Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)

1970-09-15 / nr. 1816

|2† UN SUBIECT DE DISCUȚIE în localitățile Sichevița și Gor­­nea se construiesc încă 4 săli de clasă pentru a putea cuprinde e­­levii claselor 5—10. Săparea funda­ției au început-o comuniștii din organizațiile de bază sat Valea Ravensca și Cîrșie. Urmînd exem­plul lor în fiecare zi au participat la ridicarea zidurilor cetățeni din diferite circumscripții, împreună cu deputații. Pentru a grăbi lucrările care ră­măseseră de executat, adunarea generală a organizației de partid — instituții comunale, a hotărît în unanimitate ca ziua de 24 au­gust să fie dedicată muncii pe a­­cest șantier. O inițiativă pe care comitetul comunal de partid a a­­preciat-o la timpul său. Numai că satisfacția noastră n-a fost depli­nă. In ziua planificată pe șantier s-au prezentat doar Vasile Juri­­vița și Grigore Iorgovan, iar co­munistul Ion Voinovici, care era bolnav, a trimis la muncă pe fiica sa. Oare să fi uitat membrii birou­lui organizației­ de bază în numai două zile că adunarea generală ho­­­tărîse ca toți comuniștii să parti­cipe la muncă la 24 august ? Altă ocupație și-a găsit în aceeași zi și secretarul organizației, tovarășul Pavel Marișescu. Așa stînd lucru­rile punem o întrebare: dumnea­lor nu cunosc o cerință statutară care spune că membrii de partid trebuie să fie exemplu demn de urmat pentru ceilalți cetățeni ? Apropo, ce ați stabilit de dis­cutat in următoarea adunare de partid tovarăși din biroul organi­zației de bază, instituții comunale. Nu credeți că cele întîmplate con­stituie un subiect de discuție ? IONEL FUCS locțiitorul secretarul comitetului comunal de partid Sichevița Comitetul comunal de partid factor dinamizator LA ÎNĂLȚIMEA ROLULUI ȘI SARCINILOR ÎNCREDINȚATE Introducerea unul stil riguros științific in munca de partid pre­supune ca fiecare organ și organizație de bază să-și organizeze ac­tivitatea in așa fel incit să poată pătrunde cit mai rapid și mai profund in toate problemele producției și ale vieții sociale. Per­fecționarea muncii este strict condiționată de capacitatea organiza­țiilor de partid de a-și concentra pricipalele forțe acolo unde se materializează faptic hotărîrile partidului și statului nostru. Aceas­ta este de altfel și tema discuției inițiată de redacție la care iau parte secretari ai unor comitete comunale de partid. Dar, să le dăm cuvintul, chestiunile pe care unitatea eco­nomică sau instituția le are la or­dinea zilei, în același timp se­cretarii, membrii birourilor orga­nizațiilor de bază au fost sfătuiți să stabilească în planurile de muncă o anumită succesiune a ac­tivităților, o ordine a priorităților, astfel incit pe primul plan să fie ceea ce este nodal, fără a se ne­glija celelalte aspecte ale muncii. Odată fixate obiectivele, comite­tul comunal de partid a vegheat ca problemele cuprinse în plan să fie realizate, în activitatea de îndeplinire a lor să fie atrași toți comuniștii. Așa s-a procedat cînd a fost vorba de însămînțarea și întreținerea culturilor, de recolta­rea la timp a păioaselor, școlari­zarea tuturor copiilor etc. O concluzie importantă desprin­să din experiența noastră este aceea că organizațiile de bază­ au nevoie de îndrumare și ajutor continuu, permanent, începînd cu organizarea și planificarea muncii și pînă la înfăptuirea măsurilor pe care și le-au stabilit. Aici in­tervine și spiritul de răspundere cu care trebuie să muncească membrii comitetului comunal de partid repartizați să răspundă de câte o organizație de bază. Un control întreprins cu sprijinul co­misiilor organizatorice și de propa­gandă în satele Crușovăț, Liborar­­dia și Valea Ravensca ne-a ară­tat că munca de educație desfă­șurată de organizațiile de partid în rîndul comuniștilor lăsa de do­rit. Martin Oberesler, secretarul comitetului comunal de partid Ciuchici : Ideea planificării mun­cii pe baze științifice o găsesc va­loroasă. Și noi acordăm toată a­­tenția ca organizațiile de bază să-și fixeze pe agenda de lucru cele mai importante probleme pe care le ridică viața intr-un sec­tor sau altul de activitate. Refe­­rindu-mă concret la creșterea producțiilor vegetale in coopera­tivele agricole de pe raza comu­nei, organizațiile de bază au fost îndrumate să analizeze posibilită­țile pe care le are unitatea res­pectivă pentru folosirea chibzuită a pămîntului. La o astfel de ana­liză s-au stabilit încă de anul tre­cut măsurile ce se impuneau pen­tru ca apele pîrîului Vicinic să nu mai facă ravagii. Digurile de protecție și canalele de scurgere făcute de țăranii cooperatori la îndemnul comuniștilor, au ferit in acest an de inundații întinse su­prafețe. Ba mai mult, au scoase de sub influența apei fost în plus 10 hectare destinate cul­turii de legume. Ajutorul dat de comitetul comu­nal de partid organizațiilor de ba­ză subordonate în organizarea și planificarea muncii, in pregătirea și desfășurarea adunărilor de par­tid, exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a sarcini­Tănasie V­ă­c­e­a­n, secretarul comitetului comunal de partid Si­­chevița. Pe raza comunei noastre își desfășoară activitatea opt or­ganizații de bază care cuprind peste 250 de membri de partid. Pentru a se afla mereu la înălți­mea rolului ce-l dețin ,ele au fost îndrumate să nu lase în afara preocupărilor nici una dintre lor au dus la îmbunătățirea stilu­lui și metodelor de muncă intr-un alt domeniu — cel al în­și țăririi rîndurilor partidului. DUMITRU BUCULEI, secreta­rul comitetului comunal de partid Ciclova Română , După părerea mea, pentru a acorda un ajutor calificat organizațiilor subordona­te, incit și acestea să adopte în activitatea lor un stil de muncă dinamic, cerut de viață, este ne­cesară investigarea realității, cu­noașterea concretă a situației din fiecare loc de muncă. La noi s-a întîmplat ca unele măsuri adop­tate de comitet să nu fie îndepli­nite tocmai pentru că nu aveau la bază aceste cerințe. Am insistat, deci, cu precădere asupra perfec­ționării stilului și metodelor de muncă ale comitetului : îmbunătă­țirea activității comisiilor pe pro­bleme, înlăturarea fenomenelor de suprapuneri și paralelism, an­trenarea tuturor membrilor comi­tetului la studierea posibilită­ților din fiecare cooperativă agri­colă de producție, consultarea mai largă a maselor și numai după aceea am stabilit ceea ce trebuia să realizăm. Același lucru au fost îndrumate să-l facă și birourile organizațiilor de bază. Procedînd astfel, am constatat că cei cu care se stătea de vorbă­­ făceau pro­puneri valoroase intr-un domeniu sau altul de activitate, ei fiind primii care participau la rezolva­rea propunerilor, la înlăturarea lucrurile în ce privește problema neajunsurilor. •k Sunt căutări spre mai bine, con­vingeri că munca comitetelor de partid, a organizațiilor de bază subordonate poate deveni și mai dinamică, că în viața satelor ele se întregesc și mai mult. Valori­ficarea cu maximă eficiență a po­tențialului material și uman din fiecare comună este acum condi­ționată în mai mare măsură de modul în care organele și orga­nizațiile de partid se ridică la î­­nălțimea rolului și răspunderii încredințate, de perseverența competența ce o manifestă în în­și făptuirea practică a programului de înaintare a satelor pe drumul progresului și civilizației socia­liste. ȘT. NEGOIU Concert extraor­dinar de muzică ușoară Cîteva nume de afiș promiță­toare au fost oaspeții publicului reșîțean: Horia Șerbănescu, Ange­la Similea, Gioni Dimitriu, Nicolae Suciu (unul dintre numele „Stelei fără nume"), cărora li s-au adăugat solistul craiovean­­ Nelu Boluc și dansatorii, Stela Călin, Doru Fires­­cu, au prezentat ieri, în sala Ca­sei de cultură a sindicatelor, două concerte extraordinare. A acom­paniat formația „Metronom Quar­tet". Vitrina—carte de vizită La intrarea în sala de specta­cole a Casei orășenești de cul­tură din Bocșa sunt două vi­trine. Menite să informeze ope­rativ și precis publicul asupra manifestărilor și programelor organizate, dar să și populari­zeze activitățile și succesele ar­tiștilor, cele două vitrine ar trebui să fie ținute „la zi". Din păcate nu se întîmplă așa! In strigă ușii e un anunț tentant în legătură cu recrutarea „în vederea participării la con­cursul pe țară" de tineri și ti­nere interprete și altul cu în­scrierea la cercurile practice și artistice. în cealaltă vitrină, portretele unor artiști amatori fruntași în activitate. între ei, Nelu Speriuș, cu trei cuțite de măcelar — unul in gură și două în mîini — înfățișează, probabil, o scenă dintr-un ne­inventat încă „Dans al cuțite­lor". Tot în aceeași vitrină, sînt afișate patru diplome primite de formațiile artistice ale casei de cultură la faza județeană a Concursului al IX-lea, de la a cărui finală a trecut un an. Din cauza „vechimii la soare", di­plomele sunt anonime, nemai­­știindu-se căror formații au fost atribuite. Poate că e con­semnat în vreun proces-verbal. Dar acesta nu este afișat.. Ar fi bine ca odată cu pregătirea activității culturale de iarnă, să se primenească și vitrinele! -FLAMURĂ —1.816 VIAȚA CULTURALA La clubul din Aninat APRECIEREA OBLI­GĂ LA MAI MULT Diplome și mențiuni acordate formațiilor clubului mă introduc intr-un cadru de bune rezultate ale muncii, pasiunii și seriozită­ții. Dintre premiile de acum un an la faza județeană a celui de al IX-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori sunt prezen­te : fanfara (locul I), formația de muzică de cameră (I) și cea de muzică ușoară (III), brigada artis­tică de agitație (II) și operetă (I). Ele completau de fapt șirul pre­miilor obținute cu un an înainte. Urcînd scările să-l caut pe direc­torul clubului din Anina, urmă­ream aceste diplome, afișate pe pereți, pentru că ele îmi atestau prezența permanentă a unor for­mații cum sunt fanfara ,opereta, orchestra de muzică de cameră etc . Prima întrebare, adresată tova­rășului director Petru Albu, s-a referit la existența și afirmarea acestor formații în prezent.­­ Activează 2 fanfare (cea ma­re de 43 persoane, cea de tineret cu 36), un cor cu 65 de membri, orchestra de muzică ușoară, muzi­că populară, brigada artistică de agitație, teatru, orchestra de mu­zică de cameră și formații în limba germană (cor, dansuri, so­liști, brigadă) care au și prezen­tat mai multe spectacole, între ele fanfara este cea mai cunoscută și indiscutabil o mîn­­drie a minerilor din Anina. A­­proape în fiecare duminică sus­ține programe în parc. Recenta sărbătorire a centenarului a în­semnat prețuirea unei îndelunga­te activități, a pasiunii și disci­plinei unei formații care reunește vechi membri ca Polk Engelbert (dirijor) de 42 de ani în fanfară, Leheska Rudolf (43 ani), Slovik Francisc (44 ani). In unele familii activitatea mu­zicală a devenit tradițională (cei 5 membri ai familiei Omescu de pildă). Unii instrumentiști fac parte și din orchestra de cameră, după cum membrii formației de operetă (care nu au putut pune in acest an o operetă nouă) sunt fo­losiți la cor. Nu se lasă să se des­trame nimic. Așadar o bună or­ganizare a muncii, multă pasiune și dăruire (mi se dă exemplul un Ilie Ilaș care-i toată ziua la club­­­el­e și pictor și electrician și...) și desigur multe rezu­ltate fru­moase .Cum au putut fi ele asi­gurate ? Directorului i se pare treaba simplă. — Suntem­ un nucleu de oameni pasionați. De 10—13 ani lucrăm împreună. Mă cunosc toți și pot obține sprijinul oamenilor .Con­tează, să știți, foarte mult respectul celorlalți și vechimea, permanenta in muncă. — Și cum reușiți să atrageți oamenii, atît în formații cît și la alte activități ? Pentru că în alte părți e destul de greu acest lu­cru, mai ales că uneori comite­tele sindicatului nu dovedesc su­ficientă atenție față de activita­tea culturală. — Noi operăm direct fără in­termediari. Cu telefoane nu re­zolvi nimic. Nu așteptăm să vină oamenii la noi, ci mergem noi la ei. Expunemi pe diferite teme­­ și la ele au fost antrenați diferiți factori inclusiv directori de în­treprinderi, ingineri etc.), le ți­nem la locurile de muncă unde sunt mai eficiente. La club se or­ganizează așa numitele „baluri a­­le oamenilor muncii", seri plă­cute pentru fruntașii în producție. Desigur e de relevat în toate a­­cestea și preocuparea responsabi­lului comisiei culturale, Ioan Creiniceanu. Se găsesc condiții recreative­­ la cinematograf, în sălile, de club, la bibliotecă (am observat în sa­la de lectură cu­ de mult solicita­te sunt ziarele). Cînd se alege o piesă, de pil­dă,­­ îmi expune în continuare Petru Albu cîteva din aspectele de muncă la Anina) ea se discu­tă în colectiv, se ajunge la o o­­pinie comună. Și regia se reali­zează prin contribuția tuturor, și la fel decorurile. In timpul repeti­țiilor se mai organizează și jo­curi distractive (așa zisul „tici“) pentru a înlătura monotonia sau plictiseala celor ieșiți din roL la­tă numai cîteva „mici amănunte"* care în ansamblu rezolvă niște probleme mari. De acum oamenii nici nu *mnai trebuie să fie che­mați. Vin ei singuri. Ba chiar și concediul, dacă se consideră că a cazul, și-l planifică astfel ca să nu deregleze anumite acțiuni. Printre cei mai pasionați nu pu­tem omite pe Ilie Bușa de la fa­brica de șuruburi sau familia in­ginerului Bîtea, de 13 ani activiști la club. Două zile am iscodit clubul din Anina. Repetițiile de fiecare sea­ră cu form­ația de muzică popu­lară și cea de teatru, frecventarea intensă a bibliotecii, un program de acțiuni bogat, planurile entu­ziaste ale unor tineri mi-au întă­rit convingerea că este întemeia­tă afirmația ce mi s-a făcut la Consiliul județean al sindicatelor că clubul din Anina este la ora actuală, alături de clubul C.F.R. din Caransebeș, cel mai bine co­tat din județ. Totuși, dat fiind că e unicul lăcaș de cultură din Ani­na (jucînd deci rolul de casă o­­rășenească), clubul ar trebui­­ă răspundă cerințelor tuturor cate­goriilor de locuitori (de exemplu intelectualii, cîțiva din ei consi­dered că sunt prea puține lucruri care să-i atragă și pe ei, căci in afară de jocurile obișnuite de club altceva nu există) . Cu­ privește activitatea clubu­lui considerăm că formația de o­­peretă, dacă nu pune în scenă o operetă nouă, ar trebui să reia totuși spectacolele mai vechi in­tr-un turneu prin județ și în afa­ra lui, iar alte formații mai mici (teatru, brigăzi — care există în întreprinderi) ar trebui stimulate și ele pe scenele clubului. Trebu­ie să existe permanent strădania de a oferi zilnic muncitorului mo­mente care să-l destindă și să-l instruiască. Pentru că acolo un­de lucrurile merg bine e necesar să ne străduim ca ele să meargă și mai bine. GH. JURMA Frumosul edificiu cultural al cetățenilor din satul Greoni. Foto: M. POPESCU Gata. Degeaba am interve­nit la O.C.L. Alimentara pen­tru un post de gestionar. Șeful ăi mare s-a dus. Zice-se că e amestecat in niște afaceri cu milioane. Nu știu care e par­tea lui de vină, dar miroseam eu de pe atunci cînd i-am so­licitat să-mi dea de lucru că nu-i ceva curat! Îmi retrag in scris cererea pentru că am auzit că la Cooperativa de con­sum din Oravița sunt posturi derechet. De unde știu asta e treaba mea, nu vă băgați. Numai da­că nu mă concurați vă spun. Îmi promiteți că nu spuneți Măriei Marina —­ zona Gării, bloc A 1 Oravița ? Da ? A­­tunci ascultați. In satul Răchitova este un magazin mixt care stă închis din lipsă de gestionar, vi-l o­­fer dumneavoastră că mie nu-mi convin­e. L-a refuzat și Maria Marina, motiv pentru care i s-a desfăcut și contrac­tul de muncă de către comite­tul executiv al cooperativei o­­rășenești. L-a refuzat și Elena Cazacu, dar pentru ea s-a gă­sit alt post. Mai sunt și alte magazine sătești din jurul g­raviței care duc lipsă de oa­meni. Unde, unde... Nerăb­dătorilor ! La Ciclova Monta­nă, de pildă. Chiar și in oraș mai sunt locuri vacante — mi-a șoptit contabilul șef, Iancu Teodorescu, că gestionarul de la magazinul nr. 15 ar avea nevoie de oameni. Ce ziceți, vă convine ? Aranjați-vă o­­chii și adresați-vă președinte­lui cooperativei, Iorgu Stoica. Să rămânem înțeleși, nu însă înainte de a mă angaja pe mine. Vă mai dau un sfat: doam­ne ferește să ieșiți din vorba șefului că el întotdeauna are FOILETON dreptate. Și in cazul Măriei, a avut dreptate. Mai întii a mutat-o in interesul serviciu­lui de la magazinul 30 la nr. 35, „pentru remedierea defici­ențelor și îmbunătățirea mun­cii“. Asta pe la jumătatea lui noiembrie, anul trecut. In 3 martie 1970, ca dovadă a în­crederii pe care și-o cîștigase, Marina este avansată în postul de gestionară la Răchitova. Cu toate insistențele avansatei că are greutăți și experiență in­suficientă pentru o astfel de funcție, șeful Stoica a răspuns categoric: ori acolo ori pe dinafară. Și nu a glumit, i-a desfăcut contractul pe baza articolului 20 litera „d“ din Codul Muncii. Iți pune, nene, litera „d“ pentru ca să-l ții minte o viață întreagă. Nici tovarășii de la Uniunea jude­țeană a cooperativelor de con­sum, care au verificat sesiza­rea, n-au „văzut“ că decizia respectivă e cusută cu ață al­bă. Vă dau încă un amănunt : la numeroasele plîngeri, cereri și convorbiri cu șeful in care cerea de lucru, chiar și un post mai mic, i se trimite acasă o scrisoare semnată de Iorgu Stoica și Iancu Teodorescu ca­re se încheie așa : „In urma recomandărilor Uniunii județe­ne de a vă încadra în postul de la centrul de lapte, vi s-a spus să faceți cerere in acest sens, chiar de delegatul U.J.C.C. în data de 2 aprilie 1970, cînd a fost la Oravița, lucru ce nu ați făcut nici pi­na acum“. Am încheiat citatul și punem, punct. Nu înainte de a le reaminti susnumiților că pină la ora actuală Marina a făcut un zadar În cereri. Așa că vedeți cum vă purtați cu șefu! Dacă se duce cineva la Oravița și rezolvă cazul să-mi scrie și mie. N. ȘTEFAN Ș­efu’ a avut V SA CE STĂM VORBĂ VIORICA COVACI, Bocșa II. Din puținele rînduri pe care ni le-ați adresat, am reușit să reținem problema care vă fră­­mîntă. Trebuie să știți, că angajarea temporară însă, nu este limitată, ea putind fi chiar 8 luni, cum amintiți de altfel. Cît privește transferul el se poate face numai de către un angajat permanent. Se pare, totuși că aspectul esențial ră­­mîne angajarea la Metaloplast. Iritarea dumneavoastră nu a fost cu nimic justificată, deci. Așa cum ne informează între­prinderea ați primit o fișă me­dicală după care insă n-ați mai trecut pe la întreprindere. ION MICOTA. Reșița. Din scrisoare n-am înțeles ce v-a supărat de fapt. Credem că maistrul avea dreptate, deoa­rece atunci cînd nevoile pro­ducției o cereau ați pus inte­resele personale mai presus decît cele colective. Or, chiar dacă nu lucrați în trei schim­buri, pot interveni situații cînd se solicită prezența dvs. și după amiază. F. PIRCEA, Oravița. In cazul dumneavoastră serviciul de or­ganizare a muncii nu a dat cea mai bună rezoluție. Con­form H.C.M. 1190 din 1967 a­­veți dreptul sa beneficiați de timpul de pregătire cerut. Nu știm în ce sector lucrați, poate sunt anumite condiții speciale și e imposibil să lipsiți mult timp. De aceea și solicitanții trebuie să privească cu mult discernământ această proble­mă . . . C. BĂLAN, Bocșa. Actele normative în vigoare prevăd situații de reducere a impozi­tului cu 30 la sută numai la acei salariați care au în între­ținere mai multe de trei per­soane. Or, la dvs. nu e cazul, ați depășit un anumit plafon. TOVARĂȘUL X, Moldova Nouă. Scrisoarea care ne-ați trimis-o ne-a produs mîhnire, deoarece, așa cum susțineți, întâmpinați, din partea ad­ministratorului o serie de greu­tăți pe șantierul T.C.M.M. A­­firmațiile pot fi juste, și nu contestăm bunele dumneavoas­tră intenții, dar putem avea și unele îndoieli pentru că nu e­­xistă posibilitatea să ne con­vingem. Dacă lucrurile stau așa cum afirmați, de ce nu semnați scrisoarea ? Cum să vă dăm ajutor, dacă nu știm nici adresa ? Expoziție de sculptură Sâmbătă la Casa de cultură din Caransebeș, s-a deschis o expoziție a sculptorului Petre Jucu. Adu­­cînd un omagiu lui Mihail Emi­­nescu, expoziția înfățișează publi­cului peste 20 de sculpturi în lemn, granit, marmură, gresie calcar inspirate din operele ma­si­vului poet român. Cronica filmului „CANARUL ȘI VISCOLUL" Filmul „Canarul și viscolul“ scris de Ioan Grigorescu (scena­riul) este regizat de Manole Mar­cus, cu imaginea în culori sem­nată de operatorul Alex. Intorsu­­reanu. Acțiunea ne introduce în atmosfera eroică a grevelor mun­citorești din România începutu­lui de an 1933. Se evocă soarta tragică din lupta ilegală a tină­­rului comunist Dobrică cu nume­le conspirativ „Canarul“. El are o misiune pe Valea Prahovei în zona petroliferă. Dar acolo exis­ta o mare mișcare a greviștilor și poliția bara toate drumurile sus­­pectînd orice muncitor. „Canarul" e prins în viscolul iernii și tre­buie să străbată cu orice preț pî­nă la legătura sa. Lingă o sondă părăsită, „Canarul" așteaptă pe o­­mul său de încredere la locul stabilit, înghețat, obosit, dormi­tând, trăiește in panica de a fi descoperit de poliție, teribile coș­maruri, între vis și realitate, se zbate între imagini fantastice me­morate din trecut rostogolite în prezent și așteaptă curajos și du­z convins că misiunea va fi îndeplinită și soarta greviștilor salvată. Aici stă forța de sugestie și in­tensitatea dramatică a filmului. Frumusețea și valoarea lui artis­tică se reliefează prin modalita­tea de expresie cinematografică­ a jocului obsesiv de imagini, pe planul derulant al interferențe­lor „prezent-trecut" și „real-fan­­tastic“. In decorul fulgurant al iernii, presiunea viscolului năpras­nic încadrează simbolic portre­tul eroic al „Canarului“ sub ca­re se simte forța omului oțelit tocmai de acest viscol. El e covîr­­șit trupește, dar e neînfrânt în statornicia de a birui în misiu­nea sa. Ideea umanistă a celui ie luptă cu stihiile naturii și prigoa­na zbirilor se rezolvă cinemato­grafic prin contraste puternice, prin sincopa imaginilor abrupte, prin schimbarea de tonalitate a culorilor, prin susținerea muzica­lă de un cromatism grav. Autorii filmului sînt tineri, de tinerețea greviștilor din 1933. Dar ei sînt tinerii de azi, care știu să retrăiască zbuciumul de atunci al comuniștilor la o tensiune auten­tică .Florin Gabrea, în rolul lui Dobrică e un „Canar“ sugestiv, plin de forță dramatică. Doi ac­tori binecunoscuți, Mircea Albu­­lescu și Nineta Gusti, încadrea­ză reușit tînăra echipă de inter­preți. Filmul se urmărește cu viu in­teres, solicită participarea sufle­tească a spectatorului și impresio­­nează în mod deosebit. GEORGE NICOLOVTCÎ

Next