Flamura, iunie 1971 (Anul 18, nr. 2036-2061)

1971-06-25 / nr. 2057

ANUL XVIII, NR. 2057 VINERI, 25 IUNIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI DELEGAȚIA DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE ÎN R.P. MONGOLĂ Joi dimineața, delegația de par­tid și guvernamentală română condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat vizita oficială de­­ prietenie pe care a făcut-o în Re­publica Populară Mongolă la in­vitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popular și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegația ro­mână a fost condusă de tovarășii Jumjaaghiin Țedenbal,­­ prim­­secretar al Comitetului Central al Partidului Popular Mongol, președintele Revoluționar Consiliului de Miniștri al Republicii Popu­lare Mongole, Sambu, președintele Jamsaranghiin Prezidiului Marelui Hural Popular al R.P. Mongole, de alți conducători de partid și de stat mongoli. Pe aeroport se afla un mare număr de cetățeni din capitala R.P. Mongole. Erau, de asemenea, prezenți membri ai corpului diplomatic acreditați în R.P. Mongolă, pre­cum și personalul Ambasadei Române la Ulan Bator. în cadrul ceremoniei oficiale de plecare au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste România și Imnul de Stat al Re­publicii Populare Mongole și s-au tras 21 de salve de tun. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Ion Gheorghe Maurer, însoțiți de tovarășii Jumjaaghiin Țedenbal și Jamsaranghiin Sam­bu, au trecut apoi în revistă gar­da de onoare, aliniată la aeroport. Un grup de pionieri a oferit mem­brilor delegației române bu­chete de flori. In încheierea solemnității de plecare, tovarășul Jamsaranghiin Sambu, Marelui președintele Prezidiului Hural Popular al Re­publicii Populare Mongole, și to­varășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consi­liului de Stat al Republicii So­cialiste România, au rostit scur­te cuvîntări. Escală la Moscova In drum spre patrie, delega­ția de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o escală la Mos­cova. La aeroportul Vnukovo-2, dele­gația română a fost îm­tîmpinată de A.N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., M.A. Sus­­lov, membru­ al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K.V. Rusakov, mem­bru al C.C. al P.C.U.S., șef de secție al C.C. al P.C.U.S., N.N. Ro­dionov, membru al C.C. al P.C.U.S., locțiitor al ministrului a­­facerilor externe al U.R.S.S., de alți activiști de partid și de stat sovietici. Au fost, de asemenea, prezenți ambasadorii la Moscova ai Re­publicii Populare Chineze, Re­publicii Populare Democrate Co­reene, Republicii Democrate Viet­nam, Republicii Populare Mongo­le, precum și ambasadorul Gu­vernului Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud și ambasadorul Guvernului Cambodgian de Unitate Națio­nală. In întîmpinarea delegației au venit, de asemenea, tovarășul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, aflat la Moscova cu prilejul participării la ședința Comitetului Executiv al C.A.E.R., precum și Teodor Marinescu, membru al C.C. al P.C.R., amba­sadorul Republicii România la Moscova, și Socialiste membri ai ambasadei române în U.R.S.S. Cu acest prilej, gazdele so­vietice au oferit un prînz în cins­tea delegației de partid și guver­namentale române. Joi după-am­iiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid guvernamentală a Republicii So­și­cialiste România, condusă de to­varășul Nicolae Ceaușescu, secre­tar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consi­liului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu ,care a făcut vizite oficiale de prietenie în Re­publica Populară Chineză, Repu­blica Populară Democrată Coree­ană, Republica Democrată Viet­nam și Republica Populară Mon­golă. Din delegație au făcut parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., vicepreșe­dinte al Consiliului de Stat, Du­mitru Popa, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului mu­nicipal­­ București al P.C.R., pri­marul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macoves­­cu, membru al C.C. al prim-adjunct al ministrului P.C.R., afa­cerilor externe. La sosire, pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor cen­trale și organizațiilor obștești, ge­nerali, ziariști români și cores­pondenți ai presei străine. Au fost de față V. I. Drozden­­ko, ambasadorul Uniunii Sovie­tice, Van Ten-juan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, Li Hä Zuri, însărcinatul cu afaceri ad-interim al­­ R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însăr­cinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-inte­rim al R.P. Mongole în Republica Socialistă România, șefii misiuni­lor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpu­lui diplomatic. Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost aștep­tați pe aeroport de un mare nu­măr de cetățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni a­­plaudau și scandau „P.C.R. — P.C.R.", „Ceaușescu — P.C.R.", „Ceaușescu și poporul", exprimîn­­du-și dragostea fierbinte și sti­ma față de conducerea partidului și statului, față de secretarul ge­neral al partidului tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala adeziu­ne față de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegația a făcut-o în țările socialiste din Asia. To­varășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mîna a numeroși oameni ai muncii, veniți în întîmpinare. Pionieri și tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi și mongoli au înconjurat pe secretarul general al partidului, pe ceilalți membri ai delegației, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) Sosirea în Capitală In pagina a 4-a COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL iscusință Un tir albastru, încă unul, a­­poi altul roșu. S-a împlinit un arabesc grațios. Mâinile se la­să conduse, parcă, de un fluid, iar gesturile agile incintă privi­rea. Grației i se adaugă destoi­nicia, pentru că, centimetru du­pă centimetru, din lina multi­coloră se înfiripă covorul.­­ Chiar astăzi, carpeta a­­ceasta va fi gata — îmi spune instructoarea Georgeta Ioniță. Alături de alte patru carpete și un covor tip „Dorna“ va fi trimisă la Dela, iar aici va fi efectuată ultima operație, spă­larea. Secția de covoare a coopera­tivei „Răsăritul“ din Oravița a­­re o „vechime“ de aproximativ două luni. în urmă cu 7—8 săp­­tămîni, Carolina Cioloca, Ana Blăiăteanu, Rujița Bogdanovici, Magdalena Tudorei, Elena Ian­cu și celelalte 20 de angajate deprindeau abia primele noțiuni ale meșteșugului confecționării covoarelor. Acum au deja o... experiență. — Au făcut progrese uimi­toare — mă asigură și vice­președintele cooperativei, to­varășul Constantin Rezultatele obținute Trandafir, până în prezent ne îndrituiesc să aștep­tăm mai mult de la cooperatoa­rele orăvițene, înființată cu o jumătate de an în urmă, secția noastră din Moldova Nouă a trecut deja la producerea co­­voarelor tip „București“ desti­nate exportului. tn toamna a­­cestu­i an, vom realiza o ase­menea performanță și aici la Oravița. Firește, în cursul acestui an încă, numărul salariatelor va fi dublat, iar zestrea secției va spori considerabil în curînd, secția va executa primele co­menzi pentru populație. Tinerețea instructoarei Geor­geta Ioniță se derutează puțin. Cu toate acestea, ei i se da­­torește, în bună măsură, pri­ceperea de astăzi a Veronicăi Chera, a Elenei Gruia, a Elisa­­betei Georgescu ori a Corneliei Simovici. Arta meșteșugirii co­voarelor a învățat-o de la ma­ma ei, alături de care a început să lucreze din curiozitate co­pilărească. Proaspătă absolven­tă a liceului, a urmat cursurile de desenatoare de pe­­ngă școala de arte plastice din Cra­iova. La Moldova Nouă, unde s-a stabilit ulterior, și-a per­­fecționat cunoștințele sub în­drumarea Elisabetei Schulholt, iar acum, detașată la Oravița pentru cîteva luni, a început să le transmită­­ altor tinere pasiu­nea pentru această îndeletnici­re străveche.­­ Abia cînd vor cunoaște bine meseria, vor începe să o iubească într-adevăr. Li se va părea că o practică de, cînd lu­mea, înainte de finele acestui an, la cooperativa orăvițeană va lua ființă o secție de cusături populare, măsură ce dovedește o dată mai mult, efortul con­tinuu pentru diversificarea pro­ducției, pentru extinderea re­țelei cooperatiste. Implicațiile sociale majore ale acestor pre­ocupări sunt evidente : în acest chip, este asigurată o sursă de venituri număr de pentru un , însemnat femei de pe cu­­prinsul județului nostru, se fa­ce, implicit, un pas înspre bu­năstare. VIORICA BÂLTEANU în folosirea creditelor de mică mecanizare. Pe cînd vom depăși stadiul intențiilor? 11 La început de an s-a preconizat cu căruț­a Primul trmnestru n-a fost suficient pentru demarare : industria locală găsește imense resurse în creditele bancare întreprinderile beneficiază a­­nual de importante fonduri de in­vestiții, în întreaga țară se cons­truiește mult, se modernizează ha­le și procese tehnologice. Statul a creat unităților posibilitatea­­ să mecanizeze unele operații folosind credite bancare rambursabile din economiile obținute­ prin folosirea noilor instalații. Desigur, despre lărgirea acțiunii de mică mecani­c în contextul preocupărilor actuale, activitatea noastră, a ce­lor de la bancă, este orientată spre depistarea compartimentelor locurilor de muncă unde s-ar pre­și ta introducerea unor mecanizări realizate din credite rambursabi­le. în acțiunea amintită am pornit de la concluziile plenarei din toamna trecută a Comitetului ju­dețean de partid, în care s-a a­­preciat că avem condiții să spo­rim productivitatea muncii prin diferite mici mecanizări, că pe baza unor asemenea fonduri pot fi modernizate spațiile comerciale și de deservire a populației. — Intenția băncii de a împrumuturi a găsit ecou acorda favo­rabil ? — Se pare că majoritatea ca­drelor tehnice și economice au în­țeles că statul pune la dispoziție bani cu o rară larghețe. Singurul criteriu de apreciere fiind obține­ un CUPRINS: SPORT - După 11 ani, Metalul Oțelu Roșu revine într-un campionat divizionar Așa s-a născut inovația ... c­are s-a mai scris. Unghiurile de abordare pot fi însă numeroase, intr-o recentă discuție cu tovară­șul Marian Ștefănescu, inspector la sucursala județeană a Băncii Na­ționale am încercat să elucidăm u­­nele aspecte privind concordanța intre solicitările unor întreprin­deri cuprinse în planurile de la începutul anului și împrumuturile efectiv cerute­­rea unei eficiențe economice rea­le. Adică într-o anumită perioadă să se poată rambursa creditele, rămînînd și unității beneficiare un cîștig. De altfel, dacă centrali­zăm toate obiectivele preconizate pe acest an ajungem la 165, care potrivit antecalculului vor aduce anual o economie de 13 492 000 lei. Cifrele poate nu spun mult, dar țin să remarc că în comparație cu 1970 ele evidențiază un real pro­gres de intenții. Volumul credită­rii prevăzut este cu 85 la sută mai mare decît anul trecut. — Ați amintit cifre. Dacă bine­voiți să detaliați lucrurile, adică cine solicită în fond ? —în primele rînduri pot fi amintite U.C.M.M.A. Bocșa care au pre­văzut să realizeze, 39 de lucrări în valoare de aproape 13 milioane lei cu­ o eficientă anuală de 4,2 milioane lei, siderurgiștii din șița care și-au preconizat 19 lu­crări, O.C.L. mixt Caransebeș lu­și T.A.P.L. Reșița cite opt fiecare etc. — Din modul în care răspuns reiese că mai sunt ne­ ați unități industriale mari din unele ju­deț care nu figurează cu progra­me corespunzătoare de mică me­canizare ? — Analizele de dată recentă a­­rată că dacă avem în vedere sar­cinile mari care stau în fața uni­tăților mai ales în ceea­ ce pri­vește reducerea cheltuielilor de producție, nu putem extinde a­­precierea pozitivă asupra unor u­­nități ca U.C.M.R., de pildă, care își propune să execute în acest an doar 6 lucrări cu o eficiență anuală de 147 000 lei. Considerăm că nu poate fi vorba decît de o subevaluare a posibilităților, de o reținere excesivă, și nicidecum de acea tendință, neeconomică, de a face asemenea lucrări pe fonduri de producție. Asemenea rezerve întîlnim și la organizațiile co­merciale. Deși unitățile cu amă­nuntul ar avea nevoie de nenumă­rate amenajări și modernizări, de mobilier nou, de agregate frigo­rifice, mașini și utilaje pentru u­nitățile de producție proprie, în planul pe acest an se prevăd lu­crări modeste. O.C.L. Alimentara Reșița, de exemplu, nu solicită nici 200 000 de lei, pentru astfel de lucrări. — Cum gîndesc organele care să impulsioneze acțiunea ban­de mică mecanizare ? — Mi-ar fi greu să precizez ce-am mai putea face. Uneori sun­tem­ puși în situații de-a dreptul jenante. In numele statului ofe­rim bani, iar conducătorii unită­ților, adică oameni investiți să gospodărească aceste fonduri se eschivează în fel și chip. Nici pî­nă azi nu cunoaștem, de pildă, ce împrumuturi vor să solicite Uzi­na Oțelu Roșu, întreprinderile Tehnolemn Caransebeș, Granitul Oravița, Calcarul Herculane, pre­cum și unitățile pendente de Uniunea județeană a cooperative­lor meșteșugărești. Deși firesc era să existe solicitări masive, care să ne oblige a cere forului tutelar suplimentarea fondurilor alocate județului nostru. — Nu știu dacă să înțeleg răs­punsurile dumneavoastră ca o an­ticipație, dar mereu vă referiți la viitor. — înainte de orice precizări am să vă arăt că opiniile formulate anterior se bazau pe o prognoză, pe ceea ce intenționează să fa­că unitățile economice. Dacă am în vedere însă ce s-a înfăptuit pî­nă acum, situația se schimbă. — Adică ? — Există, din păcate, și o spun cu mult regret, o flagrantă necon­­cordanță între vorbă și faptă. Pî­nă acum s-au prezentat docu­mentații doar pentru 20 la sută din valoarea creditelor prezuma­­te. U.C.M.M.A. Bocșa a solicitat în primul trimestru fonduri pen­tru achiziționarea unei macarale care va reduce manopera și regia la montajul macaralelor portale și pentru asigurarea alimentării foarfecii ghilotină cu două maca­rale. C.E.I.L. Caransebeș a primit fonduri pentru montarea unui fit- Convorbire consemnată de EUGEN FIERARU (Continuare în pag. a 3-a) Electrotehnică pe portativ... minor (Casa pionierilor). Foto: I. VACZULIC (Citiți în pagina a IlI-a „Colțul elevului"). In documentele de partid — ca o înaltă apreciere adu­să generației tinere — s-a arătat nu o dată că în tot ceea ce s-a­­ înfăptuit în ultimul pătrar de veac în țara noastră, în fabrici, uzine, pe ogoare, în institute de învățămînt și cul­tură, se află încorporată și munca vie, entuziastă a tine­retului. Această generație, crescută și educată sub ra­zele luminoase și fierbinți ale lui August 1944, a dovedit prin fapte că știe să-și trăiască, cu adevărat la temperaturi înalte, anii cei mai frumoși de via­ță. Și ceea ce este mai portant, este că tinerii de im­azi — în marea lor majoritate — au învățat să nu fie niciodată bătrîni! într-o cu totul altă lumină apar însă unii semeni de-ai noștri cu vîrsta cuprinsă în­tre 18 și 30 de ani care, din păcate, încă nu știu să prețu­­­­iască haina scumpă a tine­reții lor, nu știu ce înseamnă cinstea și corectitudinea, nu respectă nici cele mai elemen­tare norme de comportament social. Și oricît ne-ar fi de greu, trebuie să recunoaștem că viața cotidiană ne oferă și asemenea exemple. Evident, puține la număr, izolate, dar cu atît mai intolerabile cu cît ele sînt nefirești, detașîndu-se ca anacronice pe fundalul realităților social-istorice din patria noastră. Iată, de pildă, cazul tinerilor Ioan Gînga, Aurel Lupu și Vasile Burci, toți trei din municipiul Re­șița: Cu nu prea mult timp în urmă,­ ei s-au dedat la un act huliganic în grup, devastînd mobilierul bufetului „Jiul“ din localitate, maltratînd lovind­ persoanele care au în­și cercat să intervină, să-i cal­meze. Și totuși, acești bătă­uși par să-și aibă rosturile lor profesionale (doi fiind muncitori zidari la I.J.C.M., iar unul sudor la combinatul siderurgic), să-și aibă propriile familii, cu unul sau doi co­pii. Atunci? ... La procesul din faza de re­curs, desfășurat de curînd în sala Tribunalului județean, le-am auzit glasurile. In e­­sență, ei își manifestau regre­tul pentru cele întîmplate. „Rugăm onorata instanță — a spus Aurel Lupu — să ai­bă în vedere că noi am săvîr­­șit faptele în stare de ebrie­tate. Că le regretăm sincer și că dorim să ne reîntoarcem cît mai devreme în mijlocul familiilor noastre și a tovară­șilor de muncă“. Cum a fost oare posibil, ca cei trei tineri să ajungă pînă aici? Lucrurile n-ar fi putut fi evitate? Ba da, însă cu condiția ca membrii fami­liilor lor, tovarășii de muncă, să fi știut să le frîneze la timp cele dintîi ieșiri gene­ratoare de acte huliganice, încît aceștia să nu ajungă în conflict cu legea. Evident, nu vrem să arun­căm pe seama familiei ori co­lectivului de muncă păcatele celor trei inși. Faptele sunt fapte, iar vinovații și-au pri­mit, pe drept, pedeapsa meri­tată. Dar am vrea totuși să știm cîți dintre cunoscuții de fiecare zi ai acestora, din par­tea organizației U.T.C., ai colectivului de muncă, s-au aplecat cu înțelegere și grijă asupra lor, le-au explicat putere de convingere, tact cu și răbdare, că drumul pe care merg e un drum alunecos, un drum care-i va duce, cum s-a și întîmplat, negreșit,, în fața oamenilor legii? Iată­­ între­bare, credem, fără răspuns ... Mult mai condamnabilă a­­pare fapta unor tineri dintr-o localitate urbană a județului, care — la începutul lunii mai — au înjosit onoarea unei fete de vîrsta lor, dedîndu-se la un abominabil viol în grup. Aceste ființe cu chip de fiare — șirul numelor e CONSTANTIN GALESCU (Continuare In pag. a 3-a) IlHlllllllllllllllllH ..... DE CE MURDĂRIȚI HAINELE TINERI ? lllllllllllilllllllllllllllllll Actualitatea --------------------------— ) Un nou șantier \ național al tineretului­ în prezența organelor loca­­­­le de partid și de stat, s-a deschis la Prigor un marti­r nou­­ șantier național al tineretului.­­ Pe drumul național 58 B aflat­­ in lucru, între Bozovici și Ta­­­­blanița vor munci timp de 45­­ de zile, două brigăzi formate­­ din 100 de elevi ai liceelor din , dehadia și Bozovici. * Cu acest prilej tovarășii Jean ^ docanu, președintele Consi­­l­iului tineret muncitoresc și­­ Jena Petru, șeful sectorului­­ muncă patriotică al Comitetu­­l­ui județean U.T.C., au urat­­­inerilor brigadieri succes de­ l­a 1 an în înfăptuirea sarcinilor t •e se revin pe acest mare șan­­­­ tier al muncii patriotice.­­­i „Play Strindberg"­­ Un colectiv al teatrului Lucia­n Sturd­a Bulandra a prezentat la­­ Reșița spectacolul :,Plaiy Strind­­­­­berg“ de Fr. Dürenmann, unul­­ din cei mai apreciați drama­­­­turgi contemporani. In distribu­­­­ție: Clody Bertola, artistă eme­­­­rita, Petre Gheorghiu și Victor­­ Rebengiuc. De apreciat factura­­ modernă a realizării, datorată­­ in primul rînd regiei, precum­­ și scenografia semnată de Li­­­­viu Ciulei.­­ Bun venit în tabără . In minunatul cadru natural­­ de lîngă Anina și lacul Bu­­z­dui, într-o pădure de brad,­­ tabăra de la Cereșnaia și-a­­u primit cei dinții oaspeți. Ieri, ^ 90 de pionieri și școlari din ^ județ și-au petrecut la Cereș­­­­naia prima zi de tabără. Elevii­­ din această primă serie vor­­ poposi aici pînă la data de 6­­ iulie.­­ Spectacole . Spectacolul folcloric de suc­­­­ces „Hei, Banat, Banat“ a fost­­ prezentat ieri, de la orele 17 și­­ 20, la Casa de cultură a­ sindi­­­­catelor. Cu o zi înainte, a avut­­ loc programul în limba germa­­­­nă „Așa sîntem noi, reșițenii“. i Luni după-amiază, la Casa de­­ cultură, puteți urmări cunos­­­­cuta formație de muzică u­­­­șoară „Phönix“ din Timișoara, ț s \

Next