Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)
1970-09-15 / nr. 1816
|2† UN SUBIECT DE DISCUȚIE în localitățile Sichevița și Gornea se construiesc încă 4 săli de clasă pentru a putea cuprinde elevii claselor 5—10. Săparea fundației au început-o comuniștii din organizațiile de bază sat Valea Ravensca și Cîrșie. Urmînd exemplul lor în fiecare zi au participat la ridicarea zidurilor cetățeni din diferite circumscripții, împreună cu deputații. Pentru a grăbi lucrările care rămăseseră de executat, adunarea generală a organizației de partid — instituții comunale, a hotărît în unanimitate ca ziua de 24 august să fie dedicată muncii pe acest șantier. O inițiativă pe care comitetul comunal de partid a apreciat-o la timpul său. Numai că satisfacția noastră n-a fost deplină. In ziua planificată pe șantier s-au prezentat doar Vasile Jurivița și Grigore Iorgovan, iar comunistul Ion Voinovici, care era bolnav, a trimis la muncă pe fiica sa. Oare să fi uitat membrii biroului organizației de bază în numai două zile că adunarea generală hotărîse ca toți comuniștii să participe la muncă la 24 august ? Altă ocupație și-a găsit în aceeași zi și secretarul organizației, tovarășul Pavel Marișescu. Așa stînd lucrurile punem o întrebare: dumnealor nu cunosc o cerință statutară care spune că membrii de partid trebuie să fie exemplu demn de urmat pentru ceilalți cetățeni ? Apropo, ce ați stabilit de discutat in următoarea adunare de partid tovarăși din biroul organizației de bază, instituții comunale. Nu credeți că cele întîmplate constituie un subiect de discuție ? IONEL FUCS locțiitorul secretarul comitetului comunal de partid Sichevița Comitetul comunal de partid factor dinamizator LA ÎNĂLȚIMEA ROLULUI ȘI SARCINILOR ÎNCREDINȚATE Introducerea unul stil riguros științific in munca de partid presupune ca fiecare organ și organizație de bază să-și organizeze activitatea in așa fel incit să poată pătrunde cit mai rapid și mai profund in toate problemele producției și ale vieții sociale. Perfecționarea muncii este strict condiționată de capacitatea organizațiilor de partid de a-și concentra pricipalele forțe acolo unde se materializează faptic hotărîrile partidului și statului nostru. Aceasta este de altfel și tema discuției inițiată de redacție la care iau parte secretari ai unor comitete comunale de partid. Dar, să le dăm cuvintul, chestiunile pe care unitatea economică sau instituția le are la ordinea zilei, în același timp secretarii, membrii birourilor organizațiilor de bază au fost sfătuiți să stabilească în planurile de muncă o anumită succesiune a activităților, o ordine a priorităților, astfel incit pe primul plan să fie ceea ce este nodal, fără a se neglija celelalte aspecte ale muncii. Odată fixate obiectivele, comitetul comunal de partid a vegheat ca problemele cuprinse în plan să fie realizate, în activitatea de îndeplinire a lor să fie atrași toți comuniștii. Așa s-a procedat cînd a fost vorba de însămînțarea și întreținerea culturilor, de recoltarea la timp a păioaselor, școlarizarea tuturor copiilor etc. O concluzie importantă desprinsă din experiența noastră este aceea că organizațiile de bază au nevoie de îndrumare și ajutor continuu, permanent, începînd cu organizarea și planificarea muncii și pînă la înfăptuirea măsurilor pe care și le-au stabilit. Aici intervine și spiritul de răspundere cu care trebuie să muncească membrii comitetului comunal de partid repartizați să răspundă de câte o organizație de bază. Un control întreprins cu sprijinul comisiilor organizatorice și de propagandă în satele Crușovăț, Liborardia și Valea Ravensca ne-a arătat că munca de educație desfășurată de organizațiile de partid în rîndul comuniștilor lăsa de dorit. Martin Oberesler, secretarul comitetului comunal de partid Ciuchici : Ideea planificării muncii pe baze științifice o găsesc valoroasă. Și noi acordăm toată atenția ca organizațiile de bază să-și fixeze pe agenda de lucru cele mai importante probleme pe care le ridică viața intr-un sector sau altul de activitate. Referindu-mă concret la creșterea producțiilor vegetale in cooperativele agricole de pe raza comunei, organizațiile de bază au fost îndrumate să analizeze posibilitățile pe care le are unitatea respectivă pentru folosirea chibzuită a pămîntului. La o astfel de analiză s-au stabilit încă de anul trecut măsurile ce se impuneau pentru ca apele pîrîului Vicinic să nu mai facă ravagii. Digurile de protecție și canalele de scurgere făcute de țăranii cooperatori la îndemnul comuniștilor, au ferit in acest an de inundații întinse suprafețe. Ba mai mult, au scoase de sub influența apei fost în plus 10 hectare destinate culturii de legume. Ajutorul dat de comitetul comunal de partid organizațiilor de bază subordonate în organizarea și planificarea muncii, in pregătirea și desfășurarea adunărilor de partid, exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a sarciniTănasie Văcean, secretarul comitetului comunal de partid Sichevița. Pe raza comunei noastre își desfășoară activitatea opt organizații de bază care cuprind peste 250 de membri de partid. Pentru a se afla mereu la înălțimea rolului ce-l dețin ,ele au fost îndrumate să nu lase în afara preocupărilor nici una dintre lor au dus la îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă intr-un alt domeniu — cel al înși țăririi rîndurilor partidului. DUMITRU BUCULEI, secretarul comitetului comunal de partid Ciclova Română , După părerea mea, pentru a acorda un ajutor calificat organizațiilor subordonate, incit și acestea să adopte în activitatea lor un stil de muncă dinamic, cerut de viață, este necesară investigarea realității, cunoașterea concretă a situației din fiecare loc de muncă. La noi s-a întîmplat ca unele măsuri adoptate de comitet să nu fie îndeplinite tocmai pentru că nu aveau la bază aceste cerințe. Am insistat, deci, cu precădere asupra perfecționării stilului și metodelor de muncă ale comitetului : îmbunătățirea activității comisiilor pe probleme, înlăturarea fenomenelor de suprapuneri și paralelism, antrenarea tuturor membrilor comitetului la studierea posibilităților din fiecare cooperativă agricolă de producție, consultarea mai largă a maselor și numai după aceea am stabilit ceea ce trebuia să realizăm. Același lucru au fost îndrumate să-l facă și birourile organizațiilor de bază. Procedînd astfel, am constatat că cei cu care se stătea de vorbă făceau propuneri valoroase intr-un domeniu sau altul de activitate, ei fiind primii care participau la rezolvarea propunerilor, la înlăturarea lucrurile în ce privește problema neajunsurilor. •k Sunt căutări spre mai bine, convingeri că munca comitetelor de partid, a organizațiilor de bază subordonate poate deveni și mai dinamică, că în viața satelor ele se întregesc și mai mult. Valorificarea cu maximă eficiență a potențialului material și uman din fiecare comună este acum condiționată în mai mare măsură de modul în care organele și organizațiile de partid se ridică la înălțimea rolului și răspunderii încredințate, de perseverența competența ce o manifestă în înși făptuirea practică a programului de înaintare a satelor pe drumul progresului și civilizației socialiste. ȘT. NEGOIU Concert extraordinar de muzică ușoară Cîteva nume de afiș promițătoare au fost oaspeții publicului reșîțean: Horia Șerbănescu, Angela Similea, Gioni Dimitriu, Nicolae Suciu (unul dintre numele „Stelei fără nume"), cărora li s-au adăugat solistul craiovean Nelu Boluc și dansatorii, Stela Călin, Doru Firescu, au prezentat ieri, în sala Casei de cultură a sindicatelor, două concerte extraordinare. A acompaniat formația „Metronom Quartet". Vitrina—carte de vizită La intrarea în sala de spectacole a Casei orășenești de cultură din Bocșa sunt două vitrine. Menite să informeze operativ și precis publicul asupra manifestărilor și programelor organizate, dar să și popularizeze activitățile și succesele artiștilor, cele două vitrine ar trebui să fie ținute „la zi". Din păcate nu se întîmplă așa! In strigă ușii e un anunț tentant în legătură cu recrutarea „în vederea participării la concursul pe țară" de tineri și tinere interprete și altul cu înscrierea la cercurile practice și artistice. în cealaltă vitrină, portretele unor artiști amatori fruntași în activitate. între ei, Nelu Speriuș, cu trei cuțite de măcelar — unul in gură și două în mîini — înfățișează, probabil, o scenă dintr-un neinventat încă „Dans al cuțitelor". Tot în aceeași vitrină, sînt afișate patru diplome primite de formațiile artistice ale casei de cultură la faza județeană a Concursului al IX-lea, de la a cărui finală a trecut un an. Din cauza „vechimii la soare", diplomele sunt anonime, nemaiștiindu-se căror formații au fost atribuite. Poate că e consemnat în vreun proces-verbal. Dar acesta nu este afișat.. Ar fi bine ca odată cu pregătirea activității culturale de iarnă, să se primenească și vitrinele! -FLAMURĂ —1.816 VIAȚA CULTURALA La clubul din Aninat APRECIEREA OBLIGĂ LA MAI MULT Diplome și mențiuni acordate formațiilor clubului mă introduc intr-un cadru de bune rezultate ale muncii, pasiunii și seriozității. Dintre premiile de acum un an la faza județeană a celui de al IX-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori sunt prezente : fanfara (locul I), formația de muzică de cameră (I) și cea de muzică ușoară (III), brigada artistică de agitație (II) și operetă (I). Ele completau de fapt șirul premiilor obținute cu un an înainte. Urcînd scările să-l caut pe directorul clubului din Anina, urmăream aceste diplome, afișate pe pereți, pentru că ele îmi atestau prezența permanentă a unor formații cum sunt fanfara ,opereta, orchestra de muzică de cameră etc . Prima întrebare, adresată tovarășului director Petru Albu, s-a referit la existența și afirmarea acestor formații în prezent. Activează 2 fanfare (cea mare de 43 persoane, cea de tineret cu 36), un cor cu 65 de membri, orchestra de muzică ușoară, muzică populară, brigada artistică de agitație, teatru, orchestra de muzică de cameră și formații în limba germană (cor, dansuri, soliști, brigadă) care au și prezentat mai multe spectacole, între ele fanfara este cea mai cunoscută și indiscutabil o mîndrie a minerilor din Anina. Aproape în fiecare duminică susține programe în parc. Recenta sărbătorire a centenarului a însemnat prețuirea unei îndelungate activități, a pasiunii și disciplinei unei formații care reunește vechi membri ca Polk Engelbert (dirijor) de 42 de ani în fanfară, Leheska Rudolf (43 ani), Slovik Francisc (44 ani). In unele familii activitatea muzicală a devenit tradițională (cei 5 membri ai familiei Omescu de pildă). Unii instrumentiști fac parte și din orchestra de cameră, după cum membrii formației de operetă (care nu au putut pune in acest an o operetă nouă) sunt folosiți la cor. Nu se lasă să se destrame nimic. Așadar o bună organizare a muncii, multă pasiune și dăruire (mi se dă exemplul un Ilie Ilaș care-i toată ziua la clubele și pictor și electrician și...) și desigur multe rezultate frumoase .Cum au putut fi ele asigurate ? Directorului i se pare treaba simplă. — Suntem un nucleu de oameni pasionați. De 10—13 ani lucrăm împreună. Mă cunosc toți și pot obține sprijinul oamenilor .Contează, să știți, foarte mult respectul celorlalți și vechimea, permanenta in muncă. — Și cum reușiți să atrageți oamenii, atît în formații cît și la alte activități ? Pentru că în alte părți e destul de greu acest lucru, mai ales că uneori comitetele sindicatului nu dovedesc suficientă atenție față de activitatea culturală. — Noi operăm direct fără intermediari. Cu telefoane nu rezolvi nimic. Nu așteptăm să vină oamenii la noi, ci mergem noi la ei. Expunemi pe diferite teme și la ele au fost antrenați diferiți factori inclusiv directori de întreprinderi, ingineri etc.), le ținem la locurile de muncă unde sunt mai eficiente. La club se organizează așa numitele „baluri ale oamenilor muncii", seri plăcute pentru fruntașii în producție. Desigur e de relevat în toate acestea și preocuparea responsabilului comisiei culturale, Ioan Creiniceanu. Se găsesc condiții recreative la cinematograf, în sălile, de club, la bibliotecă (am observat în sala de lectură cu de mult solicitate sunt ziarele). Cînd se alege o piesă, de pildă, îmi expune în continuare Petru Albu cîteva din aspectele de muncă la Anina) ea se discută în colectiv, se ajunge la o opinie comună. Și regia se realizează prin contribuția tuturor, și la fel decorurile. In timpul repetițiilor se mai organizează și jocuri distractive (așa zisul „tici“) pentru a înlătura monotonia sau plictiseala celor ieșiți din roL lată numai cîteva „mici amănunte"* care în ansamblu rezolvă niște probleme mari. De acum oamenii nici nu *mnai trebuie să fie chemați. Vin ei singuri. Ba chiar și concediul, dacă se consideră că a cazul, și-l planifică astfel ca să nu deregleze anumite acțiuni. Printre cei mai pasionați nu putem omite pe Ilie Bușa de la fabrica de șuruburi sau familia inginerului Bîtea, de 13 ani activiști la club. Două zile am iscodit clubul din Anina. Repetițiile de fiecare seară cu formația de muzică populară și cea de teatru, frecventarea intensă a bibliotecii, un program de acțiuni bogat, planurile entuziaste ale unor tineri mi-au întărit convingerea că este întemeiată afirmația ce mi s-a făcut la Consiliul județean al sindicatelor că clubul din Anina este la ora actuală, alături de clubul C.F.R. din Caransebeș, cel mai bine cotat din județ. Totuși, dat fiind că e unicul lăcaș de cultură din Anina (jucînd deci rolul de casă orășenească), clubul ar trebuiă răspundă cerințelor tuturor categoriilor de locuitori (de exemplu intelectualii, cîțiva din ei considered că sunt prea puține lucruri care să-i atragă și pe ei, căci in afară de jocurile obișnuite de club altceva nu există) . Cu privește activitatea clubului considerăm că formația de operetă, dacă nu pune în scenă o operetă nouă, ar trebui să reia totuși spectacolele mai vechi intr-un turneu prin județ și în afara lui, iar alte formații mai mici (teatru, brigăzi — care există în întreprinderi) ar trebui stimulate și ele pe scenele clubului. Trebuie să existe permanent strădania de a oferi zilnic muncitorului momente care să-l destindă și să-l instruiască. Pentru că acolo unde lucrurile merg bine e necesar să ne străduim ca ele să meargă și mai bine. GH. JURMA Frumosul edificiu cultural al cetățenilor din satul Greoni. Foto: M. POPESCU Gata. Degeaba am intervenit la O.C.L. Alimentara pentru un post de gestionar. Șeful ăi mare s-a dus. Zice-se că e amestecat in niște afaceri cu milioane. Nu știu care e partea lui de vină, dar miroseam eu de pe atunci cînd i-am solicitat să-mi dea de lucru că nu-i ceva curat! Îmi retrag in scris cererea pentru că am auzit că la Cooperativa de consum din Oravița sunt posturi derechet. De unde știu asta e treaba mea, nu vă băgați. Numai dacă nu mă concurați vă spun. Îmi promiteți că nu spuneți Măriei Marina — zona Gării, bloc A 1 Oravița ? Da ? Atunci ascultați. In satul Răchitova este un magazin mixt care stă închis din lipsă de gestionar, vi-l ofer dumneavoastră că mie nu-mi convine. L-a refuzat și Maria Marina, motiv pentru care i s-a desfăcut și contractul de muncă de către comitetul executiv al cooperativei orășenești. L-a refuzat și Elena Cazacu, dar pentru ea s-a găsit alt post. Mai sunt și alte magazine sătești din jurul graviței care duc lipsă de oameni. Unde, unde... Nerăbdătorilor ! La Ciclova Montană, de pildă. Chiar și in oraș mai sunt locuri vacante — mi-a șoptit contabilul șef, Iancu Teodorescu, că gestionarul de la magazinul nr. 15 ar avea nevoie de oameni. Ce ziceți, vă convine ? Aranjați-vă ochii și adresați-vă președintelui cooperativei, Iorgu Stoica. Să rămânem înțeleși, nu însă înainte de a mă angaja pe mine. Vă mai dau un sfat: doamne ferește să ieșiți din vorba șefului că el întotdeauna are FOILETON dreptate. Și in cazul Măriei, a avut dreptate. Mai întii a mutat-o in interesul serviciului de la magazinul 30 la nr. 35, „pentru remedierea deficiențelor și îmbunătățirea muncii“. Asta pe la jumătatea lui noiembrie, anul trecut. In 3 martie 1970, ca dovadă a încrederii pe care și-o cîștigase, Marina este avansată în postul de gestionară la Răchitova. Cu toate insistențele avansatei că are greutăți și experiență insuficientă pentru o astfel de funcție, șeful Stoica a răspuns categoric: ori acolo ori pe dinafară. Și nu a glumit, i-a desfăcut contractul pe baza articolului 20 litera „d“ din Codul Muncii. Iți pune, nene, litera „d“ pentru ca să-l ții minte o viață întreagă. Nici tovarășii de la Uniunea județeană a cooperativelor de consum, care au verificat sesizarea, n-au „văzut“ că decizia respectivă e cusută cu ață albă. Vă dau încă un amănunt : la numeroasele plîngeri, cereri și convorbiri cu șeful in care cerea de lucru, chiar și un post mai mic, i se trimite acasă o scrisoare semnată de Iorgu Stoica și Iancu Teodorescu care se încheie așa : „In urma recomandărilor Uniunii județene de a vă încadra în postul de la centrul de lapte, vi s-a spus să faceți cerere in acest sens, chiar de delegatul U.J.C.C. în data de 2 aprilie 1970, cînd a fost la Oravița, lucru ce nu ați făcut nici pina acum“. Am încheiat citatul și punem, punct. Nu înainte de a le reaminti susnumiților că pină la ora actuală Marina a făcut un zadar În cereri. Așa că vedeți cum vă purtați cu șefu! Dacă se duce cineva la Oravița și rezolvă cazul să-mi scrie și mie. N. ȘTEFAN Șefu’ a avut V SA CE STĂM VORBĂ VIORICA COVACI, Bocșa II. Din puținele rînduri pe care ni le-ați adresat, am reușit să reținem problema care vă frămîntă. Trebuie să știți, că angajarea temporară însă, nu este limitată, ea putind fi chiar 8 luni, cum amintiți de altfel. Cît privește transferul el se poate face numai de către un angajat permanent. Se pare, totuși că aspectul esențial rămîne angajarea la Metaloplast. Iritarea dumneavoastră nu a fost cu nimic justificată, deci. Așa cum ne informează întreprinderea ați primit o fișă medicală după care insă n-ați mai trecut pe la întreprindere. ION MICOTA. Reșița. Din scrisoare n-am înțeles ce v-a supărat de fapt. Credem că maistrul avea dreptate, deoarece atunci cînd nevoile producției o cereau ați pus interesele personale mai presus decît cele colective. Or, chiar dacă nu lucrați în trei schimburi, pot interveni situații cînd se solicită prezența dvs. și după amiază. F. PIRCEA, Oravița. In cazul dumneavoastră serviciul de organizare a muncii nu a dat cea mai bună rezoluție. Conform H.C.M. 1190 din 1967 aveți dreptul sa beneficiați de timpul de pregătire cerut. Nu știm în ce sector lucrați, poate sunt anumite condiții speciale și e imposibil să lipsiți mult timp. De aceea și solicitanții trebuie să privească cu mult discernământ această problemă . . . C. BĂLAN, Bocșa. Actele normative în vigoare prevăd situații de reducere a impozitului cu 30 la sută numai la acei salariați care au în întreținere mai multe de trei persoane. Or, la dvs. nu e cazul, ați depășit un anumit plafon. TOVARĂȘUL X, Moldova Nouă. Scrisoarea care ne-ați trimis-o ne-a produs mîhnire, deoarece, așa cum susțineți, întâmpinați, din partea administratorului o serie de greutăți pe șantierul T.C.M.M. Afirmațiile pot fi juste, și nu contestăm bunele dumneavoastră intenții, dar putem avea și unele îndoieli pentru că nu există posibilitatea să ne convingem. Dacă lucrurile stau așa cum afirmați, de ce nu semnați scrisoarea ? Cum să vă dăm ajutor, dacă nu știm nici adresa ? Expoziție de sculptură Sâmbătă la Casa de cultură din Caransebeș, s-a deschis o expoziție a sculptorului Petre Jucu. Aducînd un omagiu lui Mihail Eminescu, expoziția înfățișează publicului peste 20 de sculpturi în lemn, granit, marmură, gresie calcar inspirate din operele masivului poet român. Cronica filmului „CANARUL ȘI VISCOLUL" Filmul „Canarul și viscolul“ scris de Ioan Grigorescu (scenariul) este regizat de Manole Marcus, cu imaginea în culori semnată de operatorul Alex. Intorsureanu. Acțiunea ne introduce în atmosfera eroică a grevelor muncitorești din România începutului de an 1933. Se evocă soarta tragică din lupta ilegală a tinărului comunist Dobrică cu numele conspirativ „Canarul“. El are o misiune pe Valea Prahovei în zona petroliferă. Dar acolo exista o mare mișcare a greviștilor și poliția bara toate drumurile suspectînd orice muncitor. „Canarul" e prins în viscolul iernii și trebuie să străbată cu orice preț pînă la legătura sa. Lingă o sondă părăsită, „Canarul" așteaptă pe omul său de încredere la locul stabilit, înghețat, obosit, dormitând, trăiește in panica de a fi descoperit de poliție, teribile coșmaruri, între vis și realitate, se zbate între imagini fantastice memorate din trecut rostogolite în prezent și așteaptă curajos și duz convins că misiunea va fi îndeplinită și soarta greviștilor salvată. Aici stă forța de sugestie și intensitatea dramatică a filmului. Frumusețea și valoarea lui artistică se reliefează prin modalitatea de expresie cinematografică a jocului obsesiv de imagini, pe planul derulant al interferențelor „prezent-trecut" și „real-fantastic“. In decorul fulgurant al iernii, presiunea viscolului năprasnic încadrează simbolic portretul eroic al „Canarului“ sub care se simte forța omului oțelit tocmai de acest viscol. El e covîrșit trupește, dar e neînfrânt în statornicia de a birui în misiunea sa. Ideea umanistă a celui ie luptă cu stihiile naturii și prigoana zbirilor se rezolvă cinematografic prin contraste puternice, prin sincopa imaginilor abrupte, prin schimbarea de tonalitate a culorilor, prin susținerea muzicală de un cromatism grav. Autorii filmului sînt tineri, de tinerețea greviștilor din 1933. Dar ei sînt tinerii de azi, care știu să retrăiască zbuciumul de atunci al comuniștilor la o tensiune autentică .Florin Gabrea, în rolul lui Dobrică e un „Canar“ sugestiv, plin de forță dramatică. Doi actori binecunoscuți, Mircea Albulescu și Nineta Gusti, încadrează reușit tînăra echipă de interpreți. Filmul se urmărește cu viu interes, solicită participarea sufletească a spectatorului și impresionează în mod deosebit. GEORGE NICOLOVTCÎ