Flamura, iunie 1971 (Anul 18, nr. 2036-2061)
1971-06-25 / nr. 2057
ANUL XVIII, NR. 2057 VINERI, 25 IUNIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI DELEGAȚIA DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALĂ A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, ȘI-A ÎNCHEIAT VIZITA OFICIALĂ DE PRIETENIE ÎN R.P. MONGOLĂ Joi dimineața, delegația de partid și guvernamentală română condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat vizita oficială de prietenie pe care a făcut-o în Republica Populară Mongolă la invitația Comitetului Central al Partidului Popular Revoluționar Mongol, a Prezidiului Marelui Hural Popular și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole. La plecare, pe aeroportul Buian Uha din Ulan Bator, delegația română a fost condusă de tovarășii Jumjaaghiin Țedenbal, primsecretar al Comitetului Central al Partidului Popular Mongol, președintele Revoluționar Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Mongole, Sambu, președintele Jamsaranghiin Prezidiului Marelui Hural Popular al R.P. Mongole, de alți conducători de partid și de stat mongoli. Pe aeroport se afla un mare număr de cetățeni din capitala R.P. Mongole. Erau, de asemenea, prezenți membri ai corpului diplomatic acreditați în R.P. Mongolă, precum și personalul Ambasadei Române la Ulan Bator. în cadrul ceremoniei oficiale de plecare au fost intonate Imnul de Stat al Republicii Socialiste România și Imnul de Stat al Republicii Populare Mongole și s-au tras 21 de salve de tun. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășul Ion Gheorghe Maurer, însoțiți de tovarășii Jumjaaghiin Țedenbal și Jamsaranghiin Sambu, au trecut apoi în revistă garda de onoare, aliniată la aeroport. Un grup de pionieri a oferit membrilor delegației române buchete de flori. In încheierea solemnității de plecare, tovarășul Jamsaranghiin Sambu, Marelui președintele Prezidiului Hural Popular al Republicii Populare Mongole, și tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, au rostit scurte cuvîntări. Escală la Moscova In drum spre patrie, delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o escală la Moscova. La aeroportul Vnukovo-2, delegația română a fost îmtîmpinată de A.N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., M.A. Suslov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., secretar al C.C. al P.C.U.S., K.V. Rusakov, membru al C.C. al P.C.U.S., șef de secție al C.C. al P.C.U.S., N.N. Rodionov, membru al C.C. al P.C.U.S., locțiitor al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., de alți activiști de partid și de stat sovietici. Au fost, de asemenea, prezenți ambasadorii la Moscova ai Republicii Populare Chineze, Republicii Populare Democrate Coreene, Republicii Democrate Vietnam, Republicii Populare Mongole, precum și ambasadorul Guvernului Revoluționar Provizoriu al Republicii Vietnamului de Sud și ambasadorul Guvernului Cambodgian de Unitate Națională. In întîmpinarea delegației au venit, de asemenea, tovarășul Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, aflat la Moscova cu prilejul participării la ședința Comitetului Executiv al C.A.E.R., precum și Teodor Marinescu, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii România la Moscova, și Socialiste membri ai ambasadei române în U.R.S.S. Cu acest prilej, gazdele sovietice au oferit un prînz în cinstea delegației de partid și guvernamentale române. Joi după-amiiază s-a înapoiat în Capitală delegația de partid guvernamentală a Republicii Soșicialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu ,care a făcut vizite oficiale de prietenie în Republica Populară Chineză, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Vietnam și Republica Populară Mongolă. Din delegație au făcut parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al prim-adjunct al ministrului P.C.R., afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Au fost de față V. I. Drozdenko, ambasadorul Uniunii Sovietice, Van Ten-juan, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Chineze, Li Hä Zuri, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P.D. Coreene, Hoang Manh Tu, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.D. Vietnam, Buyanghiin Bud, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R.P. Mongole în Republica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpului diplomatic. Membrii delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România au fost așteptați pe aeroport de un mare număr de cetățeni ai Capitalei, care le-au făcut o caldă și entuziastă primire. Miile de bucureșteni aplaudau și scandau „P.C.R. — P.C.R.", „Ceaușescu — P.C.R.", „Ceaușescu și poporul", exprimîndu-și dragostea fierbinte și stima față de conducerea partidului și statului, față de secretarul general al partidului tovarășul Nicolae Ceaușescu, totala adeziune față de rezultatele rodnice ale vizitei pe care delegația a făcut-o în țările socialiste din Asia. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cu căldură urărilor de bun venit, au strîns mîna a numeroși oameni ai muncii, veniți în întîmpinare. Pionieri și tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi și mongoli au înconjurat pe secretarul general al partidului, pe ceilalți membri ai delegației, oferindu-le buchete de flori. (Agerpres) Sosirea în Capitală In pagina a 4-a COMUNICAT COMUN ROMÂNO-MONGOL iscusință Un tir albastru, încă unul, apoi altul roșu. S-a împlinit un arabesc grațios. Mâinile se lasă conduse, parcă, de un fluid, iar gesturile agile incintă privirea. Grației i se adaugă destoinicia, pentru că, centimetru după centimetru, din lina multicoloră se înfiripă covorul. Chiar astăzi, carpeta aceasta va fi gata — îmi spune instructoarea Georgeta Ioniță. Alături de alte patru carpete și un covor tip „Dorna“ va fi trimisă la Dela, iar aici va fi efectuată ultima operație, spălarea. Secția de covoare a cooperativei „Răsăritul“ din Oravița are o „vechime“ de aproximativ două luni. în urmă cu 7—8 săptămîni, Carolina Cioloca, Ana Blăiăteanu, Rujița Bogdanovici, Magdalena Tudorei, Elena Iancu și celelalte 20 de angajate deprindeau abia primele noțiuni ale meșteșugului confecționării covoarelor. Acum au deja o... experiență. — Au făcut progrese uimitoare — mă asigură și vicepreședintele cooperativei, tovarășul Constantin Rezultatele obținute Trandafir, până în prezent ne îndrituiesc să așteptăm mai mult de la cooperatoarele orăvițene, înființată cu o jumătate de an în urmă, secția noastră din Moldova Nouă a trecut deja la producerea covoarelor tip „București“ destinate exportului. tn toamna acestui an, vom realiza o asemenea performanță și aici la Oravița. Firește, în cursul acestui an încă, numărul salariatelor va fi dublat, iar zestrea secției va spori considerabil în curînd, secția va executa primele comenzi pentru populație. Tinerețea instructoarei Georgeta Ioniță se derutează puțin. Cu toate acestea, ei i se datorește, în bună măsură, priceperea de astăzi a Veronicăi Chera, a Elenei Gruia, a Elisabetei Georgescu ori a Corneliei Simovici. Arta meșteșugirii covoarelor a învățat-o de la mama ei, alături de care a început să lucreze din curiozitate copilărească. Proaspătă absolventă a liceului, a urmat cursurile de desenatoare de pengă școala de arte plastice din Craiova. La Moldova Nouă, unde s-a stabilit ulterior, și-a perfecționat cunoștințele sub îndrumarea Elisabetei Schulholt, iar acum, detașată la Oravița pentru cîteva luni, a început să le transmită altor tinere pasiunea pentru această îndeletnicire străveche. Abia cînd vor cunoaște bine meseria, vor începe să o iubească într-adevăr. Li se va părea că o practică de, cînd lumea, înainte de finele acestui an, la cooperativa orăvițeană va lua ființă o secție de cusături populare, măsură ce dovedește o dată mai mult, efortul continuu pentru diversificarea producției, pentru extinderea rețelei cooperatiste. Implicațiile sociale majore ale acestor preocupări sunt evidente : în acest chip, este asigurată o sursă de venituri număr de pentru un , însemnat femei de pe cuprinsul județului nostru, se face, implicit, un pas înspre bunăstare. VIORICA BÂLTEANU în folosirea creditelor de mică mecanizare. Pe cînd vom depăși stadiul intențiilor? 11 La început de an s-a preconizat cu căruța Primul trmnestru n-a fost suficient pentru demarare : industria locală găsește imense resurse în creditele bancare întreprinderile beneficiază anual de importante fonduri de investiții, în întreaga țară se construiește mult, se modernizează hale și procese tehnologice. Statul a creat unităților posibilitatea să mecanizeze unele operații folosind credite bancare rambursabile din economiile obținute prin folosirea noilor instalații. Desigur, despre lărgirea acțiunii de mică mecanic în contextul preocupărilor actuale, activitatea noastră, a celor de la bancă, este orientată spre depistarea compartimentelor locurilor de muncă unde s-ar preși ta introducerea unor mecanizări realizate din credite rambursabile. în acțiunea amintită am pornit de la concluziile plenarei din toamna trecută a Comitetului județean de partid, în care s-a apreciat că avem condiții să sporim productivitatea muncii prin diferite mici mecanizări, că pe baza unor asemenea fonduri pot fi modernizate spațiile comerciale și de deservire a populației. — Intenția băncii de a împrumuturi a găsit ecou acorda favorabil ? — Se pare că majoritatea cadrelor tehnice și economice au înțeles că statul pune la dispoziție bani cu o rară larghețe. Singurul criteriu de apreciere fiind obține un CUPRINS: SPORT - După 11 ani, Metalul Oțelu Roșu revine într-un campionat divizionar Așa s-a născut inovația ... care s-a mai scris. Unghiurile de abordare pot fi însă numeroase, intr-o recentă discuție cu tovarășul Marian Ștefănescu, inspector la sucursala județeană a Băncii Naționale am încercat să elucidăm unele aspecte privind concordanța intre solicitările unor întreprinderi cuprinse în planurile de la începutul anului și împrumuturile efectiv ceruterea unei eficiențe economice reale. Adică într-o anumită perioadă să se poată rambursa creditele, rămînînd și unității beneficiare un cîștig. De altfel, dacă centralizăm toate obiectivele preconizate pe acest an ajungem la 165, care potrivit antecalculului vor aduce anual o economie de 13 492 000 lei. Cifrele poate nu spun mult, dar țin să remarc că în comparație cu 1970 ele evidențiază un real progres de intenții. Volumul creditării prevăzut este cu 85 la sută mai mare decît anul trecut. — Ați amintit cifre. Dacă binevoiți să detaliați lucrurile, adică cine solicită în fond ? —în primele rînduri pot fi amintite U.C.M.M.A. Bocșa care au prevăzut să realizeze, 39 de lucrări în valoare de aproape 13 milioane lei cu o eficientă anuală de 4,2 milioane lei, siderurgiștii din șița care și-au preconizat 19 lucrări, O.C.L. mixt Caransebeș luși T.A.P.L. Reșița cite opt fiecare etc. — Din modul în care răspuns reiese că mai sunt ne ați unități industriale mari din unele județ care nu figurează cu programe corespunzătoare de mică mecanizare ? — Analizele de dată recentă arată că dacă avem în vedere sarcinile mari care stau în fața unităților mai ales în ceea ce privește reducerea cheltuielilor de producție, nu putem extinde aprecierea pozitivă asupra unor unități ca U.C.M.R., de pildă, care își propune să execute în acest an doar 6 lucrări cu o eficiență anuală de 147 000 lei. Considerăm că nu poate fi vorba decît de o subevaluare a posibilităților, de o reținere excesivă, și nicidecum de acea tendință, neeconomică, de a face asemenea lucrări pe fonduri de producție. Asemenea rezerve întîlnim și la organizațiile comerciale. Deși unitățile cu amănuntul ar avea nevoie de nenumărate amenajări și modernizări, de mobilier nou, de agregate frigorifice, mașini și utilaje pentru unitățile de producție proprie, în planul pe acest an se prevăd lucrări modeste. O.C.L. Alimentara Reșița, de exemplu, nu solicită nici 200 000 de lei, pentru astfel de lucrări. — Cum gîndesc organele care să impulsioneze acțiunea bande mică mecanizare ? — Mi-ar fi greu să precizez ce-am mai putea face. Uneori suntem puși în situații de-a dreptul jenante. In numele statului oferim bani, iar conducătorii unităților, adică oameni investiți să gospodărească aceste fonduri se eschivează în fel și chip. Nici pînă azi nu cunoaștem, de pildă, ce împrumuturi vor să solicite Uzina Oțelu Roșu, întreprinderile Tehnolemn Caransebeș, Granitul Oravița, Calcarul Herculane, precum și unitățile pendente de Uniunea județeană a cooperativelor meșteșugărești. Deși firesc era să existe solicitări masive, care să ne oblige a cere forului tutelar suplimentarea fondurilor alocate județului nostru. — Nu știu dacă să înțeleg răspunsurile dumneavoastră ca o anticipație, dar mereu vă referiți la viitor. — înainte de orice precizări am să vă arăt că opiniile formulate anterior se bazau pe o prognoză, pe ceea ce intenționează să facă unitățile economice. Dacă am în vedere însă ce s-a înfăptuit pînă acum, situația se schimbă. — Adică ? — Există, din păcate, și o spun cu mult regret, o flagrantă neconcordanță între vorbă și faptă. Pînă acum s-au prezentat documentații doar pentru 20 la sută din valoarea creditelor prezumate. U.C.M.M.A. Bocșa a solicitat în primul trimestru fonduri pentru achiziționarea unei macarale care va reduce manopera și regia la montajul macaralelor portale și pentru asigurarea alimentării foarfecii ghilotină cu două macarale. C.E.I.L. Caransebeș a primit fonduri pentru montarea unui fit- Convorbire consemnată de EUGEN FIERARU (Continuare în pag. a 3-a) Electrotehnică pe portativ... minor (Casa pionierilor). Foto: I. VACZULIC (Citiți în pagina a IlI-a „Colțul elevului"). In documentele de partid — ca o înaltă apreciere adusă generației tinere — s-a arătat nu o dată că în tot ceea ce s-a înfăptuit în ultimul pătrar de veac în țara noastră, în fabrici, uzine, pe ogoare, în institute de învățămînt și cultură, se află încorporată și munca vie, entuziastă a tineretului. Această generație, crescută și educată sub razele luminoase și fierbinți ale lui August 1944, a dovedit prin fapte că știe să-și trăiască, cu adevărat la temperaturi înalte, anii cei mai frumoși de viață. Și ceea ce este mai portant, este că tinerii de imazi — în marea lor majoritate — au învățat să nu fie niciodată bătrîni! într-o cu totul altă lumină apar însă unii semeni de-ai noștri cu vîrsta cuprinsă între 18 și 30 de ani care, din păcate, încă nu știu să prețuiască haina scumpă a tinereții lor, nu știu ce înseamnă cinstea și corectitudinea, nu respectă nici cele mai elementare norme de comportament social. Și oricît ne-ar fi de greu, trebuie să recunoaștem că viața cotidiană ne oferă și asemenea exemple. Evident, puține la număr, izolate, dar cu atît mai intolerabile cu cît ele sînt nefirești, detașîndu-se ca anacronice pe fundalul realităților social-istorice din patria noastră. Iată, de pildă, cazul tinerilor Ioan Gînga, Aurel Lupu și Vasile Burci, toți trei din municipiul Reșița: Cu nu prea mult timp în urmă, ei s-au dedat la un act huliganic în grup, devastînd mobilierul bufetului „Jiul“ din localitate, maltratînd lovind persoanele care au înși cercat să intervină, să-i calmeze. Și totuși, acești bătăuși par să-și aibă rosturile lor profesionale (doi fiind muncitori zidari la I.J.C.M., iar unul sudor la combinatul siderurgic), să-și aibă propriile familii, cu unul sau doi copii. Atunci? ... La procesul din faza de recurs, desfășurat de curînd în sala Tribunalului județean, le-am auzit glasurile. In esență, ei își manifestau regretul pentru cele întîmplate. „Rugăm onorata instanță — a spus Aurel Lupu — să aibă în vedere că noi am săvîrșit faptele în stare de ebrietate. Că le regretăm sincer și că dorim să ne reîntoarcem cît mai devreme în mijlocul familiilor noastre și a tovarășilor de muncă“. Cum a fost oare posibil, ca cei trei tineri să ajungă pînă aici? Lucrurile n-ar fi putut fi evitate? Ba da, însă cu condiția ca membrii familiilor lor, tovarășii de muncă, să fi știut să le frîneze la timp cele dintîi ieșiri generatoare de acte huliganice, încît aceștia să nu ajungă în conflict cu legea. Evident, nu vrem să aruncăm pe seama familiei ori colectivului de muncă păcatele celor trei inși. Faptele sunt fapte, iar vinovații și-au primit, pe drept, pedeapsa meritată. Dar am vrea totuși să știm cîți dintre cunoscuții de fiecare zi ai acestora, din partea organizației U.T.C., ai colectivului de muncă, s-au aplecat cu înțelegere și grijă asupra lor, le-au explicat putere de convingere, tact cu și răbdare, că drumul pe care merg e un drum alunecos, un drum care-i va duce, cum s-a și întîmplat, negreșit,, în fața oamenilor legii? Iată întrebare, credem, fără răspuns ... Mult mai condamnabilă apare fapta unor tineri dintr-o localitate urbană a județului, care — la începutul lunii mai — au înjosit onoarea unei fete de vîrsta lor, dedîndu-se la un abominabil viol în grup. Aceste ființe cu chip de fiare — șirul numelor e CONSTANTIN GALESCU (Continuare In pag. a 3-a) IlHlllllllllllllllllH ..... DE CE MURDĂRIȚI HAINELE TINERI ? lllllllllllilllllllllllllllllll Actualitatea --------------------------— ) Un nou șantier \ național al tineretului în prezența organelor locale de partid și de stat, s-a deschis la Prigor un martir nou șantier național al tineretului. Pe drumul național 58 B aflat in lucru, între Bozovici și Tablanița vor munci timp de 45 de zile, două brigăzi formate din 100 de elevi ai liceelor din , dehadia și Bozovici. * Cu acest prilej tovarășii Jean ^ docanu, președintele Consiliului tineret muncitoresc și Jena Petru, șeful sectorului muncă patriotică al Comitetului județean U.T.C., au uratinerilor brigadieri succes de la 1 an în înfăptuirea sarcinilor t •e se revin pe acest mare șan tier al muncii patriotice.i „Play Strindberg" Un colectiv al teatrului Lucian Sturda Bulandra a prezentat la Reșița spectacolul :,Plaiy Strindberg“ de Fr. Dürenmann, unul din cei mai apreciați dramaturgi contemporani. In distribuție: Clody Bertola, artistă emerita, Petre Gheorghiu și Victor Rebengiuc. De apreciat factura modernă a realizării, datorată in primul rînd regiei, precum și scenografia semnată de Liviu Ciulei. Bun venit în tabără . In minunatul cadru natural de lîngă Anina și lacul Buzdui, într-o pădure de brad, tabăra de la Cereșnaia și-au primit cei dinții oaspeți. Ieri, ^ 90 de pionieri și școlari din ^ județ și-au petrecut la Cereșnaia prima zi de tabără. Elevii din această primă serie vor poposi aici pînă la data de 6 iulie. Spectacole . Spectacolul folcloric de succes „Hei, Banat, Banat“ a fost prezentat ieri, de la orele 17 și 20, la Casa de cultură a sindicatelor. Cu o zi înainte, a avut loc programul în limba germană „Așa sîntem noi, reșițenii“. i Luni după-amiază, la Casa de cultură, puteți urmări cunoscuta formație de muzică ușoară „Phönix“ din Timișoara, ț s \