Flamura, mai 1971 (Anul 18, nr. 2010-2035)

1971-05-04 / nr. 2012

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UISHTI-NA­ ORD?AN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 2012 0 MARȚI, 4 MAI 1971 4 PAGINI, 30 BANI industrializarea socialista a tarii, factor decisiv la dezvoltarea si modernizarea economiiei »sire naționala se mai desparte puțin timp de ziua de 8 mai, cînd poporul nos­tru va sărbători gloriosul semi­centenar al Partidului Comunist Român. Sub conducerea sa în­cercată, oamenii muncii din pa­tria noastră au obținut în cele peste două decenii de construcție socialistă, progrese remarcabile. România a devenit o țară cu economie puternică și dinamică,­­ în plin proces de dezvoltare modernizare multilaterală. Rezul­­i­tatele înregistrate în toate dome­niile construcției socialiste sunt rodul muncii entuziaste desfășu­rată de întregul popor, al aplică­rii consecvente a politicii științi­fice a partidului, în cadrul căreia un loc central s-au ocupat perma­nent problemele creșterii econo­mice și, în primul rînd, cele ale industrializării susținute a Româ­niei. Istoria întregii civilizații ome­nești evidențiază rolul primordial pe care l-a jucat și îl joacă in­dustria în dezvoltarea bazei teh­­nico-materiale a societății. Ex­periența poporului român de­monstrează cu claritate că indus­trializarea este singura cale care duce spre progres, spre ridicarea standardului de viață, dînd în a­­celași timp posibilitatea asigură­rii în fapt a independenței și su­veranității naționale. Aplicînd creator învățătura marxist-leninistă la condițiile concrete ale României și valorifi­­cînd pe un plan superior pro­pria experiență a poporului nos­tru, Partidul Comunist Român a făcut din industrializarea socia­listă a țării obiectivul central al politicii sale economice, și­ a a­­dus totodată o contribuție pro­prie, originală la dezvoltarea teo­riei industrializării. Situarea a­­cestei probleme în centrul poli­ticii economice a partidului, ex­primă însemnătatea hotărîtoare pe care aceasta o are în opera de dezvoltare armonioasă, echilibru­ ing. Trandafir Cocîrlă membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid Caraș-Severin că, pe o linie mereu ascendentă a întregii economii naționale, ar­gumentează convingător faptul că pentru România, industrializarea socialistă constituie o necesitate­­­ istorică. în Raportul prezentat de tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al partidului, la Congre­sul al X-lea al P.C.R. și în ex­punerea făcută la Plenară Comi­tetului Central al partidului din decembrie 1970, s-a subliniat ne­cesitatea continuării pe o treaptă calitativ superioară a procesului de industrializare socialistă a ță­rii, obiectiv de importanță ma­joră pentru ridicarea României la nivelul țărilor cu o economie dez­voltată. In programul stabilit de Congres pentru industrializarea socialistă, se imprimă un dina­mism ascendent forțelor de pro­ducție pe întreg teritoriul țării, asigurînd valorificarea bogățiilor patriei la un nivel înalt. Se re­marcă faptul că în perioada mătoare, o trăsătură de bază al­dezvoltării industriei noastre, va a fi îmbunătățirea structurii creșterea accentuată a unor sale, ra­muri moderne legate de progresul tehnico-științific contemporan. Astfel, se prevede dezvoltarea mai intensă a industriei electrotehni­ce și electronice, producția ele­mentelor de automatizare, fabri­cația de mașini-unelte de înaltă tehnicitate, de utilaje tehnologi­ce și instalații complexe. De ase­menea, vor cunoaște o dezvoltare accelerată industria chimică, in­dustria ușoară și alimentară, va fi lărgită și modernizată baza energetică. O atenție deosebită se va acorda diversificării și ridică­rii calității produselor, corespun­zător exigențelor actuale. Strate­gia acestor dezvoltări, elaborată de partid, include căutarea și va­lorificarea optimă a resurselor, ritmul concret al creșterii, deci­derea priorităților, lichidarea dis­proporțiilor moștenite, amplasa­rea rațională a forțelor de pro­ducție, asigurarea unui caracter echilibrat dezvoltării, luarea în considerare și încorporarea în a­­cest proces a factorilor legați de revoluția tehnico-științifică, for­marea cadrelor necesare și con­tinua perfecționare a pregătirii acestora, asigurarea creșterii efi­cienței economice și sociale etc. Politica științifică a partidului nostru de industrializare socia­listă a țării, și-a pus amprentele și în județul Caraș-Severin, în anii construcției socialiste, ca ur­m­are a alocării unor însemnate fonduri de investiții, care numai în perioada ultimilor cinci ani se ridică la 4,4 miliarde lei, au fost construite, modernizate și date în folosință noi capacități de pro­ducție, care înzestrate cu agre­gate moderne, în bună parte au­tomatizate, au contribuit la afir­marea rolului industriei jude­țului nostru în cadrul economiei naționale. S-a dezvoltat indus­tria minieră, în special cea pen­tru extragerea cuprului și fie­rului, prin darea în exploatare a întreprinderii miniere Moldova Nouă și dezvoltarea minei Ocna de Fier, s-a dezvoltat și moder­nizat sectorul oțelărie și laminoa­re de la C.S. Reșița, producția de motoare Diesel și electrice a tur­binelor hidraulice de mare capa­citate, printre care cele de 178 ‘Continuare în pag a 2-a) Cutezanță Răsfoind­ cartea de aur a isto­riei neamului, un străin s-ar întreba cu autorizată uimire ca­re este explicația rezistenței a­­cestui popor atlt de încercat de-a lungul milenarei sale exis­tente. Răspunsul e simplu: che­zășie a permanentei noastre e cutezanța, soră a acestui pâ­­mânt, a oamenilor locului. De cind ne știm, cutezanța, nepie­ritoare floare ivită din sufletul țării, ne-a fost părtașă de nă­­zuin­i și lapte. In zodia cutezanței născuți, am învățat de timpuriu să ne MĂRTURII măsurăm cu timpul, să tortam portile istoriei, ne-am­ ciștigat respectul și stima celorlalte popoare. Am­ cutezat pentru că am cre­zut In puterea noastră de Hinta aici, pe vatra strămoșeas­a că, vi­­ața semeților munți dacici, a Durilor repezi și a al­bastrei mări. Bină­ieri, am cu­tezat să fim, să înlăturăm obi­da, durerea ce îngenunchea țara. Astăzi, lumina, adevărul și omenia ne si­m­ tovarăși de drum și cutezăm să împlinim străbune vise: propășirea țării și a poporului, un larg drum deschis spre comunism, demnul partidului, înțelept în­și neînfricat conducător, ne în­drumă gîndurile și pașii spre mai bine, pe culmi tot mai înal­te de bunăstare și înflorire. Și vom izbîndi pentru că ne dă puteri anteice cutezanța minții și a brațului. ION MODORAN .............................. M, I, , ii —.---------—.■» * l „EXPO ! I ! ȘCOLAR ! 1971" I­ n Ieri, la sediul Comitetului ^ I județean U.T.C., s-a deschis o ^ 1 expoziție școlară cuprinzînd 1 J obiecte confecționate de elevi ^ k in cadrul activităților tehnico- 1 I productive. La deschidere au­­­­ luat parte membri ai Com­i­­i­­­tetului județean de partid, ai ^ N comitetului executiv al Consi­­­­­­liului popular județean, repre­­­­e­zentanți ai Comitetului jude­­­­­­țean U.T.C. și ai Inspectoratu­­l­u­lui școlar, precum și un mare­­­­ număr de cadre didactice. s ^ Cele aproape 5 1­00 de expo­­­­t nate înfățișează roadele deose­­b­i­bit de frumoase ale muncii e­­i e­levilor de la numeroase școli , * din județ, dintre care enume­­r­ă­răm : Școala generală nr. 1 și ș * Liceul din Oțelu Roșu, Șco­­l­i Iile generale nr. 1, 3 și 7 din * I Reșița, Liceul nr. 1 Caransebeș,­­ ^ Școala generală din Borlova, * I Liceul din Bozovici, Școala ge­­­­­­nerală nr. X din Moldova Nouă, * I Școala generală din Marga, Li­ k­i­ceul din Anina și Școala gene­­­­­­rală din Steierdorf. Cusături, k k obiecte de artizanat, forjărie, 1 I covoare, foarte multe lucrări . s de interes utilitar (suporturi 1 I pentru flori, scaune, tocătoa­­­­­­re, ciocane de lipit tăvi etc.) J j — o gamă variată de sortimen­­t­a­te create de mîinile pricepute £ ț ale copiilor. Fantezie, îndemî­ * '­nare și, în multe cazuri, un ni­­­­i­vel profesional și artistic înalt­­ ' sunt atribute ale celei mai mari £ | părți a exponatelor. De altfel, | * aceasta este impresia unani­­­­i­mă a vizitatorilor. Aprecierea­­­­ pozitivă pe care o înscriu vi­ J­i­z­itatorii în cartea de impresii | k este un certificat al bunelor­­­­ rezultate și un îndemn pentru I k noi și posibile realizări . I viitoare. hr/w/jr/jr/vz^r/zrzjrJI Pin cuprins, în dezbaterea adunărilor de partid: PROBLEME IDEOLOGICE ACTUALE DEMONSTRAȚIE A VIRTUOZITĂȚII ARTISTICE (in pagina a 2-a) SĂRBĂTORIREA ZILEI DE 1 MAI IN JUDEȚ SPORT MEMENTO: PUBLICITATE (In pagina a 3-a) Cu două luni mai devreme UZINA DE CONSTRUCȚII METALICE DIN CARANSEBEȘ A INTRAT SERI, PARȚIAL, ÎN FUNCȚIUNE Așa cum a fost plasată de pro­iectanți, pe un platou de 18 ha, la marginea orașului — acolo unde altădată oierii făceau popas cu Curmeie de­ mioare în drumul lor spre, sau de la munte. Uzina de construcții metalice din Caran­sebeș, înscrie astăzi, într-un fru­mos peisaj pastel, de primăvară, o pagină importantă a înnoirilor socialiste, a mutațiilor structurale, constituind o impresionantă rea­litate industrială și geografică... „Metalurgiștii caransebeșeni", ia­tă o expresie nemaiauzită de astăzi, va deveni tot mai care, u­­zuală ! Ieri, vis. Astăzi, reali­tate ! Sînt 18 luni de cînd topo­metrii împlîntau în solul virgin al cîmpiei primii țăruși — coordo­natele viitoarei capacități produc­tive. Amintirile reporterului rețin imagini oarecum învechite. Imagi­nile unui cîmp gol. A primului constructor, a primului utilaj so­sit aici, a primei cupe cu pămînt excavat... Apoi, „A doua iarnă la uzina din cîmpie“, titlul unui alt reportaj, care consemna con­turarea tot mai pregnantă a nou­lui obiectiv pe harta industrială a orașului de pe Timiș. Și iată acum, vestea lapidară, dar sem­nificativă prin ineditul ei : uzina a intrat ieri — parțial — în pro­bele tehnologice cu două luni mai devreme, constructorul (I.C.S. Hu­nedoara) și beneficiarul de uzine Reșița­, închinînd­­ Grupul stră­lucita lor izbîndă gloriosului se­micentenar al partidului. Cei 5 000 metri pătrați de spații productive — prima suprafață pe care s-au început probele tehnologice — re­prezintă hala de șablonaj, secția de ansamblare și montare-cons­­trucții, depozitul de tablă și pro­file, depozitul de produse finite, stația de acetilenă și stația de co­nexiuni. Aici, în fiecare metru excavat și de capacitate productivă este încorporată energia și priceperea profesională a atîtor oameni de nădejde. Se cuvine să cităm doar cîteva nume din lungul șir al a­­cestora : maistrul Damian Mun­teanu, șeful de echipă lăcătuș­, Constantin Ruxanda, șeful de e­­chipă dulgheri, Martin Schuster, șeful de echipă fierari betoniști Paul Nagy și mulți alții. Intrarea în probele tehnologice a primelor spații de producție de la Uzina de construcții metalice din Caransebeș a prilejuit o fes­tivitate la care au participat to­varășii Trandafir Cocîrlă, mem­bru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­dețean Caraș-Severin al partidu­lui, președintele Consiliului popa-CONSTANTIN GALESCU (Continuare în pag. a 3-a) în timp ce o apreciată suprafață productivă de la Uzina de construcții metalice din Caran­sebeș a intrat în probe tehnologice, la celelalte suprafețe se lucrează intens. Foto : O. ARCADIE Sărbătoarea liliacului , florescenta violacee,­­ un cer cu lumina primăverii estom­pate și lungi șiruri de oameni, îmbră­­cați în costume de o mare diversitate cromatică, sunt doar citeva elemente ale at­­mosferei sărbătorești in care a Început ediția a II-a a ,,Sărbă­torii liliacului“ de la Carașo­­va. In acest luminos prag de florar pe Cheile Prolasului, în vale și în sat, dar îndeosebi pe stadionul local unde a fost instalată o estradă pentru spec­tacolul artistic, peste 5 000 de oameni — intre ei aflindu-se și mulți resReni — au petrecut o zi de neuitat. Vreme de aproape opt ceasuri, pe scena frumos împodobită, au­­ evoluat formații artistice din Reșița, Go­­ruia, Carașova și Nermed. Cins­tind apropiata sărbătoare a gloriosului semicentenar al partidului, artiștii amatori de la I.C.M.M.R. au rostit versuri și au înălțat cîntece în cadrul montajului literar-muzical „Ța­­ra-ntreagă-n cînt și-n sărbă­toare“. Programul a fost com­pletat cu un microconcert de muzică populară susținut de so­liști vocali și instrumentiști și de unele momente vesele, in­terpretate de membrii echipei artistice a constructorilor ieși­te­ni. Munții au răsunat de melodii, cînd pe scenă a urcat fanfara căminului cultural din Goruia, vestind și celor aflați pe că­rările ce duc la pădurea de liliac ceasul de sărbătoare a primăverii pe aceste meleaguri. Folclorul cr­așovenesc, cu specificul și ineditul său in cîntece și jocuri, bogăția și frumusețea costumului popu­lar din această zonă a județu­lui — caracterizat printr-o ar­monie a culorilor și un desen inspirat — cu nuanțe de mare iinere, au constituit momentul de atracție pentru oaspeții ve­niți la Carașova cînd liliacul dă în floare, înmiresmind îm­prejurimile. Ansamblul folcloric din Carașova a adus pe scenă obiceiuri folclorice legate de viața și munca oamenilor din acest sat de munte, moștenite din generație în generație, idi­la, jocul și voia bună, bucuria de a trăi și de a munci. Cînte­­cele locale, interpretate de so­liști vocali cunoscuți, au ofe­rit spectatorilor momente de profundă desfătare, de recon­­fortare într-un peisaj pitoresc. Ansamblul folcloric din Ner­med a venit la Carașova cu un spectacol muzical-coregrafic bogat și variat­ ca motive me­lodice, completînd imaginea folclorului crașovenesc din Ca­raș-Severin. Oaspeții Carașovei au mai­ti­vul ocazia să vadă și o foarte interesantă expoziție etnogra­fică organizată în incinta că­minului cultural. Scoarțe, co­voare, cusături și îndeosebi costume, cu motive locale, ade­vărate obiecte de artă popu­lară, au împodobit sala. Un fapt inedit, f­resca murală realizată in anul trecut pe tema „Muncă și cultură“ prin grija Comitetului județean cultură și artă,,și care pentru înfăți­șează într-o manieră modernă TITUS CRIȘCIU /Continuare în pag. a 2-a­ ^ Frumusețea portului popular împrumută mult din gingășia florilor ... Foto : *• WATZULIK ­anifestări consacrate gloriosului semicentenar . RECENT, TN­VOLUL CA­SEI DE CULTURA din orașul Băile Herculane, s-a deschis expoziție intitulată „Mărturii a­­­­le mișcării comuniste și muncito­rești din județul Caraș-Severin". Fotocopiile de pe documente afla­te la Filiala Arhivelor Statului din Caransebeș, expuse aici, în­fățișează imagini sugestive din activitatea partidului în anii ile­galității, aspecte semnificative din perioada luptei pentru cucerirea puterii și edificării socialismului în patria noastr­ă.­­)) INTRE MULTITUDINEA DE ACȚIUNI dedicate glorioa­sei aniversări a partidului, semnificativă este inițiativa lo­catarilor blocurilor noi cons­truite în centrul muncitoresc, Toplet. Urmînd îndemnul mai multor comuniști, ei au hotărît să realizeze, cu forțe proprii, as­faltarea cu plăci din beton a trotuarelor din zona lor pe o lungime de 150 m, construcția și plantarea unui gard adecvat pentru îmbunătățirea esteticii urbanistice, fiind, în aceeași măsură, prezenți și la refa­cerea și extinderea zonelor verzi. ■ ÎNTRE COLECTIVELE CARE PARTICIPA la întrece­rea siderurgiștilor din Oțelu Ro­șu se situează, pe un loc fruntaș, schimbul doi de la laminorul de tablă, condus de iscusitul maistru Nicolae Iovănescu. în acest an, bunăoară, acest co­lectiv a reușit să lamineze pes­te prevederi, mai bine de 80 de tone tablă. (Ion Hurtupan, tehnician). Al CEI 41 DE UTECIȘTI de la Unitatea de mecanizare a trans­porturilor forestiere Borlovenii Vechi, comuna Prigor, raportează : angajamentele asumate în cinstea aniversării semicentenarului glo­riosului nostru partid au fost în­deplinite înainte de termen. Rea­lizările se cifrează la 3­000 t de benzină economisiți, 4 tone de fier vechi predate recent oțelăriilor și 2 000 lei economii rezultate din­­tr-o mai rațională utilizare a autocamioanelor. (Ștefan Honkisz). fl PRIN GRIJA COMITETU­LUI DE STAT PENTRU CULTU­RĂ ȘI ARTĂ, în aceste zile se vor deschide două expoziții de litografii — „Ro­mânia socialistă în perioa­da , 1966—1970“ și „Vlăsta­re ale cincinalului 1966—1970“, care vor fi găzduite de cele 230 de cămine culturale, casele o­­rășenești de cultură și biblio­tecile comunale și orășenești. Cuprinzînd imagini și cifre, fotografii, grafice și tablouri sinoptice, cele două expoziții oglindesc cu o mare forță de convingere și expresivitate marile realizări economice și social-culturale obținute de poporul român sub înțeleaptă conducere a Partidului Co­munist Român. Acțiunea se înscrie în contextul manifestă­rilor aflate sub semnul glorio­sului semicentenar al parti­dului, contribuind la cunoaște­rea saltului făcut de țara noastră pe drumul făuririi so­cietății socialiste multilateral dezvoltate. A

Next