Flamura, iunie 1971 (Anul 18, nr. 2036-2061)
1971-06-11 / nr. 2045
Reșița — o imagine familiară. Foto : O ARCADIE ÎNTĂRIREA economică a cooperativei agricole înseamnă BUNĂSTAREA TUTUROR Ca și alte cooperative agricole din județ, unitatea noastră se află în fața unor sarcini de o deosebită însemnătate, pentru a căror îndeplinire fiecare dintre noi manifestă maxim interes și răspundere. Ne dăm seama că prin eforturile pe care le depunem zilnic la munca în grădina de legume, în cîmpului, livadă ori în zootehnie, răspundem Chemării adresate tuturor oamenilor muncii din patria noastră de către Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste. Există convingerea fermă, că în fiecare sector de activitate din cooperativă se află încă mari rezerve și resurse materiale pe care putem să le punem în valoare. Cooperativa agricolă din Belobreșca, dispune de mai bine de 1000 hectare de teren agricol, din care 699 hectare pămînt arabil. Insușindu-ne pe de-a întregul Chemarea ce ne-a fost adresată, suntem dornici să lucrăm cît mai bine pâmîntul, să îngrijim corespunzător animalele astfel încît prevederile de plan să fie simțitor depășite. Dacă e să mă refer la cultura porumbului — care ocupă un loc important în planul de producție și de venituri al cooperativei, fiindu-i rezervată o suprafață de 250 hectare — pot spune că există condiții pentru a depăși cu cel puțin reale 300 kg boabe la hectar producția planificată. Aceasta înseamnă obținerea de pe fiecare unitate de suprafață a unei cantități de 2 300 kg, ceea ce ar reprezenta cea mai mare producție realizată pînă acum în sat. Pentru a îndeplini acest obiectiv aplicăm, sub îndrumarea inginerului agronom, întregul complex de măsuri agrotehnice, însămiințările s-au făcut la timp și în condiții calitativ superioare, iar acum depunem strădanii pentru efectuarea corespunzătoare a lucrărilor de întreținere aceeași atenție deosebită se bucură și sectorul legumicol. întreaga suprafață de grădină — care anul acesta este de 10 hectare — este irigată, favorizați fiind și de faptul că apele Dunării sunt aproape. Numai de aici vom realiza un venit de peste 500 000 lei. Pînă acum am și valorificat pe piețele orașelor Moldova Nouă și Oravița, prin intermediul prinderii de resort, 7 000 kg întrede varză timpurie, iar peste cîteva zile vom trimite populației de la oraș și primele cantități de roșii, cultură ce ocupă nu mai puțin de 4 hectare. Pentru a obține o eficiență economică cît mai ridicată au fost construite solarii, ceea ce ne permite nu numai să valorificăm trufandale la prețuri convenabile, ci și să realizăm culturi succesive pe o importantă suprafață. Aceleași lucruri bune pot fi spuse și cu privire la felul cum ne ocupăm de livadă — 82 hectare și vie— 73 hectare, din care 63 hectare pe rod. La vie, de exemplu, se execută cea de a treia prașilă manuală și sintem la cu acțiunile de combatere a dăuzinătorilor. De fapt, nu este sector de activitate în care cooperatorii noștri, din rîndul cărora îi amintesc pe Groca Stoianovici, brigadier legumicol, Titus Farcaș, brigadier la cultura mare, Jico Bojică, Stere Costici, Mita Stanimiro, Angelo Milenovici, Velco Ștefanovici, Jirco Ianosevici, Jico Nicolici, Bora Milanovici și Olga Radohovici, să nu muncească cu rivnă, pentru a obține rezultate cît mai bune în producție. Nu-i mai puțin adevărat că măsurile întreprinse în ultimul timp de către conducerea partidului pentru îmbunătățirea în continuare a nivelului de trai a populației de la sate au determinat un nou și puternic avînt în muncă. Cu tot mai mult succes se aplică în cooperativă principiul cointeresării materiale oamenilor, îndeosebi acordul gloabal. In lumina indicațiilor cuprinse în documentele de partid, dezvoltăm mult sectorul zootehnic, pentru care există condiții favorabile. Efectivele de bovine se cifrează acum la 237 capete, aproape toate fiind puse la îngrășat, urmînd ca prin vînzarea lor pe bază de contract încheiat cu statul să obținem importante venituri bănești. De altfel, fiecare membru al cooperativei noastre știe că cu cît vom lucra mai mult și mai bine pămîntul, cu cît vom îngriji animalele mai bine, cu atît vor crește și veniturile. Pot să arăt chiar că, pentru 1971, ne-am propus să obținem o producție globală de cel puțin 3,5 milioane lei, ceea ce reprezintă o depășire cu circa 300 000 lei a realizărilor medii din ultimii trei ani. Este poate locul să amintesc că, o dată cu dezvoltarea și consolidarea economică a cooperativei agricole, a crescut și nivelul de viață al membrilor acesteia. Ca și în alte sate, țăranii cooperatori din Belobreșca trăiesc mai bine decit în trecut. Foarte mulți își construiesc case noi, iar alții le refac pe cele vechi care nu mai corespund actualelor cerințe și pretenții. în conformitate cu Hotărirea luată de curînd de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., cetățenii din sat primesc sprijin în realizarea noilor construcții. Se diversifică, de asemenea, o seamă de servicii prestatoare pentru populație. în toate acestea, țăranii cooperatori din Belobreșca văd materializată politica Partidului Comunist Român, al cărei țel suprem este înflorirea multilaterală a patriei, creșterea neîncetată a bunăstării tuturor oamenilor muncii din țara noastră. TRECO MILANOVICI președinte Cooperativa agricolă Belobreșca re. S Notă !De 10 banii politețe Străin fiind de municipiul Reșița și invitat pentru cîteva ceasuri plăcute la o veche cunoștință pe care am reintilnit-o aici, am început să caut ceva de cumpărat, ca să nu mă duc cu mina goală. Mai ales că se mutase și ln casă nouă. Ajjuns in centrul comercial al Reșiței după ce m-am inviruit pe lingă niște Hori In magazinul de specialitate, m-am îndreptat nedatorit pe partea cealaltă a arterei, spre alte magazine. Am intrat in magazinul cu articole de artizanat „Miorita“ și m-am oprit la niște trandafiri roșii artificiali. O vinzătoare blondă, drăguță, tinără, m-a invitat să-mi aleg. Și mi-am ales. Dar mi i-a împachetat apoi intr-o hirtie groasă, cu foșnet de tablă. Magazinul are multă sticlărie și crezind că s-a făcut o greșeală, i-am spus vinzătoarei că mi-e cam rușine să mă duc undeva cu un asemenea pachet, la care ea mi-a răspuns sec : „De asta ne dă. N-o să cumpăr eu alta. Cumpărați dinastră altă hirtie și vi le împachetez“. Am făcut un gest de lehamite și am ieșit. Am traversat și am intrat în librăria „Efimie Murga“, unde am cerut o hirtie subțire, potrivită pentru pachetul meu. Aici, in timp ce m-am deplasat la casă, pentru a plăti cei 10 bani, costul hirtiei, am lăsat anume pachețelul pe tejghea, in speranța că vinzătoarea va schimba hîrtia. Dar de unde, la Început se uita cu nedumerire la trandafirii In hirtia aceea grosolană, acum se făcea că nu știe despre ce e vorba. Mi-am luat hirtia cumpărată și trandafirii și m-am intors la magazinul de artizanat. Vinzătoarea blondă, cea care îmi dăduse ideea de a cumpăra hirtie, mi-a refăcut pachetul, fără să scoată o vorbă. Mi s-a părut chiar supărată. Probabil era nemulțumită că am pretins, pe lingă cumpărătură, de 10 bani politețe. CONSTANTIN JALBA Agenda culina . In cadrul acțiunilor consacrate aniversării a 200 de ani de existență industrială a Reșiței, la Casa de cultură a Sindicatelor a avut loc conferința „Formarea centrului industrial Reșița și activitatea uzinelor pînă la sfîrșitul primului război mondial“, susținută de Constantin Iordache, directorul Casei de cultură. Expunerea s-a bucurat de un deosebit interes din partea auditoriului. M U.,adis concretizările muncii și pasiunii pentru editură a locuitorilor din Sadova Veche o reprezintă punerea în scenă a piesei lui Moliere, „Avarul“. După spectacole susținute in comună și împrejurimi, artiștii amatori din Sadova Veche sunt prezenți astăzi la Reșița, oferind un program, de la ora 19, in sala teatrului, ia rolul lui Harpagon : Hermann Waninger. ■ Filiala Reșița a Societății de științe filologice a analizat recent activitatea desfășurată în perioada din 1968 pînă în prezent și a ales un nou comitet de conducere. Președintele filialei a fost reales prof. Mihai Deleanu, vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă. 9 Ieri s-a deschis la Casa de cultură a sindicatelor din municipiu o expoziție cu lucrări de artă plastică și fotografii executate de membrii cercurilor Casei pionierilor din Reșița. Sunt prezente circa 60 de desene și picturi, precum și un mare număr de fotografii. ■ Zilele următoare oferă reșițenilor o suită cate artistice. Astfel, de spectasîmbată, elevii Liceului nr. 2 vor prezenta piesa „Noul profesor“, de Vintilă Hornaru și Fanuș Neagu. In U iunie, Dan Spătaru, Angela Similea și alți interpreți, sunt capetele de afiș ale unui program de muzică ușoară, iar la data de 16 iunie Un spectacol folcloric „Sărbătoare-n Maramureș“ va fi prezentat iubitorilor muzicii și dansului popular. ■ Recent peste 80 de elevi ai Școlii generale nr. 6 din Reșița și-au petrecut în mod plăcut timpul liber, vizitînd Carașova și Cheile Prolașului, iar o parte din ei Văliugul și Crivaia. La Carașova, elevii reșițeni au susținut și o partidă de fotbal cu echipa școlii generale din localitate, pe care au învins-o cu scorul de 7—2. La odihnă și tratament în cursul celor cinci luni care s-au scurs din acest an, de la Uzina „Oțelu Roșu“ au plecat la odihnă și tratament, cu bilete prin sindicat, aproape 400 de salariați. Printre cei care au plecat în stațiunile de odihnă și tratament se numără laminatorul Dumitru Vieru, oțelarul Nicolae Bota, sudorița Constanța Tomoni, turnătorul Dumitru Guțescu, electricianul Dumitru David și mulți alții. In lunile ce urmează alți siderurgiști de pe Bistra vor pleca la odihnă și tratament. ION HURTUPAN tehnician Primarul din ^ V V Lavaran (Urmare din pag. 1) susținută activitate pentru îndeplinirea obiectivelor planificate, a angajamentelor asumate în marea întrecere pentru înflorirea patriei noastre. Și totuși, cazul despre care vorbim îl vom folosi adesea, pentru că la Mîtnicu Mare s-a prevăzut procurarea de materiale necesare terminării căminului cultural, la Peștere și Maciova construirea podului peste Timiș, la Zăgujeni lucrări de finisare a căminului cultural, iar la Căvăran asigurarea materialelor pentru școală și nu s-a făcut nimic ! Prin natura funcției pe care o deținea, Grigore Fiat era chemat să vegheze la respectarea legalității socialiste, la păstrarea și dezvoltarea avutului obștesc. Dar, prin abuzurile și neregulile pe care le-a comis el însuși, n-a constituit un exemplu bun pentru alții, favorizând o serie de abateri ale unor salariați ai consiliului popular și ale unor cetățeni din comună. Astfel, cetățenii Gheorghe Almajan și Gheorghe Sîrbu, din satul Peștere, n-au fost controlați și impuși pentru circularele de tăiat lemne pe care le dețineau, deoarece chiar primarul și agentul fiscal s-au folosit în scopuri personale de „serviciile“ acestora. De necinste a dat dovadă Fiat și atunci cînd a fabricat la cooperativa agricolă patru cazane de țuică, dar s-a înregistrat numai cu 27 litri produs finit, frustrînd statul de 50 litri uium. La toate acestea mai adăugăm și lipsa de interes față de gospodărirea materialului de construcție, folosirea fondului silvic, față de asigurarea școlilor din Căvăran și Maciova, cu toate cantitățile de lemn de foc plătite de la buget, dar care n-au intrat în întregime pe poarta școlilor, nerespectarea disciplinei de către toți salariații consiliului popular. In plenara Comitetului comunal de partid tovarășii Vasile Crasnariuc, Ion Ionescu, Iancu Petrescu, Cornel Ionescu și alții au luat poziție hotărîtă împotriva abaterilor săvîrșite de primar, calificîndu-le ca fiind intolerabile Hotărîrea de a fi scos din Comitetul comunal de partid, eliberat din funcțiile de membru al biroului Comitetului comunal de partid și de președinte al comitetului executiv al Consiliului popular, este salutară. Concluzia care se impune acum este necesitatea, dinamizării activității consiliulu popular Căvăran, îmbunătățirea stilului și metodelor de muncă ale comisiilor permanente în vederea mobilizării tuturor forțelor pentru îndeplinirea obiectivelor planificate. Este de datoria comitetului comunal de partid de a exercita i, viitor un control permanent și i acorda un sprijin mai mare consiliului popular, de a veghea în permanență ca astfel de abateri indiferent de persoană și funcție, să nu mai fie tolerate, întreaga muncă politică să aibă în centrul atenției prevenirea lor, educarea oamenilor. Numai astfel vom avea garanția că și această comună se va înscrie în rîndul localităților cu o activitate bogată, cu ‘Volane feJffiüßHe. —TLAMUR’A — 2045 Pionierii au cuvîntul Premergător Conferinței municipale a Organizației Ponierilor s-au desfășurat lucrările secțiunii pionieri, a conferinței, in care s-au purtat discuții asupra activității pionierești desfășurate în școli și au avut loc dezbateri asupra proiectului de Statut al Organizației Pionierilor. Reproducem cîteva din opiniile exprimate de pionieri. EMIL GHERGA, Școala generală nr. 2 : în cadrul școlii au fost organizate mai multe activități interesante, între care „Memoria caselor“. Cu acest prilej s-au cules materiale referitoare la trecutul Reșiței pe care, la toamnă, le vom prezenta într-o expoziție. Privitor la proiectul de statut consider că pionierii trebuie să aibă o contribuție mai mare la programarea, organizarea și desfășurarea activităților, comandanții urmînd să dea indicații, eventual să supravegheze unele manifestări. Intrucît organizația pionierilor este una de masă, propun ca în ea să fie primiți toți elevii. CALMN ȚUNEA, Școala generală nr. 3 . Propun ca fiecare detașament și unitate să aibă însemne proprii. Activitățile trebuie să fie interesante, atractive. La noi, în școală, s-au organizat asemenea utile și importante acțiuni cum a fost întîlnirea cu tovarășul Ioan Sfercocia, prim-secretar al Comitetului municipal de partid. In vacanță ne-am prevăzut o excursie de 12 zile prin țară.. RODICA MITRICA, Liceul nr. 3 . In Lunca există un mare număr de elevi. Propun, de aceea, ca Bîrzavei unele cercuri de la Casa pionierilor să-și desfășoare activitatea și în acest cartier. Reviste școlare Deși revista școlară „Mlădite almajene“ a apărut in condiții tehnice modeste, se impune dorința colectivului redacțional de a înfățișa panorama realizărilor socialiste in Valea Almăjului. Astfel, notelor despre Bozoviciul de astăzi li se adaugă documentarul despre școala veche și cea nouă din Almăj, semnat de profesorul Liviu Smeu, o cronică a faptelor școlare cotidiene redactată de elevii Pavel Șușară și Erwin Popescu, o serie de probleme originale, interesante, propuse pentru colegii din clasele IX—XII de către Maria Șerpe, Emilia Sureti, Ioachim Păcurariu și Ionică Cocota, poezii populare care reflectă realități ale vieții noi a țăranilor cooperatori din această parte a județului, culese de Sofia Motoc, Elena Canea și altele. Creația literară originală a elevilor bozoviceni, prezentă in primul număr al revistei „Mlădițe almajene", se bucură insă de un spațiu mai amplu in primul număr al revistei ,.Luceafărul", editată de către cercul de limbă și literatură română „Mihail același liceu, Sadoveanu“ de tu îndrumat de către profesoara Doina Strașa. Poezii inspirate, semnează aici Vioara Alim, Maria Preda și Dom Achim. Culegerile de folclor întregesc varietatea problematicii abordate. Așteptăm cu interes aparițiile viitoare. V. BOGDAN O repetiție cu grupa de balet a Casei pionierilor din Caransebeș. Foto :V. MATICA Despărțire Peste cîteva zile vom termina clasa a VllI-a, după care vom alege alte drumuri: școli profesionale, licee sau continuarea școlii generale de 10 ani. Diriginta noastră, tovarășa profesoară Georgeta Grozav, a avut o deosebită grijă față de noi: timp de patru ani de zile, ne-a dat staluri prețioase pentru viată. Astfel am devenit cea mai disciplinată clasă și cu rezultate foarte bune la învățătură. Ne pare rău acum că trebuie să ne despărțim de școală, de dirigintă și de ceilalți tovarăși profesori, de această etapă a copilăriei. Ne vom aminti insă Întotdeauna cu plăcere de acești ani. SLOBODANCA IOVANOVICI cl. a VIII-a B Liceul Moldova Vechi. Panoul fruntașilor Reluăm publicarea fotografiilor unor elevi distinși la învățătură, disciplină și în activitățile extrașcolare. In numărul de azi vi-i prezentăm pe elevii HENRIETTE KOWANETZ, anul III, Liceul din Anina, VICTOR DEJEU, anul III, Liceul nr. 2 din Reșița, și ANGELA LAIU, anul II B, tot de la Liceul nr. 2 din Reșița. Ghidul profesiunilor PROFESOR Profesiunea de profesor este una din cele mai cunoscute și frumoase, dar în același timp mai complexe și grele. Ea are o deosebită importanță socială, implicînd mari responsabilități în educarea tineretului, în formarea omului și pregătirea cadrelor necesare tuturor domeniilor de activitate socială. Un bun profesor trebuie să posede o temeinică pregătire de specialitate, să cunoască perfect materia pe care o predă și disciplinele înrudite. La unele discipline, (fizică, chimie, științe naturale etc.) se cer obligatoriu și deprinderi practice (mînuirea aparatelor, executarea experiențelor etc.). O largă cultură generală, deprinderi de muncă intelectuală, o solidă pregătire ideologică și, bineînțeles, pregătire psihologică și pedagogică (prin cunoașterea particularităților psihice ale copiilor la diferite vîrste, a principiilor învățămîntului, educației etc.) sunt alte cerințe pe care această profesiune le solicită unui bun profesor. Alături de aceste calități mai sînt necesare o serie de trăsături de ordin intelectual, moral, temperamental etc. , dragoste de copii (absența ei reprezintă o contraindicație profesională), atitudine apropiată față de elevi, capacitatea de a-i cunoaște și înțelege, spiritul de obiectivitate (în notare), răbdare și putere de stăpînire, dragoste de muncă, sociabilitate, diferite alte însușiri afective și intelectuale (memorie, gîndire ordonată și creatoare, atenție distributivă etc.), precum și calități de ordin fizic (integritatea fizică și fiziologică, alături de o mare putere de muncă, rezistență la oboseală etc.). Profesorii de liceu sînt pregătiți în facultățile universităților, iar cei din școlile de cultură generală în institutele pedagogice de 3 ani. La facultățile care pregătesc profesori de muzică, desen și educație fizică în examenul de admitere sunt prevăzute probe eliminatorii de aptitudini. Corespondență . Prof. DOREL TEODORESCU, Valeapai . Am primit fotografiile elevilor fruntași. Vor fi publicate intr-un număr viitor. Același răspuns și pentru Școala generală nr. 2 din Oțelu Roșu. 0 MARIA ȘUȘARA, Bănia : Săptămîna viitoare vom da informații detaliate asupra examenelor. Te anunțăm, de asemenea, că în cursul verii vom publica un colț special de poezie și-ți vom da răspuns căutărilor poetice. 0 LA PROBLEMELE pe care le-am propus pînă acum ne-au sosit răspunsurile mai multor elevi. Vom publica în numărul viitor numele celor care au răspuns exact. De rezolvat M Problemă dată la admitere în facultatea de fizică Tensiunea electromotoare a unui element este U — 1.4 V, rezistența circuitului exterior conectat la bornele elementului este R — 1(1, iar rezistența interioară a elementului r — 4. a) care este tensiunea la bornele elementului și intensitatea curentului ; b) ce rezistență exterioară trebuie montată un circuit pentru a se obține același curent în cazul folosirii ca sursă a două elemente identice : — legate în serie — legate în paralel PIONIERI ȘI ȘCOLARI ! Ziarul nostru vă oferă săptămânal o rubrică destinată vouă. Informații, fotografii, probleme distractive, mici însemnări despre viața școlară fac întotdeauna obiectul acestei rubrici. Tuturor celor care s-au interesat de soarta „Cultului elevului“ pe timpul vacanței le răspundem că RUBRICA VA CONTINUA SA APARĂ ȘI ÎN LUNILE DE VARA. Desigur, cu preocupări și materiale adecvate acestei perioade : relatări din tabere și excursii, activități pionierești, concursuri sportive, cercuri de creație și tehnice, jocuri, fotografii precum și materiale în exclusivitate pentru voi, (între care răspunsuri din partea cântăreților Dan Spătaru, Angela Similea, scriitorului Mircea Șerbănescu, șahistului Florin Gheorghiu, actorului Amza Pellea etc). Așadar, ,Colțul elevului" — o lectură preferată pentru vacanță !