Flamura, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 1984-2009)
1971-04-22 / nr. 2002
VLADIMIR ILICI LENIN 101 ani de la naștere Se împlinesc astăzi 101 an de la nașterea lui Vl. Lenin, strălucit teoretician și conducător genial al proletariatului. Continuator credincios al operei lui Marx și Engels, Lenin a dezvoltat și aplicat în mod creator marxismul în condițiile epocii imperialismului și ale trecerii omenirii de la capitalism la socialism. El a întemeiat Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și a condus lupta maselor populare din Rusia, în frunte cu proletariatul la victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie și la instaurarea și consolidarea primului stat socialist din istorie. De acum omenirea avea un exemplu, partidul creat de Lenin dăduse proletariatului de pretutindeni un îndemn, o pildă vie. Publicăm mai jos un fragment din volumul „Amintiri despre Lenin“ care evocă marea încredere pe care o avea Lenin în capacitatea partidului său. Există un asemenea partid de E.DRABKINA Congresul s-a deschis în ziua de S iunie, în clădirea Școlii de Cădeți, pe Vasilievski Ostrov. Era de ajuns să arunci doar o privire prin sală, ca să-ți dai seama de deosebirea netă între delegații aflați la dreapta președintelui și cei din stingă lui. In dreapta se etalau epoleții militarilor cu termen redus, costume de bună calitate și, pe ici pe colo, tunici ofițerești de campanie. In stînga precumpăneau bluzele soldățești și hainele simple. In extrema stingă, chiar sub ferestre, se afla un grup de oameni ale căror gesturi, cu de mărunte, trădau o puternică coeziune. Se vedea bine că ei sînt una, iar restul participanților la congres — alta. Deși s-ar fi cuvenit ca invitații să ocupe locurile din fundul sălii, noi am înaintat pînă în dreptul ferestrelor, cît mai aproape de acești oameni. Erau bolșevicii. Mama și cu mine am trecut mai în față. Ne-am instalat astfel încât să-l vedem mai bine pe Lenin. Vladimir Ilici sta aplecat și nota ceva repede în carnet. Din cînd în cînd privea spre Țereteli. Eu nu-mi dezlipeam ochii de pe Lenin și mă chinuiam să-mi amintesc de unde îmi pare cunoscut chipul său. In sfîrșit, din «dineurile amintirilor mi-a apărut limpede o stradă îngustă din Paris, o casă cu pereții înnegriți, o bucătărie mică, masa acoperită cu mușama și bărbatul vesel care rîdea amuzat de dorința mea de a avea „o pălărie cu vișine". Intre timp, Țereteli vorbea fără întrerupere. La început frumos, curgător, cu vibrații și modulații, el a demonstrat că democrația dorește pace și libertate. Apoi — cu asprime și hotărîre — că democrația este decisă să obțină această pace prin războiul care să ducă la victorie. Această democrație, însă, concepe libertatea pentru muncitori și soldați, în primul rînd, drept libertatea de a deveni carne de tun în războiul pentru interesele bancherilor internaționali. După aceea — cu note stridente și răcnete — că în țară există din păcate elemente care, în loc să se înhume armonios in carul democrației, bagă bețe-n roatele acestui car. Discursul lui Țereteli era la apogeu. Desfăcîndu-și larg brațele, el vorbea cu tonul unui om conștient de faptul că-i cucerise pe auditori. In momentul de față, perora el, în Rusia nu.există nici un partid politic care ar putea să pretindă: dați-ne nouă puterea, plecați, noi vom ocupa locul vostru. In Rusia nu există un asemenea partid! Coamele lungi ale socialiștilorrevoluționari s-au înclinat în semn de încuviințare, bărbuțele rare ale menșevicilor s-au cutremurat afirmativ. Deodată, însă, liniștea a fost străpunsă de o voce limpede, sonoră. — EXISTA! Era Lenin. Se ridicase în picioare și, privind drept în ministrului socialist trădător, ochii a exclamat: — EXISTA UN ASEMENEA PARTID! Și peste sala înmărmurită, peste Rusia, peste lumea întreagă a răsunat glasul lui plin de forță, de pasiune, de înflăcărare. — Există! Există un asemenea partid! Este partidul bolșevic! (Din volumul Lenin“). .Povestiri despre Conferință publică ieri după masă, la Casa de cultură a sindicatelor din Reșița, a avut loc o conferință publică consacrată aniversării nașterii lui V.I. Lenin, genial conducător al proletariatului, întemeietorul primului stat socialist din lume. Cu acest prilej a vorbit tovarășul prof. Mihai Deleanu, vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă. Actori ai Teatrului de stat din Reșița și artiști amatori au susținut apoi un recital de versuri închinate vieții și activității lui Lenin. Participanții la conferință au vizionat in continuare filmul „Lenin in Polonia". ?!CREAREA P.C.R. ȘI IMPORTANTA SA ISTORICA“ In sala Consiliului popular orășenesc Moldova Nouă, a avut loc simpozionul pe tema “Crearea P.C.R. și importanța sa istorică“ la care au vorbit tovarășii Matei Lupu, activist al Comitetului județean de partid, Aurel Mirăuță, președintele Consiliului orășenesc al sindicatelor și Gheorghe lacomi, locțiitor al secretarului Comitetului orășenesc de partid. Numeroși cetățeni au participat la un alt simpozion pe aceeași temă în sala Casei de cultură, susținut de prof. Constantin Dima și Gheorghe lacomi. Entuziasm, hărnicie, che fata ce caracterizează Reșita in aceste zile fierbinti I Urmare din pag. 11 laminoare — linia mijlocie, și-a propus ca prin folosirea intensivă a agregatelor să obțină în aprilie cea mai mare producție lunară realizată pînă în prezent. Această acțiune a fost precedată de o largă dezbatere cu toți comuniștii, prilej cu care s-au stabilit sarcini concrete pe grupe de partid, pe fiecare om în parte, a căror realizare este analizată la terminarea schimburilor. Consider că există toate condițiile ca acest deziderat să fie realizat, mai ales că în luna martie, procedîndu-se la fel, s-a reușit să se depășească planul cu 1 350 tone laminate și să se reducă rebuturile cu 50 la sută, deși s-a laminat o serie de profile pretențioase (arc canelat, jantă pentru camioane etc.). Un alt exemplu tot de la C.S.R. , organizația de partid de la furnale și-a propus să lizeze colectivul în vederea moriidepășirii angajamentului de a realiza o economie de 2 kg cocs pe tona de fontă. Urmărind îndeaproape mersul furnalelor, mărind presiunea la gîtul furnalelor, înlăturînd neajunsurile apărute și stabilind măsuri politiceorganizatorice și tehnice adecvate specificului fiecărui loc de muncă, s-a reușit ca în luna martie (deși a fost oprit un cooper și s-au folosit mai multe sorturi de cocs și minereu ceea ce a provocat greutăți în mersul jurnalului 2), să se reducă norma de consum la cocs tehnic cu 4 kg pe tonă fontă, iar la cocs de aprovizionare cu 7 kg pe tona de fontă. La fel a procedat și organizația de partid de la constructorul șef din U.C.M.R., care a asigurat o largă mobilizare a comuniștilor, a întregului colectiv la terminarea cu circa trei luni mai devreme a proiectului de execuție a compresorului L25, a cărui introducere în fabricație în locul compresoarelor de 15 și 30 mc pe minut, va asigura economisirea unor importante cantități de metal și realizarea unor parametri mult îmbunătățiți. In privința oamenilor pe care țin să-i evidențiem, am să arăt numai cîteva dintre numele acelora ale căror chipuri ne gîndim să le prezentăm pe panourile de onoare, ale municipiului. Printre ei amintim pe Dobre Pleșoianu— maistru principal la luminoare, Nicolae Lupașcu — luminator șef, Teofil Ignat — luminator, Ion Bătrîna și Anatolie Ciobanu — maiștri la oțelărie, Aurel Barna — maistru la furnale și Ștefan Drotlef — jurnalist, toți de la C.S.R., Șerba Roșca — șef echipă S.C.U.I., Ion Dam — șef de echipă la forță și Rudolf Spindler — șef de echipă la turnătorii de fontă a U.C.M.R., Nicolae Mut — maistru, Ion Teacă — șef echipă instalații electrice la I.C.M.M.R., Gheorghe Niculiță — șef echipă la I.I.L. Metaloplast, Constantin Cazan — maistru principal la I.J.C.M. și alții. — Un confrate ziarist, venit prin Reșița după 10 ani, a avut cuvinte frumoase la adresa înnoirilor din „Cetatea de foc“. Noi care trăim și muncim pe aceste meleaguri, le cunoaștem. Vă rugăm să ne vorbiți și despre actualele șantiere ale Reșiței. — îmi face o deosebită plăcere. Avem planuri îndrăznețe. Ne-am propus să realizăm o serie întreagă de lucrări care să schimbe și mai mult înfățișarea municipiului. Astfel, se va asigura modernizarea bulevardelor 23 August și Lenin, străzii Timișoarei, se va dubla drumul de intrare dinspre Caransebeș, se vor reface toate căile de acces din Lunca Pomostului, precum și strada Clinicului, se va amenaja parcul sportiv Triaj și zona de agrement de la barajul Secu, se execută plantații de tei și rășinoase în mai multe locuri din oraș și împrejurimi, se extind zonele verzi, locurile de joacă pentru copii și altele. Majoritatea acestor lucrări sunt începute de-acum, unele fiind în stadiu avansat și urmînd a fi terminate în cinstea aniversării rului partidului, iar semicentenaaltele pînă la sărbătorirea a 200 de ani de la începuturile siderurgiei pe aceste meleaguri. Vreau să remarc că la aceste acțiuni am asigurat o largă mobilizare, iar din angajamentul nostru de a executa prin muncă patriotică lucrări in valoare de 28 milioane lei, am realizat deja 11 milioane. — Organizațiile de partid, organizațiile de masă și obștești și-au întocmit sub directa îndrumare a Comitetului municipal de partid planuri de activități cultural-educative. Ce ne puteți spune despre acțiunile intreprinse pina acum : — Planurile au fost doar o etapă în vasta muncă politică ce se desfășoară în aceste zile la Reșița. Astfel, la C.S.R., U.C.M.R., I.C.M.M.R., Casa de cultură sindicatelor și Ateneul tineretualui au fost organizate întîlniri ale tinerilor cu activiști de partid și membri de partid din ilegalitate. Instructive și pline de învățăminte au fost acele întîlniri unde tovarășul ing. Trandafir Cocîrlă, prim-secretar al Comitetului județean de partid, Ernest Wist, Traian Cercega, Dumitru Panescu, Pavel Popa au vorbit tinerilor despre trecutul de luptă al partidului nostru, victoriile obținute de poporul român sub conducerea încercată a partidului, despre sarcinile actuale care stau în fața oamenilor muncii din județul nostru. Comitetul municipal U.T.C. a organizat o săptămînă „Reșița luptătoare", în cadrul căreia au avut loc întîlniri cu vechi membri de partid și un montaj literar-muzical pe tema „Te slăvim partid iubit“. Pe scena Casei de cultură au avut loc concursuri artistice ale pionierilor, concursuri ale formațiilor artistice de la U.C.M.R. și C.S.R. sub forma dialogului pe aceeași scenă, iar cercul de operetă pregătește un program artistic a cărui premieră va fi prezentată în curînd. Teatrul de stat din Reșița a prezentat în premieră piesa „Ochii dragi ai bunicului", de Mihail Davidoglu, iar la Casa de cultură a sindicatelor au fost organizate medalioanele literare : „Militanți ai mișcării socialiste în România", „Eroi comuniști ai clasei muncitoare“ și altele. In prezent, formațiile artistice se pregătesc cu un repertoriu adecvat în cinstea zilei de 1 și 2 Mai, programe pe care oamenii muncii din municipiul nostru le vor aprecia la timpul potrivit, Z3 Cm3 D r""* r**"t CZ3133 G3 ^ " * CZ3 EZ2C3 3 EH3 CZJ CU EZJ CZJ dl dl dl dl dl U Membrii cineclubului „Zorii noi“ de la Casa pionierilor din Reșița desfășoară o frumoasă și susținută activitate. Un film intitulat „Omagiu partidului", altul despre frumusețea dansului popular din toate zonele țării sunt obiective ce vor fi realizate in cinstea semicentenarului. Să stăm vorba UN GRUP DE CITITORICîlnic. Comitetul executiv al Consiliului popular al municipiului Reșița a făcut o amplă cercetare, în legătură cu cele relatate In scrisoarea dv A rezultat că în anul 1970, un număr de 168 cetățeni au prestat 153 de zile de muncă cu atelajele la lucrările de interes gospodăresc. Au fost efectuate mai ales transporturi de materiale pentru întreținerea rețelei de străzi. Un alt număr de zile de muncă cu rezervat acțiunii atelajele a fost de transport și împrăștiere a îngrășămintelor pe izlazuri. In ceea ce privește trotuarele de pe străzile laterale, întreținerea lor în stare bună cade în directa sarcină a locuitorilor de aici. Nădâjduim că o dată cu venirea primăverii veți întreprinde acțiuni împreună cu deputații local pentru efectuarea lucrărilor amintite în scrisoare. Cine dacă nu cetățenii din aceste străzi trebuie să ia atitudine înotriva șoferilor care încalcă normele de circulație, aducînd daune amenajărilor ce înfrumusețează strada ? PAVEL BULGAROV — Herculane. In articolul cu pricina nu s-a strecurat nici o eroare Spre convingere vă invităm să mai consultati o dată penal al inculpatului la dosarul care vă referiți și vă veți întîlni declarația dată cu propria domină în fata organelor de cercetare. Să vă citim ? „Recunosc că am jucat temy pe bani, la grădina Domogied din Herculane, împreună cu inculpatul..." ION JORZ — Valeadeni. Sesizarea dv. a fost adusă la cunoștința conducerii cooperativei meșteșugărești cui“ din Caransebeș. „Semeni- Din păcate, nu s-a putut identifica vinovatul, deoarece nu ne precizați nici un nume, or, la secția respectivă, lucrează nu mai putini de 8 cooperatori. PETRU JERCAU — Caransebeș. In scrisoarea trimisă redacției susțineți că în articolul „Contravenienții de la miezul nopții“, apărut în ziarul nostru, s-au strecurat două greșeli „mari". In primul rînd, că autobuzul pe care-l conduceți nu are nr. 31—CS—404, cum greșit a apărut, ci... 31—CS — 406! Apoi, că n-ați fost surprins de organele de miliție și de control LT.A. cu 15 călători fără bilet, ci numai cu... (6) și vă cităm din scrisoare, „articolul mi-a adus injurii și... degradări de onoare pe nedrept“. Mă rog! Fiecare crede în felul lui. Dar noi una știm : 15 sau numai 6 fără bilet, tot... necinste se numește. PAVEL SCÎNTEIE — Cărbunari. Drumul ce duce de la Răcășdia spre Șosea Montană și Cărbunari, deosebit de mult solicitat în ultima vreme, va fi supus, unor ample lucrări de consolidare, sistematizare și modernizare. Firește, vorba de un volum mare fiind de muncă, este de așteptat ca și cetățenii din localitățile prin care trece șoseaua să aducă o contribuție la urgentarea și ieftinirea lucrărilor. FRUNZINA CODOȘPAN Rusca Teregova. S-a luat legătura cu Consiliul popular comunei Teregova și un răspuns că cererea d. e curs de rezolvare. Rubrică redactată de VIOREL boarii și C-TIN GALESCU sunt în 1 * „Scena siderurgiștilor“ Am simțit o mare bucurie, cu cîteva zile în urmă, cînd harnicul colectiv al Combinatului siderurgic din Reșița a fost distins pentru a patra oară cu Steagul roșu și Diploma de unitate fruntașă pe ramura metalurgică. Acest fapt constituie un puternic imbold și în activitatea cultural-artistică, în care siderurgiștii se străduiesc să atingă noi înălțimi. In acest sens am organizat o serie de frumoase acțiuni între care și faza finală a concursului cultural „Eficientă pe portativ“, închinat partidului. In semicentenarului cadrul acestui concurs a avut loc, nu de mult, o întrecere între secțiile aglomerator și reparații siderurgice, care a evidențiat cîteva momente reușite : montajul literar-muzical „Partidului slavă“, brigăzile artistice și echipa de dansuri de la secția reparații siderurgice. Aseară, la Casa de cultură a sindicatelor, a avut loc confruntarea dintre formațiile artistice ale secțiilor jurnale și serviciul de transporturi. Puncte atractive, practicate de puțină vreme de echipele noastre (cum a fost duetul de dans modern) s-au integrat unui frumos program, la care Și-au dat contribuția brigăzile artistice, soliști vocali și recitatori. Spectacolul a mai cuprins un concurs „Cine știe cîștigă" și un montaj literar-muzical. VALERIU OPREA responsabilul comisiei culturaleducative a Comitetului sindicatului C.S.R. Spre 200 de km pe oră .Urmăre din pagațiunea de linie ferată, pe care urmează să se facă încercarea. Desigur, nu pot fi neglijate vagoanele ce vor fi atașate în timpu probei de parcurs, alături de vagonul laborator. Pregătind acest boghiu ne gîndim cu multă considerație la înaintașii noștri care, acum o sută de ani, au pregătit premiera locomotivelor cu aburi tot aici la Reșița, locomotive cu viteză maximă de 24 km pe oră ! Experiența transmisă din generație în generație, și realizarea celor peste 500 locomotive cu aburi s-a îmbogățit o dată cu trecerea la boghiuri pentru locomotive Diesel electrice cu viteza de 100 și 120 km pe oră, locomotive Diesel hidraulice de 1 250 CP cu 100 km pe oră, locomotive electrice de 1i 580 CP cu 120 și 160 km pe oră și a locomotivelor de 4 000 KW. Acestor experiențe, devenite tradiție, li se adaugă acum boghiurile pentru viteze de 200 km pe oră, a căror proiectare și pregătire impun eforturi comune din partea proiectanților, tehnologilor, muncitorilor și inginerilor. Harnicul colectiv al uzinei, care a știut să nu se dezmintă în întreaga sa activitate, va găsi resursele necesare ca printre alte realizări deosebite — în acest an, uzina își serbează două sute de ani de existență — să realizeze în semn de omagiu, bogidul cu viteza maximă de 200 km pe oră. Coincidența nu e întîmplătoare , paralel cu scurgerea timpului, cu modificările și modernizarea continuă a mijloacelor de bază din uzină, au evoluat și oamenii, pregătirea lor, fie ei muncitori, tehnicieni sau ingineri. Și sunt convins că, în scurt timp, viteza de la treapta de 120 la 160, și în curînd la 200 km/oră, va fi realizată. " FLAMURĂ —2002 FEL DE FEL Așa operativitate. Anul trecut, complexul școlar al Liceului industrial din Reșița trebuia dat în întregime în folosință. Și, într-adevăr, elevii au putut beneficia, odată cu deschiderea cursurilor, de localul școlii, internat, atelierele de practică, cantină. Dar au rămas fără sala de gimnastică și baza sportivă preconizată. I.J.C.M. — întreprinderea constructoare — nu și-a onorat contractul pînă la capăt lăsînd lucrările la... mijloc de drum. Timp de doi ani, elevii liceului au privit cu jind la scheletul viitoarei săli de sport, gîndindu-se la orele minunate pe care le vor petrece între pereții ei. Recent, școala a încheiat un nou contract cu I.J.C.M. pentru terminarea construcției. Elevii se întreabă, dacă vor trebui să aștepte încă doi ani pînă cînd lucrarea va fi gata. Și, pe bună dreptate, pentru că așa operativitate... mai rar! Pentru 600 grame Simion Daia din Buchin (nr. 102) se afla cu treburi în piața orașului blînd de la Caransebeș. Dincolo să admire mărfurile, a dat cu ochii de un balot cu lînă. S-a sucit, s-a învîrtit pe lîngă el și cînd proprietara — Ileana Runcan din Lugoj — n-a fost atentă, a înhățat baletul și... N-a ajuns prea departe, pentru că a fost oprit la timp și predat organelor de miliție pentru cercetare. La cît timp va fi evaluată. .. fapta hoțului ? Aviz amatorilor ! Curățenia absenta ? Nu sînt rare cazurile cînd la diferite unități comerciale lipsește curățenia, ieri, în fața chioșcului nr. 1 din Lunca Bîrzavei — Reșița al T.A.P.L. (gestionar Zenovia Sinea) era o murdărie de nedescris. Și Eugen Pospeș, gestionarul centrului de carne nr. 117, din același cartier, a fost găsit în aceleași „relații" cu normele de igienă. Vitrina magazinului pe care-l gestionează, pur și simplu îl dezgustă pe cumpărător. Pentru a li se stimula gustul pentru frumos, celor doi gestionari li s-a aplicat deocamdată este o amendă. Să fie într-un ceas bun ! Dacă faci foc... Zicala s-a adeverit și în cazul lui Ion Ungureanu, chiriaș în locuința lui Viliam Mencsek de pe strada Gării nr. 3. Făcînd focul într-o sobă metalică cu burlanul fisurat, chiriașul a „reușit“ să incendieze casa. Norocul în pompieri, că au venit la timp. Altfel... Dacă nu faci foc, nu iese fum — glăsuiește zicala. Noi am zice : dacă tot faci foc să iei și măsuri de pază contra incendiilor. Ion Ungureanu nu le-a luat și era s-o pățească. Cine face ca el... Care-i părtașul? La data de 20 ianuarie a.c. conducerea O.C.L. Alimentara Reșița a fost informată că la magazinul nr. 28 — responsabil Teodor Blașcu — se vindea cu suprapreț. In plus, șeful de unitate lipsește nejustificat de la serviciu, suficient interes nu manifestă pentru buna deservire a populației și a avut o comportare necuviincioasă față de personalul din sub- 1 ordine. Față de cele de mai sus s-a propus înlocuirea sus- numitului responsabil. Conducerea C.C.L. Alimentara, respectiv Elefterie Lupescu șeful serviciului comericial — l-a „luat în brațe" pe T.B. refuzînd să ia măsura impusă de situație. t Consecința ? După inventarul de control 1971 (după două din 22 martie luni de la sesizare), Teodor Blașcu a fost găsit cu un minus în gestiune de 14 595 lei ! ! _Aplicîndu-se perisajul (?!) a rămas bun de plată pentru surma de 6 974 lei. Cu cine-i va împărți ? ! Rubrică redactată de JENICA MUNTEANU • t \ 1 «