Flamura, iulie 1970 (Anul 18, nr. 1752-1778)
1970-07-22 / nr. 1770
ANUL XVIII Nr. 1770 MIERCURI, 22 IULIE 1970 ★ 4 pagini, 30 bani O sarcină de seamă a organizațiilor de partid, de masă și obștești, a școlilor și instituțiilor de cultură EDUCAREA COMUNISTĂ A TINERETULUI în ultima plenară a Comitetului județean de partid s-a apreciat că tineretul din județul Caraș-Severin participă pe deplin la înfăptuirea politicii partidului, aducîndu-și împreună cu ceilalți oameni ai muncii o contribuție însemnată la realizarea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Succesele obținute de tineri se datorează îndrumării permanente pe care organele și organizațiile de partid o acordă organizațiilor U.T.C. Sub conducerea lor, organizațiile U.T.C. de la furnale și laminoare — C.S.R., motoare Diesel, mașini electrice — U.C.M.R., C.E.I.L. Caransebeș, U.C.M.M.R. Bocșa, Întreprinderea minieră Anina, Uzina Oțelu Roșu și altele — au militat pentru educarea comunistă a tinerilor. Căile și mijloacele prin care se asigură acest deziderat sunt multiple. Direcția principală a constituit-o însă educarea prin muncă și pentru muncă. In acest scop, tinerilor li s-au făcut cunoscute sarcinile de plan ce le revin, s-au organizat întîlniri cu conducătorii procesului de producție, s-au extins schimburile de experiență, demonstrațiile practice. Interesante ni se par și inițiativele „Să gospodărim cu grijă metalul“ și „Să lucrăm cu consumuri specifice reduse“, pornite de organizațiile U.T.C. de la Combinatul siderurgic reșițean, U.C.M.R. și I.C.M.M.R. în vederea întăririi disciplinei în muncă, organizațiile U.T.C. au inițiat acțiuni pentru cunoașterea și respectarea de către tineri a tehnologiei de fabricație, dezvoltarea opiniei împotriva celor care prin comportarea lor creează greutăți în desfășurarea normală a procesului de producție. La laminorul de tablă de la Uzina Oțelu Roșu, secțiile mașini agricole a U.C.M.M.A. Bocșa și mobilă a C.E.I.L. Caransebeș, precum și în majoritatea organizațiilor U.T.C. de la Combinatul siderurgic și U.C.M.R., în urma raidului făcut cu microfonul prin sectoarele de bază, au fost organizate dezbateri în grupele U.T.C. pe tema „Fiecare minut folosit cu eficiență maximă pentru producție“. In același timp, la gazetele satirice și la stațiile de radioficare au fost criticate aspectele negative din activitatea productivă a tineretului. După cum au subliniat în cuvîntul lor la recenta plenară a comitetului județean de partid, care a analizat educarea comunistă a tineretului, tovarășii Ion Sfercaciu, Nicolae Angheloiu, Mihai Arcan, Nicolae Rusu, organele și organizațiile de partid s-au preocupat în mai mare măsură de orientarea tinerilor muncitori spre cursurile de calificare și ridicarea calificării. In întreprinderile industriale și unitățile comerciale și ale cooperației meșteșugărești s-au bucurat de un interes deosebit olimpiadele și concursurile pe meserii organizate de U.T.C. in colaborare cu ȘT. NEGOIU (Continuare în pag. a. 2-a) ANINA, etc.al minerilor, surprins din perspectiva înnoirilor contemporane. — Cum te cheamă ? — Nicolae Tătaru. — Cîți ani ai ? — Șapte. — De unde ești ? — Din satul Zărnești, comuna Turnu Rueni. — Și pe tine ? — Pe mine mă cheamă Petru Arjoca. Am 13 ani și sunt din satul Rafnic. ... Dialogul acesta n-a avut loc niciodată. E o pură ficțiune reportericească. Am ales modalitatea pentru că, dacă, cei doi copii, autorii unor recente scrisori trimise ziarului, ar fi fost prezenți în redacție, începutul conversației nu ar fi putut să decurgă decit astfel. In realitate, Nicu și Gheorghiță nu se cunosc. Nu s-au văzut niciodată. Dar ii caracterizează aceeași amărăciune sufletească. Și, sincer vorbind, nu-i cunoaștem nici noi. Pe ultimul — este adevărat — ni l-au prezentat colegii de școală într-o altă scrisoare, ca pe cel mai bun fotbalist al clasei a VII. El însă a ținut, să precizeze : „Să știți că sunt un băiat serios și îmi place și cartea, nu numai mingea.“ Și noi îl credem. In rîndurile de față, însă, ne-am propus să vorbim despre lucruri mult mai complicate, chiar grave prin natura implicațiilor sociale intervenite în sînul familiilor celor doi copii. „Am o soră de zece ani și un frate de trei ani — ne scrie elevul de clasa a I-a Nicolae Tătaru, cu mina nedeprinsă cu condeiul, cu scris tremurat, dar izvorît mărunt și din cugetul unui suflet pur, în urmă cu doi ani am fost părăsiți de tatăl nostru, Tătaru Bujor, din satul Ruginosu, care a plecat de la noi și ne-a lăsat în grija ONSTHIW, mamei și a bunicilor bătrini și bolnavi. în luna mai, s-a împlinit un an de cînd nu ne-a văzut, nu se mai îngrijește de noi (și nici alocația de stat nu o trimite. — N.R.). Fratele meu cel mic nici nu-l cunoaște pe tata, căci era mic de tot cînd a plecat. El știe să spună nu- Cei mici, judecătorii noștri S Rînduri pentru unii... cuci cu numele de tată mai „Mama“, dar eu și sora mea îl ținem bine minte. Vă rugăm pe dv„ dacă-l întilniți cumva prin Reșița, la Autobaza din Cîlnic, căci e șofer acolo, sau la Ruschița, sau acasă, la Ruginosu, la bunică, să-l rugați din partea noastră să vină să ne vadă (și să contribuie la întreținerea propriilor copii N.R.), că o ducem singuri tare greu...“ Cuvintele acestui copil de ? ani dorea însăși comportamentul neomenos față de propria-i familie al lui Bujor Tătaru. Intr-un recent articol, publicat tot la această rubrică, afirmam printre altele că viața de familie tot inseparabil, adună, într-un respect reciproc și stimă, cinste, atașament, încredere. Trăinicia unei căsnicii nu poate fi concepută în afara acestor norme. E de ajuns o singură mișcare greșită a unuia dintre soți — de regulă a „lui“ — ca întregul mecanism conjugal să se deregleze, să apară implicații nedorite în viața membrilor familiei respective. Iar cei mici, ca în cazul de față, să devină proprii judecători ai celor mari. „Tatăl meu, Petru Ruja, s-a despărțit de mama mea acum două luni și 18 zile — ne scrie celălalt copil, Gheorghe Arjoca din Rafnic. Eu port un alt nume deoarece tata nu a vrut să mă recunoască la naștere și să mă treacă pe numele lui. De 12 ani ne maltratează zi de zi. Mereu o bate pe mama. Intr-una din ultimele zile de școală a sărit la ea cu cuțitul. De frică, mama a fugit pe stradă și a cerut ajutorul vecinilor. Eu citesc zilnic Flamura și vă rog pe dv. să-l întrebați că ce are de gînd ? De ce are o asemenea comportare față de propria sa familie ? Oare nu se poate schimba ?“ Asemenea probleme majore, ridicate de omuleți la o vîrstă fragedă, nu pot trezi decit repulsie și dezgust față de toți cei care, prin comportamentul lor antisocial, umbresc cerul senin al copilăriei. Oare Bujor Tătaru din satul Ruginosu, și Petru Ruja din satul Rafnic (și nu numai ei), cuci cu numele de tată, nu-și cunosc îndatoririle față de familie, față de copiii lor ? Iată că acum i s-au amintit aceștia. Miine, s-ar putea să le-o amintească și alții, cu altfel de consecințe. CONSTANTIN GALIESCU Un nou produs Lemnul stratificat densificat In cadrul Complexului de prelucrare a lemnului de la Gălăuțaș, s-au luat măsuri în vederea utilizării cit mai eficiente a masei lemnoase. Recent, a fost definitivat un studiu referitor la tehnologia de fabricație a unui produs cu largi utilizări in industria constructoare de mașini. Este vorba de lemnul stratificat — densificat, care prezintă o rezistență mecanică deosebită. Încercările chimice și fizice au pus in evidență faptul că acest produs este un bun înlocuitor de metal, fiind solicitat ca atare, pentru confecționarea unor mecanisme. CU PRILEJUL CELEI De-A 70-A ANIVERSARI A ZILEI DINASTIRE A TOVARĂȘULUI GHEORGHE STOICA Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU După cum s-a anunțat, Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a oferit luni o masă Dragă tovarășe Stoica. Stimați tovarăși. Reuniunea de asta-seara e consacrată unui eveniment important: împlinirii de către tovarășul Stoica a 70 de ani de viață și a peste 50 de ani de activitate în mișcarea revoluționară. E plăcut să ajungi la o vîrsta înaintată, cînd viața pe care ai trăit-o, ai închinat-o unor idealuri mărețe — idealurilor socialismului și comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporului, intereselor națiunii tale socialiste. Viața și activitatea tovarășului Stoica îi face cinste nu Gheorghe numai lui, ci și partidului nostru. El este unul din militanții vechi ai partidului care încă din tinerețe s-au înrolat în mișcarea socialistă apoi în rîndurile Partidului Comunist Român, contopindu-se cu năzuințele de libertate, de dreptate socială și de independență națională ale poporului nostru. Este cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Gheorghe Stoica, membru al Comitetului Execunumără printre acei care au luat parte la primul Congres de constituire a Partidului Comunist Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Central, în condițiile activității ilegale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfășurate de motiv al C.C. al P.C.R. Ca festivitate tovarășii Nicolae Ceaușescu și Gheorghe Stoica au rostit toasturi, miniști, de proletariatul român împotriva reacțiunii interne și a dominației imperialiste străine. La chemarea partidului, împreună cu sute și sute de comuniști și antifasciști români, tovarășul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta împotriva fascismului. (Continuare în pag. a IV-a) Din cuprins : ■ SPRE ADEVĂRATA DIMENSIUNE A TEATRULUI * SA STĂM DE VORBĂ (pag. a 2-a) ■ O ADAPTARE MAI RAPIDĂ LA PULSUL CERERII E FEL DE FEL (pag. a 3-a) Adunările generale ale salariaților Sporul de producție vaporni de la creșterea productiunii muncii Muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinderile județului nostru, participă în aceste zile cu răspundere la dezbaterea sarcinilor de plan pe anul 1971, adunările generale ale salariaților constituind un prilej de analiză temeinică a activității economice desfășurată în primul semestru și de găsire a noi modalități de creștere a productivității muncii. Dezbaterile care au avut loc în secții și sectoare au evidențiat hotărirea tuturor colectivelor de a depune eforturi susținute pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan pe acest an decisiv pentru înfăptuirea prevederilor celui de al IX-lea Congres al partidului, an în cursul căruia se pregătesc condiții tehnico-organizatorice pentru producția lui 1971. Caracteristică pentru adunările generale este hotărirea oamenilor muncii de a lucra cu mai mult spor pentru înfăptuirea exemplară a prevederilor de plan, participarea lor creatoare — prin discuții și propuneri chibzuite la jalonarea căilor și a posibilităților concrete de îmbunătățire a activității economice. Recent s-au încheiat adunările pe secții și la Întreprinderea minieră Anina. Ținând seama de sarcinile complexe ce se pun în fața minerilor, în mod special pentru creșterea eficienței economice, am solicitat tovarășului CONSTANTIN TRIFU, șeful serviciului plan, să comenteze succint concluziile desprinse din dezbateri, modul cum se va acționa pentru soluționarea problemelor ridicate. Iată ce ne-a declarat interlocutorul nostru: Adunările pe sectoare s-au dovedit deosebit de utile. In dubla lor calitate — aceea de proprietari ai mijloacelor de producție și de producători — participanții la adunările generale au analizat multilateral și cu înalt spirit de răspundere activitatea din prima jumătate a anului, măsurile care se mai cer luate pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor și angajamentelor pe 1970, au conturat acțiunile prin care să se asigure realizarea prevederilor sporite din primul an al viitorului cincinal. Cum era și firesc, un aspect esențial supus discuției a fost experiența acumulată pînă acum. Rezultatele semestrului intâi sînt meritorii. Astfel, planul producției globale a fost depășit cu 3,5 la sută, cel al producției marfă cu 3 la sută, dîndu-se peste plan 2500 tone cărbune, din care 1200 tone cărbune spălat, precum și 552 tone argilă refractară. Cele mai bune rezultate le-au obținut colectivele de la exploatarea Anina și de la puțul 5. Relevînd succesele, participanții la discuții s-au referit pe larg la factorii care le-au favorizat, accentuînd asupra elementelor legate de creșterea productivității muncii și reducerea cheltuielilor materiale. Astfel, în lunile trecute sectoarele au fost mai bine aprovizionate cu materiale, cu vagoneți, cu energie electrică și pneumatică. De asemenea, s-au obținut rezultate bune prin noua metodă de exploatare introdusă experimental în abatajele din Anina. Urmarea acțiunilor întreprinse, a fost creșterea productivității muncii cu 1,8 la sută. în ceea ce privește sporirea eficienței, e de amintit că economiile la prețul de cost trec de 67t 000 lei și au ca izvoare principale reducerea consumului de lemn de mină și bonificațiile pentru calitatea mai bună a cărbunelui. Desigur, dezbaterile din adunări nu s-au limitat doar la evidențierea experienței pozitive. Minierii au făcut totodată și analiza critică a activității de pînă acum, participînd larg la găsirea unor posibilități de creștere a eficientei economice. Astfel, minerii au continuare in pag. a 3-a) Duminica — zi obișnuită de lucru La oțelăria specială, la turnătorie, la secția de motoare Diesel ca în aproape toate secțiile Uzinei constructoare de mașini din Reșița, duminica a fost o zi obișnuită de lucru. Muncitorii, animați de dorința de a contribui la depășirea planului prevăzut, au lucrat intens, realizînd o producție de peste 500 000 de lei. Duminică a fost ziua constructorilor. Oamenii de pe schele au socotit însă că cel mai firesc mod de a sărbători această zi este munca, pentru obținerea a noi realizări. De aceea, cu tot timpul nefavorabil, constructorii de la I.J.C.M. au ieșit pe șantiere. Astfel, pe cei de la șantierul 101 îi puteai întîlni în Lunca Bîrzavei finisînd blocurile 17 și 18, iar la Băile Herculane s-a lucrat la pregătirea pentru recepție a pavilionului nr. 2. Duminica s-a lucrat și în alte întreprinderi din județ : U.C.M.M.A. Bocșa, C.E.I.L. Caransebeș, Autobaza Oravița, I.M. Bocșa, realizîndu-se o producție de pste 1,3 milioane lei. ARGUMENTE PENTRU O TRADIȚIE „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau" — această veche și cunoscută formulă ar reprezenta motto-ul sub putea care s-a desfășurat turneul întreprins în Marea Britanie și într-o serie de țări vest-europene de John Marshall, vicepremier al Noii Zeelande. Ceea ce dorește John Marshall (și, implicit, Noua Zeelandă) este conservarea de- MERIDIANE bușeului britanic pentru produsele alimentare neo-zeelan subînțeleg Anglia și, în ultimă instanță, țările europene membre ale Pieței comune. Deși suspendarea veto-ului francez (in cursul verii trecute) a temperat considerabil zelul britanic de a pătrunde în C.E.E., în momentul de față, pe malurile Tamisei se constată o reactivizare a tendințelor de asociere, declanșînd semnalul de alarmă în așa numitele țări de la marginea lumii, îndeosebi Noua Zeelandă și Australia. Foste colonii britanice, aceste țări au constituit multă vreme tentaculele Europei occidentale plnă în inima Pacificului. Influența dominatoare emanată de metropolă se concretiza, pe de o parte, într-o copiere pînă la absurd a modului de trai al „continentului civilizat“, iar pe de alta, într-o accentuată dependență economică, dat fiind că Marea Britanie concentra cea mai mare parte a relațiilor comerciale australo-neo-zeelandeze cu restul lumii. Proclamarea independenței și integrarea în fluxul vieții moderne se desăvîrșesc sub aceeași amprentă britanică, ce VENERA ANGHEL (Continuare în pag. a 3-a)