Flamura, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 1804-1829)
1970-09-19 / nr. 1820
ANUL xV. NR. 1820 SIMBATA, 19 SEPTEMBRIE 1970. 4 PAGINI, 30 BANI VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚUL MUREȘ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patițineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cînd tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureșene. Era in perioada în care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugînd așezări omenești, căi de comunicații, importante obiective economice. Prezența în mijlocul cetățenilor a conducătorului partidului și statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile și indicațiile practice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu mobilizînd energiile, dînd încredere și putere. Vizita în județ incerȘe cu însăși frumoasa și vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunctul ministrului industriei chimice, Ștefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști aplaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, inginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat în circuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de inundații. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate încă ,la sfîrșitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcțiune a instalațiilor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decit înainte de calamități. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfîrșitul anului chimiștii de aici să obțină o producție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat in construcție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combinatului cu 82.0000 tone anual. >" Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului Combinatului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegație, de care dă dovadă in rezolvarea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează să nu precupețească nici un efort pentru ca sarcinile ce le revin în cadrul noului plan cincinal să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii orașului aduc mulțumirile lor călduroase conducerii partidului și statului pentru grija și ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor pricinuite de inundații și revenirea la normal a vieții în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R. — Ceaușescu, Ceaușescu — P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășătoria de bovine aparținînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici, în fața unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea producției, realizările obținute. In cursul vizitei se dau informații detailate asupra capacității de adăpostire a 8.400 locuri, asupra complexului tehnologiei care permite ca în cursul unui an de producție să se obțină 9.600 viței îngrășați precoce de la greutatea de 45 kg pînă la 350 kg în timp de maximum de 300 zile. Specialiștii complexului prezintă, de asemenea, ca pe o realizare importantă dotarea cu utilaje de concepție și fabricație exclusiv românească, adoptarea unor soluții originale care au permis obținerea unor economii considerabile. Tovarășul Ceaușescu apreciază eforturile depuse de specialiști, eficiența unora dintre soluțiile adoptate și recomandă ca în extinderea întreprinderilor de felul celor de la Iernut să se aibă in vedere realizarea treptată a construcțiilor in funcție de posibilitățile materiale și financiare. De asemenea, pornind de la experiența existentă in alte județe ale țării, printre care județul Argeș, privind colaborarea între întreprinderile agricole de stat și cele cooperatiste, recomandă să se folosească toate mijloacele pentru ca această colaborare să fie cit mai rodnică, să ducă la creșterea producției animaliere, la satisfacerea tot mai bună a cerințelor populației, la cointeresarea țăranilor cooperatori. De o parte și de alta a șoselei se întind lanuri de porumb. La intrarea în comuna Ogra, și apoi la hotarul comunei Ungheni, se fac scurte popasuri. Tovarășul Nicolae Ceaușescu intră în lanurile de porumb, discută cu specialiștii despre perspectivele recoltei. Pe tot parcursul drumului, mii și mii de locuitori — români și maghiari — au ieșit să salute pe secretarul general al partidului. Ei flutură stegulețe, buchete de flori. Desprindem din mulțimea imaginilor, care exprimă bucuria, stima locuitorilor acestor meleaguri pentru partid, pentru secretarul său general, una deosebit de semnificativă : un grup de tineri elevi ai școlii din localitate, scrisese pe o mare pancartă cuvintele „Ceaușescu — viitorul“. Ele sintetizează minunat încrederea poporului tineretului patriei, în cel care, in fruntea conducerii partidului, militează cu neobosită dăruire pentru ca luminosul țel, mărețul program adoptat pentru înflorirea continuă a patriei socialiste să se realizeze pe deplin. Aici, la intrarea în oraș, mii de cetățeni fac secretarului general al partidului o emoționantă primire. Tovarășul Vasile Rus, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tg. Mureș, adresează o urare de bun venit. Zeci de tineri și tineret Oferă buchete de flori. O fanfară intonează Imnul de stat. Garda de onoare, formată din militari, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pregătire militară, prezintă onorul. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă garda de onoare. Din mulțime se aud puternice urale și ovații : „P.C.fl., Ceaușescu“, „Ceaușescu și poporul“. Oaspeții vizitează în continuare întreprinderea „Metalotehnica“, unitate profilată pentru construcția de mașini destinată Sectoarelor de tricotaje și confecții. Pe parcurs oaspeții sunt informați că această unitate a cunoscut o dezvoltare considerabilă in actualul plan cincinal, volumul producției globale sporind de 25 de ori; ea realizează in prezent 47 tipodimensiuni de utilaje pentru tricotaje și confecții, multe din acestea concepute de specialiștii întreprinderii. In hala de montaj general, conducătorii de partid și de stat întrețin cu proiectanții întreprinse derii asupra caracteristicilor tehnice ale unor mașini. Este dată invenția inginerului apreFilep Emod datorită căreia, cu ajutorul unui aparat special, se determină temperatura caracteristică a oțelurilor folosite în construcția utilajelor pentru industria textilă. Tot aici, oaspeților li se prezintă citeva din utilajele realizate de întreprindere și care urmează a prezentate la apropiatul tîrg inter și național de la București. De asemenea, sunt prezentate unele produse realizate de elevi ai profesionale care funcționează școlii pe lingă întreprindere. Tovarășul Ceaușescu recomandă ca în proce(Continuare în pag. a III-a) Cu prevederile planului cincinal depășite Colectivul de muncă al întreprinderii de construcții forestiere din Caransebeș se numără printre primele colective din județ care au raportat îndeplinirea cu mult înainte de termen a prevederilor planului cincinal. Succesele obținute de constructorii forestieri sunt materializate în cei peste 1 000 km drum auto, din care aproape 650 km numai în județul Caraș-Severin. Pînă la sfîrșitul anului se prevede depășirea sarcinilor de plan pe perioada cincinalului cu peste 40 milioane lei la producția globală, executind in plus față de prevederile inițiale peste 15 km drum auto forestier. Aspect de la secția mecanică grea (U.C.M. Reșița), unde se făuresc cu pricepere și îndeminare giganticele hidroagregate pentru Porțile de Fier. Consfătuire de lucru cu lucrătorii din construcții Comitetul județean de partid a organizat ieri o consfătuire de lucru la care au participat conducătorii întreprinderilor de construcții, secretarii comitetelor de partid și ai organizațiilor de partid, reprezentanți ai întreprinderilor beneficiare, conducători ai organizațiilor de masă și obștești. Cu acest prilej, au fost analizate, in lumina sarcinilor reieșite din cuvintarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la confătuirea de lucru a C.C. al P.C.R. din 3—4 septembrie, stadiul indeplinirii planului de investiții pe 1970, precum și măsurile inițiale pentru pregătirea anului viitor. Conducătorii întreprinderilor de construcții și reprezentanții unităților beneficiare care au luat cuvântul, printre care inginerii S. Horvath, V. Nica, P. Lungu, N. Vlad, H. Zimerma, I. Spinka, apreciind rezultatele de pînă acum au subliniat că în viitoarele luni trebuie luate noi măsuri pentru îmbunătățirea activității de aprovizionare, de organizare a șantierelor. S-a reaccentuat necesitatea ca pentru respectarea termenelor de punere in funcțiune să se coreleze planul de producție al poligonului de prefabricate cu cel de montaj, să folosească mai bine timpul de lucru, să extindă sistemul de lucru in acord global. In același timp au fost subliniate acțiunile care trebuie inițiate de beneficiari și executanți pentru temeinica pregătire a planului de investiții. * In Încheierea dezbaterilor, tovarășul ing. Ion Grasoi, secretar al Comitetului județean de partid, referindu-se la acțiunile care se cer întreprinse în lumina ultimelor documente de partid, a subliniat necesitatea ca toate organele și organizațiile de partid să desfășoare o intensă muncă politică pentru mobilizarea colectivelor la înfăptuirea planului de investiții pe acest an și la pregătirea temeinică a anului ce vine. Din consfătuire s-au desprins câteva sarcini care se cer urmărite cu maximum de exigență. Astfel, se cere reținut că pînă la 1 decembrie constructorii să intre în posesia tuturor documentațiilor de execuție și tot pînă atunci să fie contractate toate utilajele necesare. Experiența acestui an a ilustrat convingător necesitatea unei minuțioase pregătiri a planului de investiții. într-unul din numerele precedente ale ziarului evidențiam ritmul nesatisfăcător în care se desfășoară efectuarea arăturilor și pregătirea terenului pentru însămînțările de toamnă, in cooperativele agricole de producție din raza de activitate a I.M.A. uozovici. Cu ocazia raidului întreprins zilele trecute în aceste unități, am putut constata în ce măsură această stare de lucruri se datorează unor cauze obiective cât și organizării necorespunzătoare a muncii, lipsei de inițiativă a consiliilor de conducere, a specialiștilor și a mecanizatorilor. Cooperatorii din DALBOȘET vor însămința cu griu în această .....■ toamnă o suprafață de 247 ha. Din acestea 131 ha s-au amplasat după premergătoare timpurii griu trifoi ș.a. Ploile destul de frecvente căzute în zonă nu au permis ca arăturile să fie efectuate de îndată ce culturile premergătoare au părăsit terenul respectiv. Dar așa după cum ne-a relatat președintele cooperativei, Eftimie Budescu, și secretarul comitetului de partid, Ilie Uscatu, starea terenului a fost în permanență cercetată atit de specialistul unității cât și de șeful secției de mecanizare, iar tractoarele au fost dirijate. spre acele parcele care au permis executarea lucrărilor. întreaga suprafață ce urmează a fi însămînțată după premergătoare timpului a și fost arată,și discuită, , astfel că semănatul poate , începe la momentul potrivit. Mai mult, cooperatorii de la Dalboșeț au fertilizat cu îngrășăminte naturale peste 20 de hectare — și acțiunea continuă — îngrășămintele fosfatice s-au aplicat pe 80 de ha, utilizindu-se întreaga cantitate de care a dispus unitatea. Pentru asigurarea recoltei viitoare RĂSPUNDERI FERME. ORGANIZARE IREPROȘABILA Bine și-au organizat munca cooperatorii de la PRISIPET. Ca și cele 8 tractoare, pe care le au la dispoziție au avat pînă la începutul acestei săptămini aproape 100 ha, din care 60 ha au fost recepționate ca bune să primească sămînta . Organizarea chibzuită a lucrului de către inginerul șef al cooperativei, Leonard Voin, și șeful secției de mecanizare, Ion Pitic, a permis tractoriștilor Ion Preda, Emilian Dobrin și Alexandru Otiman să lucreze zilnic cu randament sporit. Situații asemănătoare am întâlnit și la LAPUȘNICU MARE, unde mai mult de jumătate din suprafața ce se însămânțează cu griu a și fost arată și s-a pregătit patul germinativ. In alte unități,, însă,, situația lucrărilor ca și folosirea mijloacelor puse la dispoziție lasă să se întrevadă serioase lacune atât în organizarea muncii, cit și în concepția specialiștilor. De buna seamă că fiecare specialist trebuie să fie animat de dorința de a nu face nici un fel de rabat la calitatea lucrărilor. Dar acest lucru cere multă răspundere. Solurile foarte grele și impermeabile pe care le au multe cooperative agricole din zona Bozoviciului se lucrează foarte greu și într-o perioadă optimă redusă, trecerea de la sol moale la sol sare, în care nu mai intră plugul, se face în citeva zile. Ori, așteptând să prindem, acest moment optim, și din această cauză să ținem miriștea sau trifoiștea ne arată pînă în ajunul semănatului, nu se cheamă că am făcut o treabă bună. Acest lucru ar trebui să-l știe și tovarășul Ion Cristescu, președintele C.A.P. BOZOVICI, care motivind că solul este prea umed, pînă miercuri nu, arase decit vreo 20 de hectare, deși are de semănat cu griu 235 ha, din care 140 ha după griu și trifoi. Chiar și miercuri, cînd se putea lucra în condițiuni bune pe mai multe tarlale, doar 8 tractoare din cele 14 efectuau la arături și discuituri, restul fiind dispersate la alte lucrări.. Terenurile cooperativelor agricole de la RUDARIA, BANIA și GIRBOVAȚ, sînt cele mai dificile. Oricît s-au străduit, abia în ultimile zile s-au găsit tarlale pe care se putea lucra. Dar iată că miercuri dimineața vizitînd secția de mecanizare de la Rudăria am rămas surprinși de activitatea febrilă întâlnită aici încă din zori. Numai că mecanizatorii deveniseră peste noapte zidari și în loc să plece la arat în frunte cu șeful secției, Dumitru Ghimboașă, se ocupau de construcția unui atelier. Nici din partea cooperativei nu se găsea nimeni în secție ca să-i îndemne pe mecanizatori să iasă în cîmp. Pe inginerul Remus Bogza, care s-a ocupat de problemele sectorului vegetal, l-am găsit la birou unde preda situațiile inginerului șef Iulian Borca, abia reîntors în unitate după o perioadă de absență. Nu era mai bine dacă făceau acest lucru pe teren? Unitatea are de însămînțat in această toamnă 470 de hectare. Deși dispune de 15 tractoare, s-au arat pină miercuri decit nu 73 ha și s-au discuit doar 31 ha. Viteza de lucru a zilei de marți, ha de arătură și 10 ha de discuit, 8 demonstrează că dacă nu se întreprind măsuri hotărîte pentru ca toate tractoarele să lucreze din plin, in schimburi prelungite, unitatea nu va putea să se încadreze in epoca optimă de insămințare a ing. AL. POPOVICI (Continuare în pag. a 3-a) A venit, la Reșița pentru trei luni să dea o mină de ajutor la construirea unor obiective edilitare importante. Era in 1953. S-a adeverit însă proverbul , a băut apă aici și n-a mai plecat. Sub ochii săi, ai generației sale, orașul și-a schimbat chipul. A întinerit. Numai că maistrul Francisc Frombach este unul dintre aceia care au determinat prefacerea orășelului ghemuit între dealuri într-un oraș modern. Acum lucrează la înălțarea monumentalului complex din zona 23 August. Cele trei clădiri au și fost acoperite. Pe schele, pe cornișe munca zidarilor nu-și întrerupe fluxul. Baladă despre tinerețea orașului . Construirea acestui complex de clădiri a ridicat în fața noastră, a constructorilor unele probleme dificile izvorîte din amploarea și din complexitatea arhitecturală. Aici lucrează meseriașii cei mai pricepuți de pe șantierele municipiului, colectivul este conștiincios, disciplinat. Maistrul Frombach vorbește cu îndreptățită mîndrie despre oamenii săi. Ii cunoaște, îi înțelege, multora le știe păsurile. Mi-e greu să-i numesc pe cîțiva doar. Despre echipele conduse de Constantin Popescu și Gheorghe Potoceanu se pot spune multe lucruri frumoase. Despre betonistul Constantin Oprea și fierar-betonistul Constantin Tărcuță de asemenea. La una din fațadele clădirii cu 11 nivele, a început decorarea exterioară. Aici lucrează brigada condusă de Francisc Opermann venit la Reșița în aceleași împrejurări ca și maistrul Frombach. Ce anume v-a determinat să rămâneți definitiv la Reșița? Ezită o clipă. — Am construit mereu. Erau atîtea de făcut... Construcția aceasta e foarte pretențioasă : fiecare nivel trebuie lucrat altfel. A fost necesară o perioadă de acomodare. Din 1956, de cînd a fost înălțată Casa de cultură, n-am mai construit clădiri atît de complicate. Uneori am avut necazuri cu aprovizionarea cu materiale, vremea a fost neprielnică Totuși am căutat să facem față. — S-ar putea preciza, fie și aproximativ, cînd va fi terminată lucrarea ? — In trim. 1 1970 nădăjduim să dăm în folosință hotelul — precizează Francisc Frombach VIORICA BALTEANU (Continuare în pag. a 3-a)