Flamura, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 1984-2009)

1971-04-22 / nr. 2002

VLADIMIR ILICI LENIN 101 ani de la naștere Se împlinesc astăzi 101 an de la nașterea lui Vl. Lenin, strălucit teoretician și condu­cător genial al proletariatului. Continuator credincios al ope­rei lui Marx și Engels, Lenin a dezvoltat și aplicat în mod creator marxismul în condițiile epocii imperialismului și ale trecerii omenirii de la capita­lism la socialism. El a înteme­iat Partidul Comunist al Uniu­nii Sovietice și a condus lupta maselor populare din Rusia, în frunte cu proletariatul la victoria Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie și la insta­urarea și consolidarea primu­lui stat socialist din istorie. De acum omenirea avea un exem­plu, partidul creat de Lenin dă­duse proletariatului de pretu­tindeni un îndemn, o pildă vie. Publicăm mai jos un frag­ment din volumul „Amintiri despre Lenin“ care evocă ma­rea încredere pe care o avea Lenin în capacitatea partidu­lui său. Există un asemenea partid­ de E.­DRABKINA Congresul s-a deschis în ziua de S iunie, în clădirea Școlii de Că­deți, pe Vasilievski Ostrov. Era de ajuns să arunci doar o privi­re prin sală, ca să-ți dai seama de deosebirea netă între delegații aflați la dreapta președintelui și cei din stingă lui. In dreapta se etalau epoleții militarilor cu ter­men redus, costume de bună ca­litate și, pe ici pe colo, tunici ofi­țerești de campanie. In stînga precumpăneau bluzele soldățești și hainele simple. In extrema stingă, chiar sub ferestre, se afla un grup de oameni ale căror ges­turi, cu­ de mărunte, trădau o pu­ternică coeziune. Se vedea bine că ei sînt una, iar restul partici­panților la congres — alta. Deși s-ar fi cuvenit ca invitații să ocupe locurile din fundul sălii, noi am înaintat pînă în dreptul ferestrelor, cît mai aproape de a­­cești oameni. Erau bolșevicii. Mama și cu mine am trecut mai în față. Ne-am instalat astfel în­cât să-l vedem mai bine pe Le­nin. Vladimir Ilici sta aplecat și nota ceva repede în carnet. Din cînd în cînd privea spre Țereteli. Eu nu-mi dezlipeam ochii de pe Lenin și mă chinuiam să-mi a­­mintesc de unde îmi pare cu­noscut chipul său. In sfîrșit, din «dineurile amintirilor mi-a apă­rut limpede o stradă îngustă din Paris, o casă cu pereții înnegriți, o bucătărie mică, masa acoperi­tă cu mușama și bărbatul vesel care rîdea amuzat de dorința mea de a avea „o pălărie cu vi­șine". Intre timp, Țereteli vorbea fă­ră întrerupere. La început fru­mos, curgător, cu vibrații și mo­dulații, el a demonstrat că de­mocrația dorește pace și libertate. Apoi — cu asprime și hotărîre — că democrația este decisă să obți­nă această pace prin războiul ca­re să ducă la victorie. Această democrație, însă, concepe liberta­tea pentru muncitori și soldați, în primul rînd, drept libertatea de a deveni carne de tun în răz­boiul pentru interesele bancheri­lor internaționali. După aceea — cu note stridente și răcnete — că în țară există din păcate elemen­te care, în loc să se înhume ar­monios in carul democrației, ba­gă bețe-n roatele acestui car. Discursul lui Țereteli era la a­­pogeu. Desfăcîndu-și larg brațe­le, el vorbea cu tonul unui om conștient de faptul că-i cucerise pe auditori.­­ In momentul de față, pero­ra el, în Rusia nu­­.există nici un partid politic care ar putea să pretindă: dați-ne nouă puterea, plecați, noi vom ocupa locul vostru. In Rusia nu există un a­­semenea partid! Coamele lungi ale socialiștilor­­revoluționari s-au înclinat în semn de încuviințare, bărbuțele rare ale menșevicilor s-au cutre­murat afirmativ. Deodată, însă, liniștea a fost străpunsă de o vo­ce limpede, sonoră. — EXISTA! Era Lenin. Se ridicase în pi­cioare și, privind drept în ministrului­ socialist trădător, ochii a exclamat: — EXISTA UN ASEMENEA PARTID! Și peste sala înmărmurită, pes­te Rusia, peste lumea întreagă a răsunat glasul lui plin de forță, de pasiune, de înflăcărare. — Există! Există un asemenea partid! Este partidul bolșevic! (Din volumul Lenin“). .Povestiri despre Conferință publică ieri după masă, la Casa de cultură a sindicatelor din Re­șița, a avut loc o conferință publică consacrată aniversării nașterii lui V.I. Lenin, genial conducător al proletariatului, întemeietorul primului stat socialist din lume. Cu acest prilej a vorbit tovarășul prof. Mihai Deleanu, vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă. Actori ai Tea­trului de stat din Reșița și artiști amatori au susținut apoi un recital de versuri închinate vieții și activității lui Lenin. Participanții la conferință au vizionat in continuare fil­mul „Lenin in Polonia". ?!CREAREA P.C.R. ȘI IMPORTANTA SA ISTORICA“ In sala Consiliului popular oră­șenesc Moldova Nouă, a avut loc simpozionul pe tema “Crearea P.C.R. și importanța sa istorică“ la care au vorbit tovarășii Matei Lu­­pu, activist al Comitetului ju­dețean de partid, Aurel Mirăuță, președintele Consiliului orășenesc al sindicatelor și Gheorghe la­comi, locțiitor al secretarului Co­mitetului orășenesc de partid. Numeroși cetățeni au participat la un alt simpozion pe aceeași te­mă în sala Casei de cultură, sus­ținut de prof. Constantin Dima și Gheorghe lacomi. Entuziasm, hărnicie, che­­­­ fata ce caracterizează Reșita in aceste zile fierbinti I­ ­ Urmare din pag. 11 laminoare — linia mijlocie, și-a propus ca prin folosirea intensivă a agregatelor să obțină în aprilie cea mai mare producție lunară realizată pînă în prezent. Aceas­tă acțiune a fost precedată de o largă dezbatere cu toți comuniș­tii, prilej cu care s-au stabilit sarcini concrete pe grupe de partid, pe fiecare om în parte, a căror realizare este analizată la terminarea schimburilor. Consi­der că există toate condițiile ca acest deziderat să fie realizat, mai ales că în luna martie, procedîn­­du-se la fel, s-a reușit să se de­pășească planul cu 1 350 tone la­minate și să se reducă rebuturile cu 50 la sută, deși s-a laminat o serie de profile pretențioase (arc canelat, jantă pentru camioane etc.). Un alt exemplu tot de la C.S.R. , organizația de partid de la furnale și-a propus să lizeze colectivul în vederea morii­de­pășirii angajamentului de a rea­liza o economie de 2 kg cocs pe tona de fontă. Urmărind îndea­proape mersul furnalelor, mă­rind presiunea la gîtul furnale­lor, înlăturînd neajunsurile apă­rute și stabilind măsuri politice­­organizatorice și tehnice adecvate specificului fiecărui loc de mun­că, s-a reușit ca în luna martie (deși a fost oprit un cooper și s-au folosit mai multe sorturi de cocs și minereu ceea ce a provo­cat greutăți în mersul jurnalului 2), să se reducă norma de consum la cocs tehnic cu 4 kg pe tonă fon­tă, iar la cocs de aprovizionare cu 7 kg pe tona de fontă. La fel a procedat și organizația de partid de la constructorul șef din U.C.M.R., care a asigurat o largă mobilizare a comuniștilor, a întregului colectiv la terminarea cu circa trei luni mai devreme a proiectului de execuție a compre­sorului L­25, a cărui introducere în fabricație în locul compresoa­­relor de 15 și 30 mc pe minut, va asigura economisirea unor im­portante cantități de metal și rea­lizarea unor parametri mult îm­bunătățiți. In privința oamenilor pe care țin să-i evidențiem, am să arăt numai cîteva dintre numele ace­lora ale căror chipuri ne gîndim să le prezentăm pe panourile de onoare, ale municipiului. Prin­tre ei amintim pe Dobre Pleșoia­­nu­­— maistru principal la lumi­noare, Nicolae Lupașcu — lumi­nator șef, Teofi­l Ignat — lumi­nator, Ion Bătrîna și Anatolie Ciobanu — maiștri la oțelărie, Aurel Barna — maistru la fur­nale și Ștefan Drotlef — jurna­­list, toți de la C.S.R., Șerba Roș­ca — șef echipă S.C.U.I., Ion Dam — șef de echipă la forță și Ru­dolf Spindler — șef de echipă la turnătorii de fontă a U.C.M.R., Nicolae Mut — maistru, Ion Tea­că — șef echipă instalații elec­trice la I.C.M.M.R., Gheorghe Ni­­culiță — șef echipă la I.I.L. Me­­taloplast, Constantin Cazan — maistru principal la I.J.C.M. și alții. — Un confrate ziarist, ve­nit prin Reșița după 10 ani, a avut cuvinte frumoase la adresa înnoirilor din „Cetatea de foc“. Noi care trăim și muncim pe aceste meleaguri, le cunoaștem. Vă rugăm să ne vorbiți și despre actualele șantiere ale Reșiței. — îmi face o deosebită plă­cere. Avem planuri îndrăznețe. Ne-am propus să realizăm o se­rie întreagă de lucrări care să schimbe și mai mult înfățișarea municipiului. Astfel, se va asi­gura modernizarea bulevardelor 23 August și Lenin, străzii Timi­șoarei, se va dubla drumul de in­trare dinspre Caransebeș, se vor reface toate căile de acces din Lunca Pomostului, precum și stra­da Clinicului, se va amenaja par­cul sportiv Triaj și zona de a­­grement de la barajul Secu, se execută plantații de tei și răși­­noase în mai multe locuri din o­­raș și împrejurimi, se extind zo­nele verzi, locurile de joacă pen­tru copii și altele. Majoritatea a­­cestor lucrări sunt începute de-a­­cum, unele fiind în stadiu avan­sat și urmînd a fi terminate în cinstea aniversării rului partidului, iar semicentena­altele pînă la sărbătorirea a 200 de ani de la începuturile siderurgiei pe a­­ceste meleaguri. Vreau să remarc că la aceste acțiuni am asigurat o largă mobilizare, iar din anga­jamentul nostru de a executa prin muncă patriotică lucrări in valoare de 28 milioane lei, am realizat deja 11 milioane. — Organizațiile de partid, organizațiile de masă și obș­tești și-au întocmit sub di­recta îndrumare a Comitetu­lui municipal de partid pla­nuri de activități cultural-e­ducative. Ce ne puteți spu­ne despre acțiunile intreprin­se pina acum : — Planurile au fost doar o eta­pă în vasta muncă politică ce se desfășoară în aceste zile la Re­șița. Astfel, la C.S.R., U.C.M.R., I.C.M.M.R., Casa de cultură sindicatelor și Ateneul tineretu­a­lui au fost organizate întîlniri a­­le tinerilor cu activiști de partid și membri de partid din ilegalita­te. Instructive și pline de învă­țăminte au fost acele întîlniri un­de tovarășul ing. Trandafir Co­­cîrlă, prim-secretar al Comitetului județean de partid, Ernest Wist, Traian Cercega, Dumitru Panes­­cu, Pavel Popa au vorbit tineri­lor despre trecutul de luptă al partidului nostru, victoriile ob­ținute de poporul rom­ân sub con­ducerea încercată a partidului, despre sarcinile actuale care stau în fața oamenilor muncii din ju­dețul nostru. Comitetul munici­pal U.T.C. a organizat o săptă­­mînă „Reșița luptătoare", în ca­drul căreia au avut loc întîlniri cu vechi membri de partid și un montaj literar-muzical pe tema „Te slăvim partid iubit“. Pe sce­na Casei de cultură au avut loc concursuri artistice ale pionie­rilor, concursuri ale formațiilor artistice de la U.C.M.R. și C.S.R. sub forma dialogului pe aceeași scenă, iar cercul de operetă pre­gătește un program artistic a că­rui premieră va fi prezentată în curînd. Teatrul de stat din Reși­ța a prezentat în premieră piesa „Ochii dragi ai bunicului", de Mihail Davidoglu, iar la Casa de cultură a sindicatelor au fost or­ganizate medalioanele literare : „Militanți ai mișcării socialiste în România", „Eroi comuniști ai cla­sei muncitoare“ și altele. In prezent, formațiile artistice se pregătesc cu un repertoriu a­­decvat în cinstea zilei de 1 și 2 Mai, programe pe care oamenii muncii din municipiul nostru le vor aprecia la timpul potrivit, Z3 Cm3 D r""* r**"t CZ3133 G3 ^ " * CZ3 EZ2C3 3 EH3 CZJ CU EZJ CZJ dl dl dl dl dl U Membrii cineclubului „Zorii noi“ de la Casa pionierilor din Reșița desfășoară o frumoasă și susținută activitate. Un film intitulat „Omagiu partidului", altul despre frumusețea dansului popular din toate zonele țării sunt obiective ce vor fi realizate in cinstea semicentenarului. Să stăm vorba UN GRUP DE CITITORI­­­­Cîlnic. Comitetul executiv al Consiliului popular al munici­piului Reșița a făcut o amplă cercetare, în legătură cu ce­le relatate In scrisoarea dv A rezultat că în anul 1970, un număr de 168 cetățeni au pres­tat 153 de zile de muncă cu atelajele la lucrările de interes gospodăresc. Au fost efectuate mai ales transporturi de mate­riale pentru întreținerea rețelei de străzi. Un alt număr de zile de muncă cu rezervat acțiunii atelajele a fost de transport și împrăștiere a îngrășăminte­lor pe izlazuri. In ceea ce pri­vește trotuarele de pe străzile laterale, întreținerea lor în sta­re bună cade în directa sarcină a locuitorilor de aici. Nădâj­­duim că o dată cu venirea pri­măverii veți întreprinde acțiuni împreună cu deputații local pentru efectuarea lucrărilor a­­mintite în scrisoare. Cine dacă nu cetățenii din aceste străzi trebuie să ia atitudine în­otri­va șoferilor care încalcă nor­mele de circulație, aducînd daune amenajărilor ce înfru­­musețează strada ? PAVEL BULGAROV — Her­­culane. In articolul cu pricina nu s-a strecurat nici o eroare Spre convingere vă invităm să mai consultati o dată penal al inculpatului la dosarul care vă referiți și vă veți întîlni de­clarația dată cu propria do­mină în fata organelor de cer­cetare. Să vă citim ? „Recunosc că am jucat temy pe bani, la grădina Domogied din Hercu­lane, împreună cu inculpatul..." ION JORZ — Valeadeni. Se­­­sizarea dv. a fost adusă la cu­noștința conducerii cooperati­vei meșteșugărești cui“ din Caransebeș. „Semeni- Din pă­cate, nu s-a putut identifica vinovatul, deoarece nu ne pre­cizați nici un nume, or, la sec­ția respectivă, lucrează nu mai putini de 8 cooperatori. PETRU JERCAU — Caran­sebeș. In scrisoarea trimisă re­dacției susțineți că în artico­lul „Contravenienții de la mie­zul nopții“, apărut în ziarul nostru, s-au strecurat două gre­șeli „mari". In primul rînd, că autobuzul pe care-l conduceți nu are nr. 31—CS—404, cum greșit a apărut, ci... 31—CS — 406! Apoi, că n-ați fost sur­­­prins de organele de miliție și de control LT.A. cu 15 călători fără bilet, ci numai cu... (6) și­ vă cităm din scrisoare, „artico­lul mi-a adus injurii și... de­gradări de onoare pe nedrept“. Mă rog! Fiecare crede în fe­lul lui. Dar noi una știm : 15 sau numai 6 fără bilet, tot... necinste se numește. PAVEL SCÎNTEIE — Cărbu­nari. Drumul ce duce de la Ră­­cășdia spre Șosea Montană și Cărbunari, deosebit de mult solicitat în ultima vreme, va fi supus, unor ample lucrări de consolidare, sistematizare și modernizare. Firește, vorba de un volum mare fiind de muncă, este de așteptat ca și cetățenii din localitățile prin­­ care trece șoseaua să aducă o contribuție la urgentarea și ieftinirea lucrărilor. FRUNZINA CODOȘPAN Rusca Teregova. S-a luat legă­­­tura cu Consiliul popular comunei Teregova și un răspuns că cererea d­. e curs de rezolvare. Rubrică redactată de­ VIOREL boarii­ și C-TIN G­ALESCU s­unt în 1 * „Scena siderurgiștilor“ Am simțit o mare bucurie, cu cîteva zile în urmă, cînd harnicul colectiv al Combina­tului siderurgic din Reșița a fost distins pentru a patra oa­ră cu Steagul roșu și Diploma de unitate fruntașă pe ramura metalurgică. Acest fapt consti­tuie un puternic imbold și în activitatea cultural-artistică, în care siderurgiștii se străduiesc să atingă noi înălțimi. In acest sens am organizat o serie de frumoase acțiuni între care și faza finală a concursului cul­tural „Eficientă pe portativ“, închinat partidului. In semicentenarului cadrul acestui concurs a avut loc, nu de mult, o întrecere între secțiile aglo­­merator și reparații siderurgi­ce, care a evidențiat cîteva mo­mente reușite : montajul lite­rar-muzical „Partidului slavă“, brigăzile artistice și echipa de dansuri de la secția reparații siderurgice. Aseară, la Casa de cultură a sindicatelor, a avut loc confrun­tarea dintre formațiile artistice ale secțiilor jurnale și servi­ciul de transporturi. Punc­te atractive, practicate de puțină vreme de echipele noas­tre (cum a fost duetul de dans modern) s-au integrat unui frumos program, la care Și-au dat contribuția brigăzile artis­tice, soliști vocali și recitatori. Spectacolul a mai cuprins un concurs „Cine știe cîștigă" și un montaj literar-muzical. VALERIU OPREA responsabilul comisiei cultural­­educative a Comitetului sindicatului C.S.R. Spre 200 de km pe oră .Urmăre din pag­a­­țiunea de linie ferată, pe care ur­mează să se facă încercarea. De­sigur, nu pot fi neglijate vagoa­nele ce vor fi atașate în timpu probei de parcurs, alături de va­gonul laborator. Pregătind acest boghiu ne gîn­dim cu multă considerație la înaintașii noștri care, acum o su­tă de ani, au pregătit premiera locomotivelor cu aburi tot aici la Reșița, locomotive cu viteză ma­ximă de 24 km pe oră ! Experien­ța transmisă din generație în ge­nerație, și realizarea celor pest­e 500 locomotive cu aburi s-a îm­bogățit o dată cu trecerea la bo­ghiuri pentru locomotive Diesel electrice cu viteza de 100 și 120 km pe oră, locomotive Diesel hi­draulice de 1 250 CP cu 100 km pe­­ oră, locomotive electrice de 1i 580 CP cu 120 și 160 km pe oră și a locomotivelor de 4 000 KW. Acestor experiențe, devenite tra­diție, li se adaugă acum boghiuri­­le pentru viteze de 200 km pe o­­ră, a căror proiectare și pregăti­re impun eforturi comune din partea proiectanților, tehnologi­lor, muncitorilor și inginerilor. Harnicul colectiv al uzinei, care a știut să nu se dezmintă în în­treaga sa activitate, va găsi re­sursele necesare ca printre alte realizări deosebite — în acest an, uzina își serbează două sute de ani de existență — să realizeze în sem­n de omagiu, bogidul cu vi­teza maximă de 200 km pe oră. Coincidența nu e întîmplătoa­­re , paralel cu scurgerea timpu­lui, cu modificările și moderniza­rea continuă a mijloacelor de bază din uzină, au evoluat și oa­menii, pregătirea lor, fie ei mun­citori, tehnicieni sau ingineri. Și sunt convins că, în scurt timp,­­ viteza de la treapta de 120 la­­ 160, și în curînd la 200 km/oră,­­ va fi realizată. " FLAMURĂ —2002 FEL DE FEL Așa operativitate. Anul trecut, complexul șco­lar al Liceului industrial din Reșița trebuia dat în întregime în folosință. Și, într-adevăr, e­­levii au putut beneficia, oda­tă cu deschiderea cursurilor, de localul școlii, internat, a­­telierele de practică, cantină. Dar au rămas fără sala de gimnastică și baza sportivă preconizată. I.J.C.M. — între­prinderea constructoare — nu și-a onorat contractul pînă la capăt lăsînd lucrările la... mijloc de drum. Timp de doi ani, elevii li­ceului au privit cu jind la scheletul viitoarei săli de sport, gîndindu-se la orele minunate pe care le vor petrece între pereții ei. Recent, școala a în­cheiat un nou contract cu I.J.C.M. pentru terminarea construcției. Elevii se întreabă, dacă vor trebui să aștepte încă doi ani pînă cînd lucrarea va fi gata. Și, pe bună dreptate, pentru că așa operativitate... mai rar! Pentru 600 grame Simion Daia din Buchin (nr. 102) se afla cu treburi în pia­ța orașului blînd de la­ Caransebeș. Din­­colo să admire mărfurile, a dat cu ochii de un balot cu lînă. S-a sucit, s-a în­­vîrtit pe lîngă el și cînd pro­prietara — Ileana Runcan din Lugoj — n-a fost atentă, a în­hățat baletul și... N-a ajuns prea departe, pen­tru că a fost oprit la timp și predat organelor de miliție pentru cercetare. La cît timp va fi evaluată. .. fapta hoțului ? Aviz amatorilor ! Curățenia absenta ? Nu sînt rare cazurile cînd la diferite unități comerciale lip­sește curățenia, ieri, în fața chioșcului nr. 1 din Lunca Bîr­­zavei — Reșița al T.A.P.L. (gestionar Zenovia Sinea) era o murdărie de nedescris. Și Eugen Pospeș, gestiona­rul centrului de carne nr. 117, din același cartier, a fost gă­sit în aceleași „relații" cu nor­mele de igienă. Vitrina maga­zinului pe care-l gestionează, pur și simplu îl dezgustă pe cumpărător. Pentru a li se stimula gustul pentru frumos, celor doi ges­tionari li s-a aplicat deocam­dată este o amendă. Să fie în­tr-un ceas bun ! Dacă faci foc...­­ Zicala s-a adeverit și în ca­zul lui Ion Ungureanu, chiriaș în locuința lui Viliam Mencsek de pe strada Gării nr. 3. Fă­­cînd focul într-o sobă metalică cu burlanul fisurat, chiriașul a „reușit“ să incendieze casa. Norocul în pompieri, că au ve­nit la timp. Altfel... Dacă nu faci foc, nu iese fum — glăsuiește zicala. Noi am­ zice : dacă tot faci foc să iei și măsuri de pază contra incendiilor. Ion Ungu­reanu nu le-a luat și era s-o pățească. Cine face ca el... Care-i părtașul? La data de 20 ianuarie a.c.­­ conducerea O.C.L. Alimentara­­ Reșița a fost informată că la­­ magazinul nr. 28 — responsa­­bil Teodor Blașcu — se vinde­a­­ cu suprapreț. In plus, șeful­­ de unitate lipsește nejustificat­­ de la serviciu, suficient interes nu manifestă­­ pentru buna­­ deservire a populației și a a­­­­vut o comportare necuviincioa­­­­să față de personalul din sub- 1 ordine. Față de cele de mai­­ sus s-a propus înlocuirea sus-­­ numitului responsabil.­­ Conducerea C.C.L. Alimen­­­­tara, respectiv Elefterie Lupes­­­­cu șeful serviciului comer­­i­cial — l-a „luat în brațe" pe­­ T.B. refuzînd să ia măsura­­ impusă de situație. t Consecința ? După inventa­­­­rul de control 1971 (după două din 22 martie­­ luni de la­­ sesizare), Teodor Blașcu a fost­­ găsit cu un minus în gestiune­­ de 14 595 lei ! ! _Aplicîndu-se perisajul (?!) a­­ rămas bun de plată pentru su­­r­ma de 6 974 lei. Cu cine-i va­­ împărți ? ! Rubrică redactată de JENICA MUNTEANU • t \ 1 «

Next