Flamura, iulie 1970 (Anul 18, nr. 1752-1778)

1970-07-01 / nr. 1752

• 2 © Organizației U.T.C ÎNDRUMARE PERMANENTĂ Conducerea nemijlocită de că­tre partid a procesului de dezvol­tare a democrației socialiste am­plifică, diversifică și consolidea­ză neîncetat legăturile sale cu toate categoriile de cetățeni, în vasta activitate pentru edificarea societății socialiste, partidul nos­tru acordă o deosebită atenție educării tinerei generații, for­mării acesteia pentru viață. Por­nind de la măsurile stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. comi­tetul de partid din U.C.M.R., or­ganele și organizațiile de partid au în centrul preocupărilor con­ducerea și îndrumarea organiza­ției U.T.C. Avînd în vedere numărul mare de tineri care lucrează în și sarcinile ce stau în fața uzină con­structorilor de mașini reșițeni, comitetul de partid sprijină co­mitetul coordonator U.T.C. în or­ganizarea acțiunilor care vizează educarea tineretului prin muncă și pentru muncă. Același lucru îl fac în secții și servicii comi­tetele și birourile organizațiilor de partid. Prin participarea mem­brilor comitetului de partid și ai birourilor organizațiilor de bază la inițierea și desfășurarea acti­vităților organizației U.T.C., a­­cestora li s-a imprimat un carac­ter mai dinamic, mai atractiv și un conținut educativ mai bogat. Militînd pentru înfăptuirea mă­surilor stabilite în ședința biroului comitetului de partid, care a ana­lizat preocuparea organelor și or­ganizațiilor de partid pentru con­ducerea activității organizației U.T.C., la nivel de uzină și în secții au fost inițiate numeroase acțiuni educative pentru tineri. Olimpiada pe meserii, concursu­rile „cine știe cîștigă“, dezbate­rile referitoare la probleme ma­jore ale producției — printre ca­re masa rotundă pe tema econo­misirii metalului, consfătuirile cu ucenicii sau cele cu absolvenții etc., au contribuit la îmbogățirea orizontului de cunoștințe profe­sionale, la creșterea răspunderii tinerilor față de muncă. Expresia încadrării organice a generației tinere în colectivul uzinei, este și numărul de peste 1 300 tineri fruntași pe anul 1969 și 1­642 evi­dențiați în întrecerea socialistă în acest an. Fotografiile expuse pe panourile de onoare de pe care se descifrează sentimentul de sa­tisfacție al datoriei împlinite, ne oferă încrederea în forțele tine­rilor și certitudinea că aceștia, căliți în focul muncii în uzină, își vor face datoria cu prisosin­ță și în viitor. O trăsătură bună a vieții or­ganizației U.T.C. din uzină este intensificarea și axarea activită­ții pe problemele care-i frămînta pe tineri. Edificatoare sînt acți­unile întreprinse de comitetele U.T.C. de la motoare Diesel, scu­­lărie, ansamble sudate și mașini electrice, turnătoria de oțel, ca­­zangerie și utilaj industrial. Aici, sub îndrumarea permanentă organelor de partid, se inițiază cu o regularitate întîlniri între tineri și conducătorii procesului de pro­ducție, cu activiști de partid, sim­pozioane literare, muzicale, dez­bateri, excursii, drumeții, uiuni, întreceri sportive etc. re.­Conducerea și îndrumarea or­ganizației U.T.C. de către comi­tetul de partid și birourile orga­nizațiilor de bază se reflectă și prin faptul că în organele alese ale organizațiilor U.T.C. își des­fășoară activitatea, cu bune re­zultate, un număr de peste 390 de membri de partid: Gheorghe Gia, Dan Novolan, Constantin A­­lexe, Viorel Savin, Nicolae Bîr­­liba, Gheorghe Ilona, Marin Frențiu—sunt numai cîțiva dintre comuniștii care prin exemplul lor personal dau impuls novator în­tregii activități economice po­litice și educative a tinerilor din urmă. Preocuparea sporită pentru e­­ducarea tinerilor se materializea­ză în succesele obținute în pro­cesul de producție, în formarea la tineri a trăsăturilor de caracter proprii constructorului societății socialiste. Mărturie a profilului moral înaintat al tinerilor din U.C.M.R., a eficienței muncii de educație, a sentimentului patrio­tic de care sunt animați, este și modul cum au primit chemarea partidului de a sprijini județele greu încercate de calamitățile na­turale. Ca unul au răspuns cu toții la acțiunea de a acorda sa­lariul pe o zi din lună pînă la sfîrșitul anului pentru ajutora­rea sinistraților, de a lucra o du­minică în fiecare lună, iar un prim lot de 30 tineri, în frunte cu Nicolae Petroiu, secretarul co­mitetului coordonator pe uzină a plecat să lucreze în zonele inundate o perioadă de 7 zile din concediul legal ce li se cuvine în acest an. Cu toate rezultatele obținute în munca de educare a tineretu­lui în spiritul patriotismului so­cialist, al devotamentului și dăru­irii generoase pentru cauza pro­pășirii necontenite a patriei noas­tre socialiste, nu putem vederea că în activitatea trece­rii comi­tetului de partid și a organiza­țiilor de bază s-au manifestat și unele neajunsuri în munca de conducere și îndrumare a orga­nizațiilor U.T.C. Nu în toate ca­zurile din activitatea organizații­lor U.T.C. s-a reușit să fie înlă­turate uniformizarea și șabloni­­zarea muncii, folosirea unor for­me și metode rigide, care fac u­­neori ca acțiunile inițiate să fie neatractive. Exemple de acest gen se manifestă la turnătoria de fontă, secția mecanică mijlocie și ușoară, boghiuri, serviciul de concepție, unde birourile orga­nizațiilor de bază nu au acordat îndrumare concretă activității organizațiilor U.T.C. Pentru în­lăturarea acestor minusuri se impune din partea de partid și a tuturor comitetului organiza­țiilor de bază să militeze pentru a determina pe tineri să înțelea­gă că organizația U.T.C. este a lor, că de felul cum ei vor ști să inițieze și să-și desfășoare ac­tivitatea, de permanenta promo­vare a noului, depind rezultatele finale ale muncii lor. ION CAZACU secretarul Comitetului de partid din U.C.M.R. Cronica filmului dansind „Sirtaki" Integrîndu-se unui gen foarte îndrăgit de public — comedia muzicală — filmul „Dansind Sir­taki“ confirmă valoarea și bu­nele tradiții ale școlii cinemato­grafice grecești. Fără a fi o dez­batere gravă a unui subiect e­­tic, filmul atrage prin modali­tatea dezinvoltă adoptată de rea­lizatori. Uzind aproape exclusiv de comicul de situație, autorii filmului (scenariul: Alecos Sa­­kellanos; regia: George Skale­­nakis ; muzica : Stavros Xardha­­cos și imaginea: Nicos Garde­ns) au adus pe ecran o intrigă comună, intîlnită nu rareori in realitate, generată de sentimen­tul geloziei, dar tratată cu fan­tezie și un dezvoltat simț al u­­morului. Un tinăr zidar, Grigo­ris, înzestrat cu o admirabilă vo­ce este descoperit de șeful unei orchestre și ajunge dintr-o da­tă cântăreț de local. In sufletul soției se naște sentimentul mis­tuitor al geloziei, fapt care o de­termină să-l urmeze la localul de noapte, unde Grigoris este angajat. Speriată de atenția exagerată a unei cliente din local față de soțul ei, Marina, tovarășa de via­ță a lui Grigoris, își dezvăluie la rîndu-i talentul de cintăreață și dansatoare, surprinzind. Ajunsă vedetă, Marina devine obiect al geloziei lui Grigoris. Dar, apa­rențele nu triumfă. Așteptarea u­­nui copil limpezește lucrurile. Dragostea și omenia celor doi tineri simpli dincolo de himera celebrității triumfă. Scene ale cotidianului citadin, farmecul folclorului muzical și coregrafic grec răzbat mereu din structura filmului, oferind destindere și s­ satisfacție estetică elevată. Mu­­­­zică lui Stavros Xardhacos, unul­­ dintre cei mai mari compozitori­­ greci contemporani a pus în va­­­­loare frumusețea melosului popu­­­­lar, ritmuri străvechi, de o vita­­i­litate mereu tinerească, iar dan­­­­sul „Sirtaki" cucerește prin vi­­­­goare și fantezie, in acest film el­­ avînd funcția de leit­motiv, și , spre deosebire de „Zorba“, in ca­­­­re dansul era un amestec tulbu­­­­rător al mișcării și sentimentu­­l lui, aici dansul punctează vigu­­­­ros acțiunea, animind-o și pu­­­­nind in evidentă caracterele ce­­i­lor care il dansează.­­ La succesul filmului au contri­­­­buit in mare măsură și Aliki Vuyuklaki una din actorii i stelelo­r cinematografiei grecești și foarte bună actriță de teatru, și o îndeosebi Dimitri Papamichael, un actor de film de prima mă­rime, cunoscut publicului româ­nesc din „Lustragiul“. Meritul regiei este datorat mai ales unei foarte bune exploatări a interi­oarelor, peisajul pitoresc și spe­cific al porturilor grecești avind in economia filmului doar un rol secundar. ION CRIȘAN \ OȚELU ROȘU : Ore plăcute, de lectură folositoare și atrac­tivă, in sala tapetată cu cărți a bibliotecii. Imaginea este și o invitație adresată tinerilor din orașul de pe Valea Bistrei de a frecventa și mai mult căr­țile. Pe urmele semnalelor critice Librari și librării Ca urmare a articolului intitu­lat „Librăriile nu sunt numai li­brării“, apărut în ziarul nostru nr. 1730 din 5 iunie a.c„ primim un răspuns din partea Centrului de librării din Timișoara, in care se arată că s-au analizat aspecte­le puse în discuție și se vor lua măsuri de înlăturare a deficien­țelor semnalate. Din acest amplu răspuns, semnat de directorul centrului, Coriolan Buciu, și șeful serviciului organizare rețea, Si­­donia Prelici, reținem următoare­le : „In controalele care se efectuea­ză la librării se urmărește com­pletarea registrelor de­ noutăți, constatîndu-se că ele sînt ținute la zi. Deficiența intîlnită la libră­ria „Eftimie Murgu“ din Reșița, constînd în neglijarea registrului noutăților editoriale și apoi dis­pariția din librărie a acestuia, este o abatere de la regulile ge­nerale de comerț și ca atare cei răspunzători vor fi sancționați. In ceea ce privește dirijarea de­fectuoasă a unor cărți spre libră­rii, cauzată de necunoașterea po­sibilităților reale de difuzare, vă informăm că aprovizionarea aces­tora se face ținindu-se seama de cererea de carte a fiecărei unități, planul economic stabilit, specifi­cul cultural-economic și demogra­fic al localității respective. Referi­tor la absența unor lucrări tehni­ce din domeniul radiotehnicii, in­dustriei lemnului, strungăriei, solicitate în apiculturii, librăria Anina II (Steierdorf) — critica este îndreptățită dar, întrucit a­­ceastă unitate este mică, planul ei mediu lunar fiind de 3 000 lei, nu i se poate asigura întregul sortiment de carte. Pentru reme­dierea acestei deficiențe urmează ca, pe baza unor comenzi ale li­brăriei, să se trimită unității lu­crările cerute. Deficiențele semnalate în apro­vizionarea librăriilor din Anina cu articole de papetărie și jucă­rii, fapte pe care le conside­răm de asemenea juste, au fost sesizate de mai multe ori la O.C.L. produse industriale Reșița, care are sarcina aprovizionării li­brăriilor cu articolele amintite. Intervențiile noastre au deter­minat onorarea unor cantități de saci din hârtie, plastic, hirtie al­bastră, milimetrică etc. dar, de cele mai multe ori, sortimentele și cantitățile nu au putut satis­face cererea de consum a popula­ției. Pentru eliminarea cit mai grabnică a golurilor în aprovizio­narea acestor librării cu articole de papetărie și­ jucării menționăm că, în afara discuțiilor purtate cu furnizorul amintit, am revenit cu o nouă adresă (din 12 iunie) pen­tru a se remedia deficiențele a­­mintite. In articol s-a pus foarte bine problema vinzătorilor de carte, a librarilor noștri. Recunoaștem cu toată sinceritatea că aceasta încă n-a putut fi rezolvată și între­prinderea noastră ar fi cea mai avantajată dacă absolvenți ai unor licee sau chiar licențiați, pasionați ai literaturii, ar putea fi atrași In unitățile noastre de desfacere. Centrul de librării Timișoara va urmări in continuare remedie­rea tuturor aspectelor deficitare. Considerăm că înființarea unui centru de librării in Reșița (pro­blemă cu care noi suntem­ întru totul de acord, fapt pentru care am și solicitat forurilor tutelare urgentarea rezolvării ei) va deter­mina o îmbunătățire a activității librăriilor din Județul Caraș-Se­­verin, care vor putea fi direct și în permanență coordonate de cei competenți". Caransebeș întrebări care își așteaptă răspunsul­­ JE­CE? . . . nici in prezent, cu toa­­tă insistența călătorilor și a ziarului nostru. Autobaza 10 T. A. nu are în perspectivă construirea unei săli de aș­teptare la autogară ? Sau, poa­te, unitatea e adepta zicalei: „toamna vine, vara trece, noi in ploaie stăm... cu drag“? . . . sunt obsedați de ora 7 muncitorii, inginerii și tehni­­ccenii care lucrează în schim­bul III la C.I.L. ? Simplu, pentru că exact atunci din talie pornesc spre oraș auto­buzele I.G.O.C. Altele vin a­­bia peste 20—25 de minute. Ceea ce să recunoaștem nu-i prea puțin ! . . . ceasurile publice elec­trice, unul in fața cofetăriei „Macul roșu“ și altul pe clă­direa din fața parcului Repu­blicii, „merg“ după Și cum soarele nu se soare ? arată întotdeauna, nici ceasurile n-au cum să meargă bine. ... in timp ce există două restaurante, un bar de noap­te și două grădini de vară, o­­rașul nu are, în schimb, nici un bufet expres ? CORNEL CAR «*4 □ □ [UNK]ácsa =11=31=3­1=3­0=M=3­1=3 Teatru pentru pionieri și școlari In colecția periodică „Pre­ludii“ a Editurii „Albatros“ a apărut piesa intr-un act și do­uă tablouri „Lăudărosul“, de profesorul orăvițean Virgil Stolojan. Satiră la adresa ce­lor care falsifică adevărul, pie­sa pledează pentru modestie și sinceritate, virtuți etice proprii copiilor din țara noas­tră. Scrisă într-un stil antre­nant și cu un limbaj colorat, comedia „Lăudărosul“ a fost inclusă în repertoriul­ mai multor­ echipe de teatru șco­lar din județ, un succes deo­sebit obținînd reprezentația pionierilor din Oravița. FLAMURA 1^- 1.752 Accident la kilometrul 1+300 Pe Drumul Național Moldo­va Nouă — Moldova Veche, la km 1+300, s-a produs zilele trecute un accident mortal. Motociclistul Ion Berescu, cir­­culînd cu viteză, s-a tamponat cu o căruță condusă de Ilie Băloi (din comuna Pescari nr. 172) care nu s-a asigurat la executarea unei manevre de virare și nu a acordat priori­tate de dreapta motocicletei. Nerespectind legea circulației, din neglijență sau poate ne­cunoaștere, Ilie Băloi se face vinovat, după primele cerce­tări, de moartea unui om. Atenție, călători! De la gară și pînă în centrul orașului, e drum lung. Toc­mai de aceea, cei care sosesc cu trenul în Caransebeș se grăbesc să-și ocupe loc într­­unul din autobuzele care fac legătura cu centrul orașului. Cite­odată, însă, unii dintre călători nu bănuiesc că, ur­­cînd în autobuzele I.G.O. Ca­ransebeș, sînt predispuși... accidentării. Nu e o glumă. In dimineața zilei de 19 iunie a.c., bunăoară, doi cetățeni, călă­torind de la gară în oraș cu autobuzul nr. 31 CS 945, s-au trezit — ținîndu-se de bară — că aceasta le-a căzut în... cap. Era ruptă. Pe semne, con­ducătorul autobuzului respec­tiv nu-și verifică minuțios ma­șina înainte de a pleca în cursă. Ce păzește, însă șeful de garaj, care ar trebui să-și mai controleze, măcar din cînd în cînd, subordonații ? Of, ambalajele! Cum și-a făcut apariția va­ra, s-au și „născut“ munții de lăzi în cofetăriile din județ. Mai din lipsă de spații, mai din cauza neridicării ambala­jelor de către I.R.V.A. sau din comoditatea unor lucrători. Cul­mea ironiei este că și unele u­­nități care dispun de suficient spațiu pentru depozitare, s-au obișnuit să țină lăzile, cu sti­cle pline ori pe lingă pereți, goale, înșiruite în interior. Cine nu crede, să se deplase­ze la cofetăria nr. 9 din Boc­șa și se va convinge pe... viu. Aici, deși există o piv­niță și un depozit destul de mărișor, lăzile sînt depozita­te în jurul meselor. Să fie un nou sistem coritoarelor ?de reclamă a­ră­­ tînd ți-e somnul mai dulce... , atunci sună sirena unei lo­­­­­­comotive, se ambalează un mo­­n­i­tor in stradă ori vine salubri­­l­i­tatea cu mijloacele-i mecani­­­­zate să colecteze gunoiul din i coșuri. Zdranga, zdranga, hir,­­ hir, mai o înjurătură și ți s-a­­ dus bunătatea de somn.­­ Nu suntem­ împotriva meca­­­­nizării si nici împotriva cu­­­ rățeniei orașului (vezi cartie­­­­rul Lunca Birzavei — Reșița), i Ținem, insă, si la liniștea popu­­­­latiei. De aceea, propunem­­ conducerii I.G.O. Reșița să ur­­­­mărească in mod deosebit ac­­­­tivitatea de noapte a salaria­­­­ților. S-ar putea (de altfel sin­­t tem convinși că da­ să se ga­­­­sească o altă soluție mai om­­­o­rabilă de colectare a gunoiului k din cartiere ? ? Oamenii au, totuși, nevoie de­­ liniște pentru a se putea o­­­­dihni. De ce să li se fure k somnul ? / ATENȚIE SPORITĂ RESPECTĂRII NORMELOR DE PROTECȚIA MUNCII ÎN AGRICULTURĂ Securitatea muncii face parte integrantă din procesul de pro­ducție. Prin aplicarea corectă a formelor stabilite se previn ac­cidentele de muncă cât și îmbol­­năvirile profesionale, deci se re­­dace posibilitatea diminuării for­țelor de muncă. In producția a­­gricolă, unde tehnologiile moder­ne presupun folosirea unor utila­je tot mai complexe cât și a unei game variate de produse chimi­ce, respectarea nomenclatoarelor în vigoare se impune în mod de­osebit Tocmai de drul cooperativelor aceea în ca­agricole de producție s-au stabilit norme precise privind asigurarea pro­tecției muncii precum și respon­sabilitățile pentru aplicarea co­rectă a acestora. Din controalele efectuate în u­­nități a rezultat că nu s-au înre­­gistrat accidente de muncă gra­ve. In schimb, in­activitatea de­­pusă de mecanizatori pe ogoare­­a cooperativelor agricole au fost unele accidente care s-au soldat ,chiar cu pierderi de vieți ome­­nești. Analizînd felul cum conduce­­ile cooperativelor agricole se preocupă de luarea măsurilor pri­vind tehnica securității muncii, reiese că în majoritatea unități­lor se respectă instrucțiunile în vigoare, există o preocupare per­manentă pentru asigurarea locu­rilor de muncă periculoase, in­struirea membrilor cooperatori în mod periodic și înaintea fiecărei lucrări la care există pericolul producerii unor accidente S-au semnalat însă și o serie de ne­ajunsuri. Asupra acestora insista mai cu seamă, nicit vom toți cei vizați să-și facă din înlătura­rea lor o preocupare permanen­tă. Așa, bunăoară, toate unitățile agricole au primit indicația să întocmească o schiță a căilor de acces la diferitele locuri de mun­că. Trasarea precisă a drumuri­lor, cu indicația tipului de ve­hicule și utilaje ce le pot folosi, are drept scop prevenirea acci­dentelor ce s-ar putea produce prin împotmoliri, răsturnări etc. în același scop, pe aceste schi­țe trebuie să fie vizibil însemna­te locurile periculoase. Unele ac­cidente provocate la coopera­tivele agricole de la Buchin, Va­lea Timișului, Brebu, Zorlențu Mare, Lăpușnicu Mare și Dalbo­­șeț, demonstrează cu prisosință necesitatea unor asemenea schi­țe, cunoașterea temeinică a aces­tora de către toți cei care circu­lă pe teritoriul respectiv. Schițele respective trebuie să fie afișate la locuri vizibile, în­deosebi la sediul secțiilor de trac­toare și nu în birourile de la se­­diile cooperativelor, așa cum se întimpla încă in anumite unități. Mai mult, o dată cu emiterea or­dinelor de lucru, inginerii din C.A.P. au obligația să indice pre­cis și traseul de urmat până la locul de muncă, atrăgind atenția asupra locurilor ce prezintă pe­ricol de accidente. Aceste locuri se cer, de altfel, să fie marcate vizibil, nu numai pe schiță, dar și pe teren. Dotarea cooperativelor agricole de producție cu diferite utilaje pentru condiționarea și tratarea semințelor, prepararea furajelor, prelucrarea laptelui, mecanizarea lucrărilor din zootehnie, irigații etc, conectate la rețeaua de curent electric, ridică o serie întreagă de probleme privind muncii. Este îndeobște protecția că instalațiile electrice cunoscut necores­punzătoare ca și manipularea lor de către persoane necalificate, au de multe ori urmări tragice. Cu atît mai greu de înțeles este ati­tudinea conducerilor unor C.A.P., cum sînt cele de la Valea Timi­șului, Căvăran, Brebu, Lacu, Păl­tiniș, unde s-au găsit instalații cu totul necorespunzătoare, care pot cauza în orice moment fie incendii, fie electrocutări. S-au găsit, de asemenea, utilaje care funcționează fără cele mai ele­mentare măsuri de securitate, cum ar fi de exemplu măștile de protejare a pieselor în mișcare. Ateneul tineretului din Re­șița își va închide temporar porțile. Scopul: se efectuează noi lucrări de modernizare și înfrumusețare a interiorului clădirii, pentru a crea posibi­litatea desfășurării unor acti­vități mai variate și mai atrac­tive care să contribuie sub­stanțial la satisfacerea gust.­Asemenea cazuri am întîlnit la C.A.P. Lăpușnicu Mare, Moce­­riș și Brebu, unde morile cu cio­cane nu avea apărători la pie­sele în mișcare. al­terespectarea ordinului 100/1968 M. A. S. în legătură cu parcarea tractoarelor la locurile stabilite și blocarea acestora pen­tru timpul cit staționează consti­tuie de asemenea, cauza unor ac­cidente grave, așa cum s-a în­­tîmplat anul trecut la secțiile I.M.A. de la Mîtnicu Mare și Brebu. Față de astfel de încălcări ale normelor, atît conducerile întreprinderilor și secțiilor de me­canizare, cit și inginerii șefi din C.A.P. trebuie să ia măsuri hotărîte pentru a preveni pe viitor atît pierderea de vieți o­­menești cit și scoaterea din cir­cuit a unor importante mijloace de producție. Folosirea la o scară tot mare a produselor chimice, mai în special pentru combaterea boli­lor și dăunătorilor, ridică o se­rie de probleme legate de mani­­pularea și depozitarea acestora, zilor tinerilor și la petrecerea in mod plăcut și instructiv a timpului liber. Paralel cu lucrările de mo­dernizare, formația de muzică ușoară își pregătește intens noul repertoriu. Este un în­ceput artistic de bun augur. Pe cînd și alte formații in re­petiție ? S-a constatat că multe din aces­te produse se depozitează cu to­tul necorespunzător, în locuri a­­glomerate, în apropierea altor bunuri, de multe ori chiar ali­mentare. De asemenea, nu se respectă peste tot regulile stabi­lite, în mînuirea acestor prepara­te fiind încredințate unor persoa­ne nepregătite cu un bagaj insufi­cient de cunoștințe, fapt ce poate duce la intoxicări sau chiar otră­viri mortale. Asemenea aspecte am întîlnit la C.A.P. Gîrbovăț, Ef­timie Murgu, Buchin ca și la unele secții de mecanizare ale T.M.A. Oravița și Zăgujeni. Un alt aspect negativ consta­tat în domeniul securității mun­cii este acela că mulți specialiști susțineau că nu au instrucțiuni în această direcție. Controlul e­­fectuat a dovedit însă că ase­menea instrucțiuni există, insă e­­le nu au fost studiate și aplica­te de cei care aveau sarcina să o facă. Asemenea situații sunt la C.A.P. Buchin, Valea Timișului, Brebu, Păltiniș, Lacu, Căvăran, Lăpușnicu Mare, Bozovici, întrucit de acum urmează cam­pania de recoltare a cerealelor, când marea parte a lucrărilor se execută cu mijloace mecanizate și cu participarea unui mare nu­măr de țărani cooperatori, va trebui ca în toate unitățile să se acorde atenția cuvenită aplicării corecte a normelor de protecția muncii pe care fiecare coopera­tivă le are în buletinul nr. 11/1969 al U. N. C. A. P. și broșurile de specalitate. Nu trebuie uitat de către nici unul dintre cei care răspund în unități de această problemă, că se fac direct răs­punzători de orice accident cau­zat de nerespectarea normelor stabilite. Este în interseul tutu­ror ca atît forțele de muncă cit și mijloacele de producție să nu fie diminuate datorită neglijenței acelora care sînt puși să vegheze ca toate normele privind securi­­tatea muncii să fie respectate. ing. GH. BENGHIA de la Direcția agricolă judeteană Pregătiri la Ateneul tineretului instruire temeinică mecanizatorilor înainte de a intra in lan.

Next