Flamura, iunie 1970 (Anul 18, nr. 1727-1750)
1970-06-03 / nr. 1728
0 * m IN OGLINDA CONȘTIINȚEI Era ora de audiență. încet, parcă cu frică, intră pe ușă o femeie între două vîrste, firavă, cu fața chinuită de griji. Cum era și firesc a fost întrebată, pe îndelete, cine este, de unde vine și ce necazuri s-au îndreptat pașii spre Procuratură. în loc de cuvinte, au izbucnit lacrimi. Apoi, o zvîcnire, cîteva cuvinte, pentru ca din nou să fie podidită de plîns. Era greu să-ți dai seama ce anume se petrece în sufletul acestei femei, ce anume îi zguduie ființa și o face incapabilă, pentru moment, să dea glas gîndurilor sale. încetul cu încetul s-a liniștit. Am aflat apoi cine este, de unde vine. Femeia în cauză se numește Ana Boboiescu. Este mamă a patru copii, între 10 și 16 ani. Locuiește în comuna Cărbunari, satul Știnăpari, nr. 110. Soțul ei, și tatăl celor patru copii este Ion Boboiescu, angajat la Direcția de pază civilă contractuală — Reșița, cu domiciliul actual în orașul Anina, strada Stadionului nr. 12, în urmă cu cîțiva ani, între cei doi soți au intervenit neînțelegeri, care au dus la despărțirea în fapt a acestora. Cei patru copii minori au rămas la mamă, iar tatăl... De acum încolo începe calvarul pentru mamă, care, singură este nevoită să facă față greutăților familiei. Ion Boboiescu, dînd dovadă de lipsă de conștiință, de omenie, s-a îndepărtat cu totul de familie și astfel el nu a mai contribuit cu nimic la întreținerea, creșterea și educarea celor patru copii minori, încercările mamei de a obține contribuția tatălui la creșterea copiilor, s-au lovit de cele mai multe ori de tendința vădită a acestuia de a se sustrage obligațiilor legale și morale. A schimbat mereu locul de muncă pentru ca în acest fel să îngreuneze posibilitatea urmăririi sale. Astfel, cu bună știință, Ion Boboiescu calcă in picioare normele de convețuire socialistă, etalează o tendință de degradare civică și morală și dezertează de la obligațiile sale părintești. Consideră cumva Ion Boboiescu că se poate trăi izolat în societatea noastră, că nimeni nu-i vede, că nimeni nu-i cunoaște conduita reprobabilă ? Cu toate că prin sentința civilă nr. 190 din 21 februarie 1969 a Judecătoriei Oravița, ingratul tată a fost obligat la pensie de întreținere, el nu predă copiilor nici alocația de stat pe care o încasează lunar în sumă de 260 lei, și care este destinată în exclusivitate satisfacerii nevoilor materiale ale minorilor. Cum își permite acest om nedemn să fure banii statului ? Pentru că în fond acești bani care sunt o mărturie a grijii statului nostru socialist pentru generația de mîine, Ion Boboiescu îi cheltuie deși știe că pentru ei nu a depus nici un fel de efort Pînă în prezent Ion Boboiescu are o restanță la pensia de întreținere în sumă de 11.760 lei, iar la alocația de stat în sumă de 2.900 lei. Deci aproape 15.000 lei! Tatăl, dacă se poate numi astfel un om cu inima împietrită, caută să transforme plata obligațiilor sale într-un fel de târguiala, pe căi viclene, pentru a ieși basma curată. Astfel, în timp ce era cercetat de către organele de miliție, a determinat-o, prin promisiuni, pe mamă, să-și retragă plîngerea, știind că în acest mod, ca efect al legii, răspunderea penală este înlăturată. în acest timp Ion Boboiescu a recunoscut o restanță de 10.640 lei, angajîndu-se că va achita 3.000 lei, iar apoi, lunar, cîte 1000 lei. Acest angajament a fost luat la data de 17 februarie a.c. — în fața organelor de miliție — dar pînă în prezent nu a fost achitată nici o sumă de bani. Aceasta este neplăcuta relatare a femeii cu fața chinuită de griji. Aceasta este starea de fapt desprinsă din filele unui dosar de cercetare. Femeia a plecat, spre satul său, la copiii care așteaptă cu speranța că tatăl lor o își va aduce, în sfîrșit contribuția la îngrijirea și creșterea lor. Dincolo de ce va decide legea, justiția, dumneata Ion Boboiescu nu ai nimic de spus ? Conștiința răspunderea, nu te îndeamnă să te întorci la familie ? Sperăm că și tovarășii de muncă te vor îndemna să faci acest lucru... EMIL GOGA Procuror șef Procuratura locală Oravița Un om cu inima de piatră 1=31=3 cn =1 CÎȘTIGATORII CONCURSULUI JUDEȚEAN AL C.A.P Potrivit hotărîrii Biroului Permanent al Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. In anul 1969 su fost organizate concursuri între echipe și brigăzi în toate cooperativele agricole de producție, precum și concursuri între cooperative, pe județe și pe țară. Concursurile au urmărit valorificarea judicioasă a rezervelor de care dispune agricultura cooperatistă pentru creșterea substanțială a producției. Ele au fost inițiate în scopul stimulării cooperativelor agricole, pentru folosirea rațională a pămîntului și ridicarea continuă a fertilității lui, prin extinderea mecanizării, chimizării și irigațiilor, pentru utilizarea chibzuită a celorlalte mijloace de producție, a forței de muncă și găsirea celor mai bune forme de organizare a producției și a muncii, de cointeresare materială a cooperatorilor, pentru întărirea continuă a proprietății obștești, de *n urma analizării rezultatelor producție obținute în anul 1969 de către cooperativele agricole din județ. Consiliul județean al C.A P. a decernat diplome de cîștigători pe culturi și specii de animale, unităților cu cele mai bune realizări după cum urmează : CULTURA GRÎULUI: LOCUL I - C.A.P. BOCȘA, pentru o producție medie de 1 700 1 g, cu 400 kg pe te plan. La fondul de stat a livrat peste plan 20 tone. LOCUL II — C.A.P. MAURENI, cu o producte medie de 1 678 kg și 40 tone livrate peste plan. LOCUL III — CAP. GHERTENI, cu o producție medie de 1.600 kg și a predat statului peste plan 83 de ton. CULTURA PORUMBULUI: LOCUL I — C.A.P. CÎMPIA, cu o producție medie de 2.E07 kg, depășind planul cu 407 kg, iar cantitatea livrată statului a fost cu 279 tone peste cea planificată. LOCUL II — CAP. FIZEȘ, producția medie 2.032 kg, 230 de tone livrate peste plan. LOCUL III — C.AÍ. GHERTEN’Ș, 2482 kg producția medie și 89 tone livrate peste plan. LEGISMICULTURA ; LOCUL I — C.A.P. BERZOVIA, cu o producție medie la hectar de 12.280 kg, a livrat pieții 307 tone legume față de 233 tone contractate. LOCUL II — CA.P. BELOBREȘCA, pentru cele mai timpurii legume livrate pe județ. LOCUL III — C.A.P. TICVANIU MARE, pentru o producție medie de 22.720 kg și livrarea a 563 de tone față de 235 tone contractate. VITICULTURA : LOCUL I — CA.P. TIROL, cu producție medie de 5.068 kg struguri la hectar. LOCUL I — CA.P. R.ADIMNA, cu 5.769 kg. LOCUL III — C.A.P. BELOBREȘCA, cu 4.409 kg struguri la hectar. CREȘTEREA ANIMALELOR: Taurine : LOCUL I — CA.P. CARANSEBEȘ, pentru o producție medie pe cap de vacă de 1.865 litri lapte. A livrat statului 3.180 de hectolitri de lapte. LOCUL II — CA.P. SURDUC pentru o producție medie de 1.500 litri. LOCUL III — CA.P. SALBAGELU NOU, cu o producție medie de 1.544 litri. Ovine: LOCUL I — C.A.P. CARANSEBEȘ, care a obținut de la fiecare oaie 52 litri lapte (plan 40) și 1,875 kg lină (plan 1,710). LOCUL II — C.AJP. GHERTENIȘ, cu 31 litri lapte și 2 kg lină. LOCUL III — CA.P. SURDUC cu 42,5 litri lapte și 2 kg lină. în stabilirea locurilor consiliul județean a luat în seamă o serie de factori, dar mai cu seamă eforturile depuse de unitățile respective pentru obținerea producțiilor. Merită să fie evidențiată Cooperativa agricolă Gherteniș, care se clasează pe un loc fruntaș la cultura griului, la cultura porumbului cât și la creșterea oilor. în mod deosebit se remarcă activitatea foarte bună a cooperatorilor din Caransebeș în creșterea animalelor precum și a celor din Berzovia, Belobreșca și Ticvaniu Mare în legumicultura. Unitățile cîștigătoare ale concursului inițiat în anul trecut merită să fie felicitate, rezultatele obținute fiind un imbold în muncă atît pentru unitățile evidențiate, cît și pentru celelalte cooperative agricole din județ. Aaii«*naif £«aa; II || 22 | 3 aC3C3C3C3! u Curs de perfecționare Incepînd de ieri, la U.C.M. Reșița, se desfășoară de două ori pe săptămînă cursul de perfecționare a cunoștințelor economice și de conducere destinat maiștrilor din secțiile și serviciile uzinei. Tematica acestuia cuprinde noțiuni de ergonomie și studiul muncii, de analiză a procesului de producție, a graficului om-mașină, prelegeri privind psihologia muncii, protecția muncii etc. Temele vor fi susținute de ingineri și economiști din conducerea grupului de uzine ca și de unii șefi de secții. Ca urmare, maiștrii din U.C.M R. vor avea priejul să învețe lucruri noi, interesante pentru îmbunătățirea activității lor viitoare. I 11 ? 2 . 2 Corfele pline cu minereu așteaptă începutul drumului de peste dealuri, cu funicularul. Foto : P. DUMITRESCU Un nou bloc dat în folosință Situat în zona „Prefabricate II“ din Reșița, blocul construit din fondurile U.J.C.M. pentru lucrătorii din cooperativele meșteșugărești „Bîrzava" și „Prestarea“, a fost dat zilele acestea în folosință. Astfel, 20 de cooperatori cu familiile lor s-au mutat în apartamente noi— compuse din cîte 2 și 3 camere, cu dependințele aferente. FLAMURA — 1.72a Expoziția de artă plastică de grup, cuprinzînd 35 lucrări de pictură și grafică, aparținând lui P. Comisarschi, P. Galiș și P. Schweg, deschisă la Casa de cultură a sindicatelor din Reșița, și care poate fi vizitată pină la 20 iunie, constituie o nouă afirmare a tinerelor talente. P. Comisarschi expune doar cinci lucrări : un tablou în ulei și patru lucrări in tempera, manifestînd o accentuată autoexigență. „Maternitate" realizat prin contrastul a două culori fundamentale — roz și albastru — redă cu distincție și expresivitate comuniunea dintre mamă și copil, ardența sentimentului matern. „Lacul lebedelor", cu desenul avînd grație de filigran și o mobilitate a liniei și culorii, exprimă copleșirea lebedei albe de către vultur. „Bufnița" și „Portret“ impun printr-o distilare a mijloacelor, o simplitate de considerabilă expresie psihologică. De o mare frumusețe în culoare și sugestivitate este compoziția intitulată „Desen", în care, pe fondul de negru compact sunt grupate într-o sinteză florală ca imagine, obiecte de artă populară. P. Galiș, prezent în expoziție cu 7 tablouri în ulei și 5 desene în tuș, îmbrățișează o arie tematică diversă. Creația sa este dominată de simbol, încercînd să surprindă cromatic, mai puțin figurativ esența și ideea de ritm a lucrurilor. Vorbind de culoare, constatăm o predilecție vădită spre o întinsă gamă de nuanțe de roșu, fără a exclude alte culori. Cu o ideație mai puțin clară ni s-au părut „Tricoul galben", „Arena” și „Compoziție”, solicitînd vizitatorului o anume cultură artistică. In schimb, „Casă", „Jucători de șah” și „Cloșca cu pui" și acel plin de semnificații etice tablou „întoarcerea", sugerează interesant și convingător o idee, invitând la dialog estetic. Cele cinci desene ale lui P. Galiș, realizate ca linie intr-o manieră personală, Întruchipează om-natură și abordează simbioza motive din folclorul bănățean. Cel mai izbutit tematic și ca structură ni s-a părut „Măsuratul oilor", în care simbolul este pregnant exprimat, P. Schweg, dovedind o multitudine de stiluri și o mare varietate tematică, expune 18 lucrări în ulei, tempera și cărbune, abordind deopotrivă portretul și compoziția. Linia sinuoasă a desenului, clasic în unele portrete, peisajul industrial sau citadin al Reșiței, cu atmosfera trepidantă și ritmurile sale moderne, în compoziții, precum și viziunea sumbră a seriei de tempera pe care am intitula-o „Apokalypse“, sunt semnificative în acest sens. Portretele lui P. Schweg se disting prin profunzime psihologică și o măiastră îmbinare a culorii, sugerind parcă o radiografie fizică, palpabilă. Sobrietate și ritm în „Reșița" ca și un „Peisaj” contrastează cu „Lucrători”, în care culorile nespecifice mediului, culori calde, înnobilează atmosfera, stemlizînd. Cele mai realizate compoziții, atît sub raportul omogenității tematice, cît și a expresiei plastice sînt, după părerea noastră, „Panopticum" și „Dividere”, în care abstractismul ideii de tragic este puternic subliniat prin fantezie și unitate cromatică. în ansamblu lucrărilor expuse de P. Schweg, artist aflat într-o efervescentă căutare a modalității proprii, fac notă aparte tabloul în manieră de colaj „Act" și „Flori”, acesta din urmă o tempera în care jocul de linii Și Culori foarte liber și de crochiu, exprimă parcă niște flăcări vegetale, înclinat spre"experiment, ". Schweg dovedește talent în diverse tehnici, urmînd, spre aprofundarea mijloacelor de expresie, la selecția celei mai fructuoase. O mai largă cuprindere a realității și un efort sporit în afirmarea propriei personalități estetice se impune la cei trei artiști plastici reșițeni, timpul urmând să confirme considerațiile de față. ION CRIȘAN ------------------------------------------Cronică plastică I Viziune originala, varietate de stiluri „Oameni și case" de PETRU GALIȘ 99Ca doi porumbei la pene.U • • Ah, unde-i artistul care să prindă în cuvinte ori pe pînză chipul lor izbitor de asemănător ? Vorba cîntecului : „Și la ochi, și la sprîncene, ca doi porumbei la pene...“ Ar rămîne și ei, prin marea lor dragoste, uniți pe vecie, invidiați de generații, nemuritori, mai ceva decit Romeo și Julieta, Tristan și Isolda, Cezar și Cleopatra, Samson și Dalila, Othelo și Desdemona.. Lumea ar spune : Costică și Irina din Herculane! Dar unde-i poetul, romancierul sau compozitorul cu pricina ? în partea întîia a operei sale ar putea vorbi, de exemplu, despre felul cum s-au cunoscut. „Costică era un bărbat dintr-un oraș de pe malurile Dunării, Turnu Severine- ar putea scrie el — iar Irina din Herculane, oraș pe malurile Cernei. Aici s-au cunoscut, la picioarele statuii lui Hercule. Dar să concretizăm. El, pe numele Întreg, Constantin Perian, era gestionar la o unitate comercială din Herculane, iar ea, Irina Șerban, salariată ]n întreprinderea balneară. Păstrând canoanele operelor amintite, FOILETON povestea nu poate continua fără dramă. Așadar, drama : soarta crudă a făcut ca acești porumbei concubini să apuce năravuri altele decit ale modelului. Peste semnul cerului au venit zile neguroase. Ea l-a prins pe el la o turturică, el pe ea la un guguștiuc. Și atunci s-au certat. După ceartă, răzbunarea, că și ea e scrisă-n legile dramei Costică a „turnat-o" pe Irina la organele de miliție că i-ar fi furat 5.000 de lei și alte obiecte, iar Irina, ca să nu se lase mai prejos, a repetet figura, declarînd : „Costică al meu mi-a violat domiciliul și mi-a furat din lucruri*. Cînd poetul, romancierul ori compozitorul ar ajunge aici cu firul povestirii, ar trebui să caute finalul. Finalul aparține însă justiției. Timp de mai multe zile, organele de cercetare adună declarații. Întocmesc inventare, procese-verbale etc. Apoi, dosarele iau drumul procuraturii. Dar, lovitură de teatru! „Costică și Irina se împacă". (Și impăcarea-i scris în legile dramei). Fiecare trimite o cerere la procuratură prin care își retrage plîngerea... „Vă rog să luați la cunoștință, scriau ei, că ne-am împăcat, iar cele relatate nu sunt adevărate. Leam scris și noi, așa, fiind certați și din răzbunare". Dar procuratura „nemiloasă" amendează — și pe bună drepîitate. Pe amîndoi. Deci, tot împreună, și la bine și la rău. Epilog. Da, mai e și un epilog. Cele aruncate pe hîrtie la supărare și retrase la împăcare, cuprind dedesubturi. Costică, neprevăzător, s-a implicat intr-un scandal după care i s-au aplicat prevederile Decretului 153. Iată-l astfel pe Costică luînd drumul... „însingurării* pentru 4 luni. Dar ea? Ea, care-i semăna atît de bine, și la ochi și la sprîncene ? Recunoaște deschis că a vîndut în Herculane, in magazinul concubinului, mărfuri cu suprapreț. Urmează să ia acum același drum... Ei, spuneți și dv. există poveste de dragoste mai poetică decit a lor ? Și mai dramatică ? Taman ca in operele amintite. Dar unde-i artistul care să prindă în cuvinte ori pe pînză chipul lor izbitor de asemănător. Ah, unde-i... ? CONSTANTIN GALESCU .» * * V V * RĂSPUNDERE ȘI CONSECVENTĂ ÎN MUNCA (Vi mare din pag. al-a) verificărilor efectuate la cocs, minereu, cărbuni cocsificabili se constată diferențe apreciabile între cantitățile declarate de furnizori și cele reale, care dacă nu sunt depistate influențează negativ calculul consumurilor specifice. Și aici soluția ar fi punerea în funcțiune a încă două cîntare de 100 tone în triaj, dar pînă atunci este posibil să se mărească volumul materiilor prime cîntărite în actualele condiții de lucru și să se organizeze mai bine munca în depozite. La fabrica de aglomerare se înregistrează o depășire sistematică a consumului de cocs datorită creșterii indicelui de bazicitate a aglomeratului de la 1 în 1967 la 1,14 în acest an. Tot aici, pentru înlocuirea cocsului mărunt care este deficitar, se utilizează o cantitatea sporită de cocs de fluidizare, lucru care a atras după sine creșterea consumului specific de cocs echivalent de la 80,33 kg/ tonă în 1967 la 85,71 kg/tonă în acest an. Concluzia este că eficiența economică a acestui înlocuitor trebuie să fie serios analizată, ca și rezultatele activității de cercetare științifică ce se desfășoară în acest domeniu de mai mulți ani. Analizînd situația consumului de metal la C.S.R., reținem că nici la laminoare nu s-au epuizat toate posibilitățile existente. Frecventele abateri de la tehnologia de fabricație în sectorul de încălzire duc la pierderi de cojire adaosurile de cojire sunt stabilite la valori prea mari. Iată numai câteva aspecte spre care organizațiile de partid, conducerile tehnice ar putea să-și îndrepte toată atenția. O situație necorespunzătoare, care duce la irosirea unor importante cantități de metal, capacități de producție și valori, o constituie volumul încă mare de rebuturi. Cauzele care au generat rebutul la oțelăria Siemens Martin — 2500 tone — sunt în general cunoscute și dacă organizația de partid și conducerea tehnico-administrativă a secției ar fi insistat mai mult asupra respectării tehnologiei de fabricație, a disciplinei, dacă ar fi tras la răspundere pe cei vinovați, rezultatele erau altele. Același lucru este valabil și pentru organizațiile de partid de la U.C.M.R. unde, de asemenea, rebutul constituie sursa unor pierderi mari de metal. Numai în trimestrul I aici s-au irosit pe această cale 838 tone, s-au pierdut peste 58 mii ore pentru înlocuirea rebuturilor și remanierilor, cheltuindu-se peste 7,5 milioane lei. Ponderea cea mai mare revine sectorului cald, îndeosebi oțelăriei speciale și turnătoriei, unde continuă să se mențină multe neglijențe și abateri: nerespectarea instrucțiunilor tehnologice, turnări defectuoase cu scurgeri de gradul II și III, asamblarea incorectă a formelor și altele. La forjă, unde în trimestru I rebutul a crescut de circa patru ori față de perioada corespunzătoare a anului trecut se manifestă, de asemenea, neglijențe; se fac forjări parțiale sub cotă pentru că nu se folosesc scule și șabloane adecvate și nu se înlocuiesc sculele ajutătoare uzate. Curios este un alt aspect la U.C.M.R. Eforturile făcute în sectoarele amintite pentru scăderea rebuturilor sunt reduse în sectorul prelucrării la rece. Aici, în mod nejustificat se înregistrează o creștere accentuată a producției rebutate. Astfel, la secția motoare Diesel în primul trimestru rebuturile s-au dublat față de trimestrul I 1969, iar la secția mecanică grea sunt de 3,5 ori mai mari. Cauza principală o constituie slaba calificare a unui număr destul de însemnat de muncitori și îndeosebi ucenici anul III, absolvenți ai școlii profesionale și ai cursurilor de calificare. Considerăm că este necesar ca organizațiile de sindicat și U.T.C., conducerile secțiilor să se ocupe cu toată răspunderea de pregătirea muncitorilor, de ridicarea calificării acestora. Este, în același timp, necesar ca organizațiile de partid din aceste secții să urmărească mai îndeaproape modul cum se asigură asistența tehnică în toate schimburile și felul în care specialiștii din serviciile de concepție rezolvă cu operativitate și competență problemele pe care le ridică fabricația. Deși cu posibilități mai mici decât alte întreprinderi și la I.I.L. „Metaloplast“ există destule rezerve nefolosite de valorificare superioară a metalului, in această unitate, datorită slabei preocupări a organizației de partid și comitetului de direcție, se asigură un grad scăzut de prelucrare a materiei prime, de introducere în fabricație a unor produse noi, solicitate. Insuficientă preocupare s-a acordat înlocuirii metalului cu mase plastice. Deși s-a experimentat cu succes, folosirea masei plastice la tablourile pentru contoare, aplicarea în producție se face greoi, lucru care a dus la pierderea unei economii anuale de 30 tone tablă dublu decapată din import.. Rezerve importante avem și în cadrul celor două întreprinderi de construcții din municipiul nostru: în depozitele centrale s-au îmbunătățit condițiile de depozitare și conservare a materialelor, dar pe șantiere și la punctele de lucru se întîlnesc frecvente situații în care nu se respectă cele mai elementare norme privind gestionarea materialelor. Pe șantierele de locuințe aparținând I.J.C.M. și la unele loturi ale I.C.M.M.R. s-au înregistrat cazuri de risipă de ciment, parchet, geamuri, cărămizi, bitum și s-au produs pierderi importante din cauza depozitării și manipulării necorespunzătoare a acestora. Depășirea consumurilor specifice este determinată și de calitatea slabă a unor lucrări la care ulterior trebuia să se execute numeroase remanieri sau chiar să fie refăcute în întregime. Biroul comitetului municipal de partid a mai atras atenția conducerilor acestor întreprinderi asupra felului cum sunt gospodărite materialele de construcții dar se pare că nu s-a înțeles răspunderea care le revine. Este și vina noastră că nu am intervenit hotărit în această direcție, că nu am tras la răspundere pe cei care nu manifestă grijă pentru păstrarea avutului obștesc. Valorificarea superioară a metalului, a celorlalte materii prime și materiale, folosirea lor cu un înalt simț gospodăresc constituie o sarcină deosebit de importantă trasată de conducerea de partid și de stat. Așa cum s-a subliniat și la recenta plenară a comitetului municipal care a analizat această problemă, membrii comitetului municipal, ai comisiei economice, organele și organizațiile de partid din întreprinderi și secții au datoria de a milita cu perseverență ca materiile prime și materialele să-și găsească o valorificare cît mai eficientă. Totodată, comitetele de direcție vor trebui să elaboreze în continuare măsuri menite să ducă la sporirea eficienței economice a întreprinderilor, să urmărească în mod sistematic felul în care acestea sunt realizate. Avem convingerea că aplicarea măsurilor pe care le-am stabilit, împreună cu munca politică de masă pe care o vor desfășura organizațiile de partid, vor duce la închiderea canalelor risipei, la înfăptuirea sarcinilor legate de reducerea consumurilor specifice în toate unitățile economice ale municipiului nostru.