Flamura, iunie 1971 (Anul 18, nr. 2036-2061)

1971-06-11 / nr. 2045

Reșița — o imagine familiară. Foto : O ARCADIE ÎNTĂRIREA economică a cooperativei agricole înseamnă BUNĂSTAREA TUTUROR Ca și alte cooperative agricole din județ, unitatea noastră se află în fața unor sarcini de o deosebită însemnătate, pentru a căror îndeplinire fiecare dintre noi manifestă maxim interes și răspundere. Ne dăm seama că prin eforturile pe care le depu­nem zilnic la munca în grădina de legume, în cîmpului, livadă ori în zootehnie, răspundem Che­mării adresate tuturor oamenilor muncii din patria noastră de că­tre Consiliul Național al Frontu­lui Unității Socialiste. Există con­vingerea fermă, că în fiecare sec­tor de activitate din cooperativă se află încă mari rezerve și re­surse materiale pe care putem să le punem în valoare. Cooperativa agricolă din Be­­lobreșca, dispune de mai bine de 1­000 hectare de teren agricol, din care 699 hectare pămînt arabil. Insușindu-ne pe de-a întregul Chemarea ce ne-a fost adresată, suntem­ dornici să lucrăm cît mai bine pâmîntul, să îngrijim cores­punzător animalele astfel încît prevederile de­ plan să fie simțitor depășite. Dacă e să mă refer la cultura porumbului — care ocupă un loc important în planul de producție și de venituri al coope­rativei, fiindu-i rezervată o suprafață de 250 hectare — pot spune că există condiții pentru a depăși cu cel puțin reale 300 kg boabe la hectar producția pla­nificată. Aceasta înseamnă obți­nerea de pe fiecare unitate de suprafață a unei cantități de 2 300 kg, ceea ce ar reprezenta cea mai mare producție realizată pînă a­­cum în sat. Pentru a îndeplini a­­cest obiectiv aplicăm, sub în­drumarea inginerului agronom, întregul complex de măsuri agro­tehnice, însămiințările s-au făcut la timp și în condiții calitativ su­perioare, iar acum depunem stră­danii pentru efectuarea corespun­zătoare a lucrărilor de întreține­re aceeași atenție deosebită se bucură și sectorul legumicol. în­treaga suprafață de grădină — ca­re anul acesta este de 10 hectare — este irigată, favorizați fiind și de faptul că apele Dunării sunt a­­proape. Numai de aici vom reali­za un venit de peste 500 000 lei. Pînă acum am și valorificat pe piețele orașelor Moldova Nouă și Oravița, prin intermediul prinderii de resort, 7 000 kg între­de varză timpurie, iar peste cîteva zile vom trimite populației de la oraș și primele cantități de roșii, cultură ce ocupă nu mai puțin de 4 hectare. Pentru a obține o eficiență economică cît mai ridi­cată au fost construite solarii, ceea ce ne permite nu numai să valorificăm trufandale la prețuri convenabile, ci și să realizăm cul­turi succesive pe o importantă suprafață. Aceleași lucruri bune pot fi spuse și cu privire la felul cum ne ocupăm de livadă — 82 hecta­re și vie­­— 73 hectare, din care 63 hectare pe rod. La vie, de e­­xemplu, se execută cea de a treia prașilă manuală și sintem­ la cu acțiunile de combatere a dău­zi­nătorilor. De fapt, nu este sector de ac­tivitate în care cooperatorii noș­tri, din rîndul cărora îi amintesc pe Groca Stoianovici, brigadier legumicol, Titus Farcaș, briga­dier la cultura mare, Jico Boji­­că, Stere Costici, Mita Stan­im­i­­ro, Angelo Milenovici, Velco Ște­­fanovici, Jirco Ianosevici, Jico Nicolici, Bora Milanovici și Olga Radoh­ovici, să nu mun­cească cu rivnă, pentru a obține rezultate cît mai bune în produc­­­­ție. Nu-i mai puțin adevărat că măsurile întreprinse în ultimul timp de către conducerea parti­dului pentru îmbunătățirea în continuare a nivelului de trai a­ populației de la sate au determi­nat un nou și puternic avînt în muncă. Cu tot mai mult suc­­ces se aplică în cooperativă prin­­­­cipiul cointeresării materiale oamenilor, îndeosebi acordul glo­a­bal. In lumina indicațiilor cuprinse în documentele de partid, dezvol­tăm mult sectorul zootehnic, pen­tru care există condiții favorabile. Efectivele de bovine se cifrează acum la 237 capete, aproape toa­te fiind puse la îngrășat, urmînd ca prin vînzarea lor pe bază de contract încheiat cu statul să ob­ținem importante venituri bănești. De altfel, fiecare membru al coo­perativei noastre știe că cu cît vom lucra mai mult și mai bine pămîntul, cu cît vom îngriji ani­malele mai bine, cu atît vor creș­te și veniturile. Pot să arăt chiar că, pentru 1971, ne-am propus să obținem o producție globală de cel puțin 3,5 milioane lei, ceea ce reprezintă o depășire cu circa 300 000 lei a realizărilor medii din ultimii trei ani. Este poate locul să amintesc că, o dată cu dezvoltarea și consoli­darea economică a cooperativei a­­gricole, a crescut și nivelul de via­ță al membrilor acesteia. Ca și în alte sate, țăranii cooperatori din Belobreșca trăiesc mai bine decit în trecut. Foarte mulți își con­struiesc case noi, iar alții le refac pe cele vechi care nu mai cores­pund actualelor cerințe și pre­tenții. în conformitate cu Hotă­­rirea luată de curînd de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., cetă­țenii din sat primesc sprijin în realizarea noilor construcții. Se diversifică, de asemenea, o sea­mă de servicii prestatoare pentru populație. în toate acestea, țăra­nii cooperatori din Belobreșca văd materializată politica Partidului Comunist Român, al cărei țel suprem este înflorirea multilate­rală a patriei, creșterea neînceta­tă a bunăstării tuturor oamenilor muncii din țara noastră. TRECO MILANOVICI președinte Cooperativa agricolă Belobreșca re. S Notă !De 10 bani­i politețe Străin fiind de municipiul Reși­ța și invitat pentru cîteva cea­suri plăcute la o veche cunoștin­ță pe care am reintilnit-o aici, am început să caut ceva de cumpărat, ca să nu mă duc cu mina goală. Mai ales că se mu­tase și ln casă nouă. Ajjuns in centrul comercial al Reșiței du­pă ce m-am inviruit pe lingă niște Hori In magazinul de spe­cialitate, m-am îndreptat ne­­datorit pe partea cealaltă a ar­terei, spre alte magazine. Am intrat in magazinul cu articole de artizanat „Miorita“ și m-am oprit la niște trandafiri roșii ar­tificiali. O vinzătoare blondă, drăguță, tinără, m-a invitat să-mi aleg. Și mi-am ales. Dar mi i-a împachetat apoi intr-o hirtie groasă, cu foșnet de tablă. Magazinul are multă sticlărie și crezind că s-a făcut o greșeală, i-am spus vinzătoarei că mi-e cam rușine să mă duc undeva cu un asemenea pachet, la ca­re ea mi-a răspuns sec : „De asta ne dă. N-o să cumpăr eu alta. Cumpărați d­inastră altă hirtie și vi le împachetez“. Am făcut un gest de lehamite și am ieșit. Am traversat și am in­trat în librăria „Efimie Murga“, unde am cerut o hirtie subțire, potrivită pentru pachetul meu. Aici, in timp ce m-am deplasat la casă, pentru a plăti cei 10 bani, costul hirtiei, am lăsat a­­nume pachețelul pe tejghea, in speranța că vinzătoarea va schimba hîrtia. Dar de unde, la Început se uita cu nedumerire la trandafirii In hirtia aceea grosolană, acum se făcea că nu știe despre ce e vorba. Mi-am luat hirtia cumpărată și tranda­firii și m-am intors la magazi­nul de artizanat. Vinzătoarea blondă, cea care îmi dăduse ideea de a cumpăra hirtie, mi-a refăcut pachetul, fără să scoa­tă o vorbă. Mi s-a părut chiar supărată. Probabil era nemulțumită că am pretins, pe lingă cumpărătu­ră, de 10 bani politețe. CONSTANTIN JALBA Agenda culina . In cadrul acțiunilor con­sacrate aniversării a 200 de ani de existență industrială a Re­­șiței, la Casa de cultură a Sin­dicatelor a avut loc conferin­ța „Formarea centrului indus­trial Reșița și activitatea uzine­lor pînă la sfîrșitul primului război mondial“, susținută de Constantin Iordache, directo­rul Casei de cultură. Expune­rea s-a bucurat de un deose­bit interes din partea audito­riului. M U.,a­di­s concretizările muncii și pasiunii pentru editu­ră a locuitorilor din Sadova Veche o reprezintă punerea în scenă a piesei lui Moliere, „A­­varul“. După spectacole susți­nute in comună și împrejurimi, artiștii amatori din Sadova Ve­che sunt prezenți astăzi la Re­șița, oferind un program, de la ora 19, in sala teatrului, ia­ rolul lui Harpagon : Hermann Waninger. ■ Filiala Reșița a Societății de științe filologice a analizat recent activitatea desfășurată în perioada din 1968 pînă în prezent și a ales un nou comi­tet de conducere. Președintele filialei a fost reales prof. Mihai Deleanu, vicepreședinte al Co­mitetului județean pentru cul­tură și artă. 9 Ieri s-a deschis la Casa de cultură a sindicatelor din municipiu o expoziție cu lu­crări de artă plastică și foto­grafii executate de membrii cercurilor Casei pionierilor din Reșița. Sunt prezente circa 60 de desene și picturi, precum și un mare număr de fotografii. ■ Zilele următoare oferă reșițenilor o suită cate artistice. Astfel, de specta­sîmba­tă, elevii Liceului nr. 2 vor prezenta piesa „Noul profe­sor“, de Vintilă Hornaru și Fa­­nuș Neagu. In U iunie,­ Dan Spătaru, Angela Similea și alți interpreți, sunt capetele de afiș ale unui program de muzică ușoară, iar la data de 16 iunie Un spectacol folcloric „Sărbă­­toare-n Maramureș“ va fi pre­zentat iubitorilor muzicii și dansului popular. ■ Recent peste 80 de e­­levi ai Școlii generale nr. 6 din Reșița și-au petrecut în mod plăcut timpul liber, vizitînd Carașova și Cheile Prolașului, iar o parte din ei Văliugul și Crivaia. La Carașova, elevii reșițeni au susținut și o parti­dă de fotbal cu echipa școlii generale din localitate, pe care au învins-o cu scorul de 7—2. La odihnă și tratament în cursul celor cinci luni ca­re s-au scurs din acest an, de la Uzina „Oțelu Roșu“ au ple­cat la odihnă și tratament, cu bilete prin sindicat, aproape 400 de salariați. Printre cei care au plecat în stațiunile de odihnă și trata­ment se numără laminatorul Dumitru Vieru, oțelarul Nico­lae Bota, sudorița Constanța Tomoni, turnătorul Dumitru Guțescu, electricianul Dumitru David și mulți alții. In lunile ce urmează­ alți si­­derurgiști de pe Bistra vor pleca la odihnă și tratament. ION HURTUPAN tehnician Primarul din ^ V V La­varan (Urmare din pag. 1) susținută activitate pentru înde­plinirea obiectivelor planificate, a angajamentelor asumate în marea întrecere pentru înflorirea pa­triei noastre. Și totuși, cazul des­pre care vorbim îl vom folosi a­desea, pentru că la Mîtnicu Mare s-a prevăzut procurarea de mate­riale necesare terminării căminu­lui cultural, la Peștere și Macio­­va construirea podului peste Ti­miș, la Zăgujeni lucrări de fini­sare a căminului cultural, iar la Căvăran asigurarea materialelor pentru școală și nu s-a făcut ni­mic ! Prin natura funcției pe care o deținea, Grigore Fiat era chemat să vegheze la respectarea legali­tății socialiste, la păstrarea și dez­voltarea avutului obștesc. Dar, prin abuzurile și neregulile pe ca­re le-a comis el însuși, n-a consti­tuit un exemplu bun pentru alții, favorizând o serie de abateri ale unor salariați ai consiliului popu­lar și ale unor cetățeni din co­mună. Astfel, cetățenii Gheorghe Almajan și Gheorghe Sîrbu, din satul Peștere, n-au fost contro­lați și impuși pentru circularele de tăiat lemne pe care le deți­neau, deoarece chiar primarul și agentul fiscal s-au folosit în sco­puri personale de „serviciile“ a­­cestora. De necinste a dat dova­dă Fiat și atunci cînd a fabricat la cooperativa agricolă patru ca­zane de țuică, dar s-a înregistrat numai cu 27 litri produs finit, frustrînd statul de 50 litri uium. La toate acestea mai adăugăm și lipsa de interes față de gospo­dărirea materialului de construc­ție, folosirea fondului silvic, față de asigurarea școlilor din Căvă­ran și Maciova, cu toate cantită­țile de lemn de foc plătite de la buget, dar care n-au intrat în în­tregime pe poarta școlilor, neres­­pectarea disciplinei de către toți salariații consiliului popular. In plenara Comitetului comunal de partid tovarășii Vasile Cras­­nariuc, Ion Ionescu, Iancu Pe­­trescu, Cornel Ionescu și alții au luat poziție hotărîtă împotriva a­­baterilor săvîrșite de primar, ca­­lificîndu-le ca fiind intolerabile Hotărîrea de a fi scos din Comi­tetul comunal de partid, eliberat din funcțiile de membru al bi­roului Comitetului comunal de partid și de președinte al comite­tului executiv al Consiliului popu­lar, este salutară. Concluzia care se impune acum este necesitatea, dinamizării activității consiliulu popular Căvăran, îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă ale comisiilor permanente în vederea mobilizării tuturor forțelor pentru­ îndeplinirea obiectivelor planifi­cate. Este de datoria comitetului comunal de partid de a exercita i­, viitor un control permanent și i acorda un sprijin mai mare con­siliului popular, de a veghea în permanență ca astfel de abateri indiferent de persoană și funcție, să nu mai fie tolerate, întreaga muncă politică să aibă în centrul atenției prevenirea lor, educarea oamenilor. Numai astfel vom a­­vea garanția că și această comu­nă se va înscrie în rîndul locali­tăților cu o activitate bogată, cu ‘Volan­e feJffiüßHe. —T­L­AMUR’A — 2045 Pionierii au cuvîntul Premergător Conferinței mu­nicipale a Organizației Ponie­rilor s-au desfășurat lucrările secțiunii pionieri, a conferin­ței, in care s-au purtat discu­ții asupra activității pionierești desfășurate în școli și au avut loc dezbateri asupra proiectu­lui de Statut al Organizației Pionierilor. Reproducem cîte­va din opiniile exprimate de pionieri. EMIL GHERGA, Școala generală nr. 2 : în cadrul școlii au fost organizate mai multe activități interesante, între ca­re „Memoria caselor“. Cu acest prilej s-au cules materiale referitoare la trecutul Reșiței pe care, la toamnă, le vom pre­zenta într-o expoziție. Privitor la proiectul de statut consider că pionierii trebuie să aibă o contribuție mai mare la pro­gramarea, organizarea și desfășurarea activităților, coman­danții urmînd să dea indicații, eventual să supravegheze unele manifestări. Intrucît organizația pionierilor este una de masă, propun ca în ea să fie primiți toți elevii. CALMN ȚUNEA, Școala generală nr. 3 . Propun ca fie­care detașament și unitate să aibă însemne proprii. Activi­tățile trebuie să fie interesante, atractive. La noi, în școală, s-au organizat asemenea utile și importante acțiuni cum a fost întîlnirea cu tovarășul Ioan Sfercocia, prim-secretar al Comitetului municipal de partid. In vacanță ne-am prevăzut o excursie de 12 zile prin țară.. RODICA MITRICA, Liceul nr. 3 . In Lunca există un mare număr de elevi. Propun, de aceea, ca Bîrzavei unele cercuri de la Casa pionierilor să-și desfășoare activitatea și în acest cartier. Reviste școlare Deși revista școlară „Mlădite alma­jene“ a apărut in condiții tehnice modeste, se impune do­rința colectivului redacțional de a înfățișa panorama reali­zărilor socialiste in Valea Al­­măjului. Astfel, notelor despre Bozoviciul de astăzi li se a­­daugă documentarul despre școala veche și cea nouă din Almăj, semnat de profesorul Li­viu­ Smeu, o cronică a fapte­­lor școlare cotidiene redactată de elevii Pavel Șușară și Er­win Popescu, o serie de proble­me originale, interesante, pro­puse pentru colegii din clasele IX—XII de către Maria Șerpe, Emilia Sureti, Ioachim Păcura­­riu și Ionică Cocota, poezii populare care reflectă realități ale vieții noi a țăranilor coope­ratori din această parte a ju­dețului, culese de Sofia Motoc, Elena Canea și altele. Creația literară originală a elevilor bozoviceni, prezentă in primul număr al revistei „M­lădițe alma­jene", se bucură insă de un spațiu mai amplu in primul număr al revistei ,.Lu­ceafărul", editată de către cer­cul de limbă și literatură româ­nă „Mihail același liceu, Sadoveanu“ de tu­­ îndrumat de că­tre profesoara Doina Strașa. Poezii inspirate, semnează aici Vioara Alim, Maria Preda și Dom Achim. Culegerile de fol­clor întregesc varietatea pro­blematicii abordate. Așteptăm cu interes aparițiile viitoare. V. BOGDAN O repetiție cu grupa de balet a Casei pionierilor din Ca­ransebeș. Foto :V. MATICA Despărțire Peste cîteva zile vom termi­na clasa a VllI-a, după care vom alege alte drumuri: școli profesionale, licee sau conti­nuarea școlii generale de 10 ani. Diriginta noastră, tovarășa profesoară Georgeta Grozav, a avut o deosebită grijă față de noi: timp de patru ani de zile, ne-a dat staluri prețioase pentru viată. Astfel am devenit cea mai disciplinată clasă și cu rezultate foarte bune la învă­țătură. Ne pare rău acum că trebuie să ne despărțim de școală, de dirigintă și de cei­­lalți tovarăși profesori, de a­­ceastă etapă a copilăriei. Ne vom aminti insă Întotdeauna cu plăcere de acești ani. SLOBODANCA IOVANOVICI cl. a VIII-a B Liceul Moldova Vechi. Panoul fruntașilor Reluăm publicarea fotogra­fiilor unor elevi distinși la în­vățătură, disciplină și în acti­vitățile extrașcolare. In numă­rul de azi vi-i prezentăm pe e­­levii HENRIETTE KOWA­­NETZ, anul III, Liceul din A­­nina, VICTOR DEJEU, anul II­I, Liceul nr. 2 din Reșița, și ANGELA LAIU, anul II B, tot de la Liceul nr. 2 din Reși­ța. Ghidul profesiunilor PROFESOR Profesiunea de profesor este una din cele mai cunoscu­te și frumoase, dar în același timp mai complexe și grele. Ea are o deosebită importanță socială, implicînd mari respon­sabilități în educarea tineretului, în formarea omului și pre­gătirea cadrelor necesare tuturor domeniilor de activitate socială. Un bun profesor trebuie să posede o temeinică pregăti­re de specialitate, să cunoască perfect materia pe care o pre­dă și disciplinele înrudite. La unele discipline, (fizică, chi­mie, științe naturale etc.) se cer obligatoriu și deprinderi practice (mînuirea aparatelor, executarea experiențelor etc.). O largă cultură generală, deprinderi de muncă intelec­tuală, o solidă pregătire ideologică și, bineînțeles, pregătire psihologică și pedagogică (prin cunoașterea particularităților psihice ale copiilor la diferite vîrste, a principiilor învăță­­mîntului, educației etc.) sunt alte cerințe pe care această pro­fesiune le solicită unui bun profesor. Alături de aceste cali­tăți mai sînt necesare o serie de trăsături de ordin intelec­tual, moral, temperamental etc. , dragoste de copii (absența ei reprezintă o contraindicație profesională), atitudine apro­piată față de elevi, capacitatea de a-i cunoaște și înțelege, spiritul de obiectivitate (în notare), răbdare și putere de stă­­pînire, dragoste de muncă, sociabilitate, diferite alte însușiri afective și intelectuale (memorie, gîndire ordonată și crea­toare, atenție distributivă etc.), precum și calități de ordin fizic (integritatea fizică și fiziologică, alături de o mare pu­tere de muncă, rezistență la oboseală etc.). Profesorii de liceu sînt pregătiți în facultățile universi­tăților, iar cei din școlile de cultură generală în institutele pedagogice de 3 ani. La facultățile care pregătesc profesori de muzică, desen și educație fizică în examenul de admitere sunt prevăzute probe eliminatorii de aptitudini. Corespondență . Prof. DOREL TEODORESCU, Valeapai . Am primit fotografiile elevilor fruntași. Vor fi publicate intr-un număr viitor. Același răspuns și pentru Școala generală nr. 2 din Oțelu Roșu. 0 MARIA ȘUȘARA, Bănia : Săptămîna vii­toare vom da informații detaliate asupra exame­nelor. Te anunțăm, de asemenea, că în cursul ve­rii vom publica un colț special de poezie și-ți vom da răspuns căutărilor poetice. 0 LA PROBLEMELE pe care le-am propus pînă acum ne-au sosit răspunsurile mai multor elevi. Vom publica în numărul viitor numele ce­lor care au răspuns exact. De rezolvat M Problemă dată la admitere în fa­cultatea de fizică Tensiunea electromotoare a unui element es­te U — 1.4 V, rezistența circuitului exterior co­nectat la bornele elementului este R — 1(1, iar rezistența interioară a elementului r — 4. a) care este tensiunea la bornele elementului și intensitatea curentului ; b) ce rezistență exterioară trebuie montată un circuit pentru a se obține același curent în ca­zul folosirii ca sursă a două elemente identice : — legate în serie — legate în paralel PIONIERI ȘI ȘCOLARI ! Ziarul nostru vă oferă săptămânal o rubrică destinată vouă. Informa­ții, fotografii, probleme distractive, mici însemnări despre viața școlară fac întotdeauna obiectul acestei rubrici. Tuturor celor care s-au interesat de soarta „Cultului elevului“ pe timpul vacanței le răspundem că RUBRICA VA CONTINUA SA APARĂ ȘI ÎN LUNILE DE VARA. Desigur, cu preocupări și materiale adecvate acestei perioade : relatări din tabere și excursii, activități pionierești, concursuri sportive, cercuri de creație și tehnice, jocuri, fotografii precum și materiale în exclusivitate pentru voi, (între care răspunsuri din partea cântăreților Dan Spătaru, Angela Similea, scriitorului Mircea Șerbănescu, șahistului Florin Gheorghiu, actorului Amza Pellea etc). Așadar, ,Colțul elevului" — o lectură preferată pentru vacanță !

Next