în anul trecut me­rită să fie felicitate, rezultatele obținute fiind un imbold în mun­că atît pentru unitățile evidenți­ate, cît și pentru celelalte coope­rative agricole din județ. Aaii«*n­aif £«aa; II || 2­2 | 3 aC3C3C3C3! u Curs de perfecționare Incepînd de ieri, la U.C.M. Reșița, se desfășoară de două ori pe săptămînă cursul de perfecționare a cunoștințelor economice și de conducere destinat maiștrilor din secțiile și serviciile uzinei. Tematica acestuia cuprinde noțiuni de ergonomie și studiul muncii, de analiză a procesului de producție, a grafi­cului om-mașină, prelegeri privind psihologia muncii, protecția muncii etc. Temele vor fi susținute de ingi­neri și economiști din conducerea grupului de uzine ca și de unii șefi de secții. Ca urmare, maiștrii din U.C.M R. vor avea pri­ejul să învețe lucruri noi, inte­resante pentru îmbunătățirea activității lor viitoare. I­ 11 ? 2 . 2 Corfele pline cu minereu așteap­tă începutul drumului de peste dealuri, cu funicularul. Foto : P. DUMITRESCU Un nou bloc dat în folosință Situat în zona „Prefabricate II“ din Reșița, blocul construit din fondurile U.J.C.M. pentru lucrăto­rii din cooperativele meșteșugă­rești „Bîrzava" și „Prestarea“, a fost dat zilele acestea în folosin­ță. Astfel, 20 de cooperatori cu familiile lor s-au mutat în apar­tamente noi— compuse din cîte 2 și 3 camere, cu dependințele aferente. FL­AM­UR­A — 1.72a Expoziția de artă plastică de grup, cuprinzînd 35 lucrări de pictură și grafică, aparținând lui P. Comisarschi, P. Galiș și P. Schweg, deschisă la Casa de cul­tură a sindicatelor din Reșița, și care poate fi vizitată pină la 20 iunie, constituie o nouă afirmare a tinerelor talente. P. Comisarschi expune doar cinci lucrări : un ta­blou în ulei și patru lucrări in tempera, manifestînd o accentu­ată autoexigență. „Maternitate" realizat prin contrastul a două culori fundamentale — roz și al­bastru — redă cu distincție și expresivitate comuniunea dintre mamă și copil, ardența sentimen­tului matern. „Lacul lebedelor", cu desenul avînd grație de fili­gran și o mobilitate a liniei și cu­lorii, exprimă copleșirea lebedei albe de către vultur. „Bufnița" și „Portret“ impun printr-o disti­lare a mijloacelor, o simplitate de considerabilă expresie psihologi­că. De o mare frumusețe în cu­loare și sugestivitate este compo­ziția intitulată „Desen", în care, pe fondul de negru compact sunt grupate într-o sinteză florală ca imagine, obiecte de artă popula­ră. P. Galiș, prezent în expoziție cu 7 tablouri în ulei și 5 desene în tuș, îmbrățișează o arie tematică diversă. Creația sa este dominată de simbol, încercînd să surprindă cromatic, mai puțin figurativ esența și ideea de ritm a lucru­rilor. Vorbind de culoare, con­statăm o predilecție vădită spre o întinsă gamă de nuanțe de roșu, fără a exclude alte culori. Cu o ideație mai puțin clară ni s-au părut „Tricoul galben", „A­­rena” și „Compoziție”, solicitînd vizitatorului o anume cultură ar­tistică. In schimb, „Casă", „Ju­cători de șah” și „Cloșca cu pui" și acel plin de semnificații etice tablou „întoarcerea", sugerează interesant și convingător o idee, invitând la dialog estetic. Cele cinci desene ale lui P. Galiș, rea­lizate ca linie intr-o manieră per­sonală, Întruchipează om-natură și abordează simbioza motive din folclorul bănățean. Cel mai izbutit tematic și ca structură ni s-a părut „Măsuratul oilor", în care simbolul este pregnant exprimat, P. Schweg, dovedind o multitu­dine de stiluri și o mare varieta­te tematică, expune 18 lucrări în ulei, tempera și cărbune, abor­­dind deopotrivă portretul și com­poziția. Linia sinuoasă a desenu­lui, clasic în unele portrete, pe­isajul­ industrial sau citadin al Reșiței, cu atmosfera trepidantă și ritmurile sale moderne, în com­poziții, precum și viziunea sum­bră a seriei de tempera pe care am intitula-o „Apokalypse“, sunt semnificative în acest sens. Por­tretele lui P. Schweg se disting prin profunzime psihologică și o măiastră îmbinare a culorii, suge­­rind parcă o radiografie fizică, palpabilă. Sobrietate și ritm în „Reșița" ca și un „Peisaj” contras­tează cu „Lucrători”, în care cu­lorile nespecifice mediului, culori calde, înnobilează atmosfera, ste­­m­lizînd. Cele mai realizate com­poziții, atît sub raportul omogeni­tății tematice, cît și a expresiei plastice sînt, după părerea noas­tră, „Panopticum" și „Dividere”, în care abstractismul ideii de tra­gic este puternic subliniat prin fantezie și unitate cromatică. în ansamblu lucrărilor expuse de P. Schweg, artist aflat într-o efervescentă căutare a modalită­ții proprii, fac notă aparte tabloul în manieră de colaj „Act" și „Flori”, acesta din urmă o tem­pera în care jocul de linii Și Cu­lori foarte liber și de crochiu, exprimă parcă niște flăcări vege­tale, înclinat­ spre"­experiment, ". Schweg dovedește talent în diver­se tehnici, urmînd, spre apro­fundarea mijloacelor de expresie, la selecția celei mai fructuoase. O mai largă cuprindere a reali­tății și un efort sporit în afirma­rea propriei personalități estetice se impune la cei trei artiști plas­tici reșițeni, timpul urmând să confirme considerațiile de față. ION CRIȘAN ------------------------­------------------­Cronică plastică I Viziune originala, varietate de stiluri „Oameni și case" de PETRU GALIȘ 99Ca doi porumbei la pene.U • • Ah, unde-i artistul care să prindă în cuvinte ori pe pîn­­ză chipul lor izbitor de asemă­nător ? Vorba cîntecului : „Și la ochi, și la sprîncene, ca doi porumbei la pene...“ Ar rămîne și ei, prin marea lor dragoste, uniți pe vecie, invidiați de generații, nemuri­tori, mai ceva decit Romeo și Julieta, Tristan și Isolda, Ce­zar și Cleopatra, Samson și Dalila, Othelo și Desdemona..­­ Lumea ar spune : Costică și Irina din Herculane! Dar unde-i poetul, romancierul sau compozitorul cu pricina ? în partea întîia a operei sale ar putea vorbi, de exemplu, des­pre felul cum s-au cunoscut. „Costică era un bărbat din­­tr-un oraș de pe malurile Du­nării, Turnu Severin­­e- ar pu­tea scrie el — iar Irina din Herculane, oraș pe malurile Cernei. Aici s-au cunoscut, la picioarele statuii lui Hercule. Dar să concretizăm. El, pe nu­mele Întreg, Constantin Perian, era gestionar la o unitate co­mercială din Herculane, iar ea, Irina Șerban, salariată ]n între­prinderea balneară. Păstrând canoanele operelor amintite, FOILETON povestea nu poate continua fă­ră dramă. Așadar, drama : soar­ta crudă a făcut ca acești po­rumbei concubini să apuce nă­ravuri altele decit ale modelu­lui. Peste sem­nul cerului au venit zile neguroase. Ea l-a prins pe el la o turturică, el pe ea la un guguștiuc. Și atunci s-au certat. După ceartă, răzbunarea, că și ea e scrisă-n legile dramei Costică a „tur­nat-o" pe Irina la organele de miliție că i-ar fi furat 5.000 de lei și alte obiecte, iar Irina, ca să nu se lase mai prejos, a re­petet figura, declarînd : „Costi­că al meu mi-a violat domici­liul și mi-a furat din lucruri*. Cînd poetul, romancierul ori compozitorul ar ajunge aici cu firul povestirii, ar trebui să caute finalul. Finalul aparține însă justiției. Timp de mai multe zile, organele de cerce­tare adună declarații. Întoc­mesc inventare, procese-verba­­le etc. Apoi, dosarele iau dru­mul procuraturii. Dar, lovitură de teatru! „Costică și Irina se împacă". (Și impăcarea-i scris î­n legile dramei). Fiecare trimite o ce­rere la procuratură prin care își retrage plîngerea... „Vă rog să luați la cunoștință, scriau ei, că ne-am împăcat, iar cele re­latate nu sunt adevărate. Le­­am scris și noi, așa, fiind certați și din răzbunare". Dar procuratura „nemiloasă" amendează — și pe bună drep­îi­tate. Pe amîndoi. Deci, tot împreună, și la bine și la rău. Epilog. Da, mai e și un epi­log. Cele aruncate pe hîrtie la supărare și retrase la împă­care, cuprind dedesubturi. Costică, neprevăzător, s-a im­plicat intr-un scandal după care i s-au aplicat prevederile Decretului 153. Iată-l astfel pe Costică luînd drumul... „însin­gurării* pentru 4 luni. Dar ea? Ea, care-i semăna atît de bine, și la ochi și la sprînce­­ne ? Recunoaște deschis că a vîndut în Herculane, in maga­zinul concubinului, mărfuri cu suprapreț. Urmează să ia acum același drum... Ei, spuneți și dv. există po­veste de dragoste mai poetică decit a lor ? Și mai dramati­că ? Taman ca in operele a­­mintite. Dar unde-i artistul care să prindă în cuvinte ori pe pînză chipul lor izbitor de asemănător. Ah, unde-i... ? CONSTANTIN GALESCU .» * * V V * RĂSPUNDERE ȘI CONSECVENTĂ ÎN MUNCA (Vi mare din pag. a­l-a) verificărilor efectuate la cocs, mi­nereu, cărbuni cocsificabili se constată diferențe apreciabile în­tre cantitățile declarate de furni­zori și cele reale, care dacă nu sunt depistate influențează nega­tiv calculul consumurilor specifi­ce. Și aici soluția ar fi punerea în funcțiune a încă două cîntare de 100 tone în triaj, dar pînă a­­tunci este posibil să se mărească volumul materiilor prime cîntă­­rite în actualele condiții de lucru și să se organizeze mai bine mun­ca în depozite. La fabrica de aglomerare se în­­­­registrează o depășire sistematică a consumului de cocs datorită creșterii indicelui de bazicitate a aglomeratului de la 1 în 1967 la 1,14 în acest an. Tot aici, pentru înlocuirea cocsului mărunt care este deficitar, se utilizează o can­titatea sporită de cocs de fluidi­zare, lucru care a atras după si­ne creșterea consumului specific de cocs echivalent de la 80,33 kg/ tonă în 1967 la 85,71 kg/tonă în acest an. Concluzia este că­ efi­ciența economică a acestui înlo­cuitor trebuie să fie serios anali­zată, ca și rezultatele activității de cercetare științifică ce se desfă­șoară în acest domeniu de mai mulți ani. Analizînd situația consumului de metal la C.S.R., reținem că nici la laminoare nu s-au epuizat toa­te posibilitățile existente. Frec­ventele abateri de la tehnologia de fabricație în sectorul de încăl­zire duc la pierderi de cojire ada­osurile de cojire sunt stabilite la valori prea mari. Iată numai câte­­va aspecte spre care organizații­le de partid, conducerile tehnice ar putea să-și îndrepte toată a­­tenția. O situație necorespunzătoare, care duce la irosirea unor impor­tante cantități de metal, capaci­tăți de producție și valori, o con­stituie volumul încă mare de re­buturi. Cauzele care au generat rebutul la oțelăria Siemens Mar­tin — 2500 tone — sunt în ge­neral cunoscute și dacă organizația de partid și conduce­rea tehnico-administrativă a sec­ției ar fi insistat mai mult asupra respectării tehnologiei de fabrica­ție, a disciplinei, dacă ar fi tras la răspundere pe cei vinovați, rezul­tatele erau altele. Același lucru es­te valabil și pentru organizațiile de partid de la U.C.M.R. unde, de asemenea, rebutul constituie sur­sa unor pierderi mari de metal. Numai în trimestrul I aici s-au iro­sit pe această cale 838 tone, s-au pierdut peste 58 mii ore pentru înlocuirea rebuturilor și remanie­rilor, cheltuindu-se peste 7,5 mi­lioane lei. Ponderea cea mai ma­re revine sectorului cald, îndeo­sebi oțelăriei speciale și turnăto­riei, unde continuă să se mențină multe neglijențe și abateri: ne­­respectarea instrucțiunilor tehno­logice, turnări defectuoase cu scurgeri de gradul II și III, asam­blarea incorectă a formelor și al­tele. La forjă, unde în trimestru­ I rebutul a crescut de circa pa­tru ori față de perioada corespun­zătoare a anului trecut se mani­festă, de asemenea, neglijențe; se fac forjări parțiale sub cotă pen­tru că nu se folosesc scule și șa­bloane adecvate și nu se înlocu­iesc sculele ajutătoare uzate. Curios este un alt aspect la U.C.M.R. Eforturile făcute în sec­toarele amintite pentru scăderea rebuturilor sunt reduse în secto­rul prelucrării la­ rece. Aici, în mod nejustificat se înregistrează o creștere accentuată a produc­ției rebutate. Astfel, la secția mo­toare Diesel în primul trimestru rebuturile s-au dublat față de tri­mestrul I 1969, iar la secția me­canică grea sunt de 3,5 ori mai mari. Cauza principală o con­stituie slaba calificare a unui număr destul de însemnat de muncitori și îndeosebi ucenici anul III, absolvenți ai școlii pro­fesionale și ai cursurilor de cali­ficare. Considerăm că este necesar ca organizațiile de sindicat și U.T.C., conducerile secțiilor să se ocupe cu toată răspunderea de pregătirea muncitorilor, de ridi­carea calificării acestora. Este, în același timp, necesar ca organi­zațiile de partid din aceste sec­ții să urmărească mai îndeaproa­pe modul cum se asigură asisten­ța tehnică în toate schimburile și felul în care specialiștii din ser­viciile de concepție rezolvă cu o­­perativitate și competență proble­mele pe care le ridică fabricația. Deși cu posibilități mai mici de­cât alte întreprinderi și la I.I.L. „Metaloplast“ există destule re­zerve nefolosite de valorificare su­perioară a metalului, in această unitate, datorită slabei preocupări a organizației de partid și comi­tetului de direcție, se asigură un grad scăzut de prelucrare a ma­teriei prime, de introducere în fabricație a unor produse noi, so­licitate. Insuficientă preocupare s-a acordat înlocuirii metalu­lui cu mase plastice. Deși s-a ex­perimentat cu succes, folosirea masei plastice la tablourile pen­tru contoare, aplicarea în produc­ție se face greoi, lucru care a dus la pierderea unei economii a­­nuale de 30 tone tablă dublu de­­capată din import.. Rezerve importante avem și în cadrul celor două întreprinderi de construcții din municipiul nostru: în depozitele centrale s-au îmbunătățit condițiile de de­pozitare și conservare a materia­lelor, dar pe șantiere și la­ punc­tele de lucru se întîlnesc frecven­te situații în care nu se respectă cele mai elementare norme pri­vind gestionarea materialelor. Pe șantierele de locuințe aparținând I.J.C.M. și la unele loturi ale I.C.M.M.R. s-au înregistrat cazuri de risipă de ciment, parchet, gea­muri, cărămizi, bitum și s-au pro­dus pierderi importante din cau­za depozitării și manipulării ne­corespunzătoare a acestora. De­pășirea consumurilor specifice este determinată și de calitatea slabă a unor lucrări la care ul­terior trebuia să se execute nu­meroase remanieri sau chiar să fie refăcute în întregime. Biroul comitetului municipal de partid a mai atras atenția conducerilor acestor întreprinderi asupra felului­ cum sunt gospodă­rite materialele de construcții dar se pare că nu s-a înțeles răs­punderea care le revine. Este și vina noastră că nu am intervenit hotă­rit în această direcție, că nu am tras la răspundere pe cei ca­re nu manifestă grijă pentru păs­trarea avutului obștesc. Valorificarea superioară­­ a me­talului, a celorlalte materii pri­me și materiale, folosirea lor cu un înalt simț gospodăresc constituie o­ sarcină deosebit de importantă trasată de­­ conducerea de partid și de stat. Așa cum s-a subliniat și la recenta plenară a comitetu­lui municipal care a analizat a­­ceastă problemă, membrii comi­tetului municipal, ai comisiei eco­nomice, organele și organizațiile de partid din întreprinderi și sec­ții au datoria de a milita cu per­severență ca materiile prime și materialele să-și găsească o valo­rificare cît mai eficientă. Totoda­tă, comitetele de direcție vor tre­bui să elaboreze în continuare măsuri menite să ducă la spori­rea eficienței economice a între­prinderilor, să urmărească în mod sistematic felul în care acestea sunt realizate. Avem convingerea că aplicarea măsurilor pe care le-am stabilit, împreună cu mun­ca politică de masă pe care o vor desfășura organizațiile de partid, vor duce la închiderea ca­nalelor risipei, la înfăptuirea sar­cinilor legate de reducerea consu­murilor specifice în toate unită­țile economice ale municipiului nostru.

Next