Flamura, iulie 1971 (Anul 18, nr. 2062-2088)
1971-07-22 / nr. 2080
FLAMURA — 2080 j Profil Patru decenii de muncă și viață închinate căii ferate . Pentru noi, oamenii mai tiineri, e greu de crezut că există și o asemenea clipă, o clipă cînd — după ce ai îndeplinit zeci de ani, zi de zi, cu o meticulozitate absolută același program de viață și de activitate profesională — să te trezești deodată că a intervenit ceva neobișnuit, parcă nefiresc să se înfimple, ceva care de- i reglează totul. Nu te mai scoli la aceeași oră, nu mai bați același drum, nu te mai grăbești să semnezi condica inainte de inceperea programului. Vrnneii neviind, trebuie să începi un alt mod de viață : acela al aniilor de pensie. O asemenea clipă — deși nemărturisită — intuim că a trăit-o de curînd și operatorul de la Regulatorul circulației din stația C.F.R. Caransebeș, Gheorghe Lică-Oit. Pe omul acesta, acum nins laîmple, l-am admirat adeseori pentru pasiunea și dăruirea sa , manifestată cu prisosință în asigurarea siguranței circulației I feroviare. Cei 40 de ani petrecuți de Gheorghe Lică-Olt la calea ferată au însemnat — uneori — — lupta cu neprevăzutul, au țesut momente de mare dramatism și răspundere profesională, dar îi-au adus și zeci de bucurii. Aceste bucurii, cele ale datoriei împlinite, vor dăinui încă mult timp în amintirea pensionarului de azi, căci ee încorporează rezultatele activității cotidiene, stima și respectul cunoscuților, a tovarășilor de muncă, insiginele de feroviar fruntaș, sebiorganelor de resort. 1 Despre toate acestea, sau toate numai despre cîteva, au amintit colegii, conducerea Re- igulatorului de circulație, reprezentantul comitetului sindicatului In ziua cînd destoinicui operator a ieșit din „ultima tură“. ^ Prezentarea de față ar fi nn Í suficientă dacă nu am spune că Gheorghe Lică-Olt este în același timp și un neobosit activist cultural. El se numără printre fondatorii cenaclului literar „Ion Slavici“ din localitate. Încercările sale literare, cu precădere în proză, s-au bucurat de mult succes. Acest lucru reiese și din primirea calduroasă făcută pieselor de teatru intr-un act ,,Macazul cu bui cluc“, „Jerlia“, „Dom’ șei“, ultima fiind pusă în scenă in 1964 de către artiștii amatori ai Clubului C.F.R. Caransebeș. De asemenea, el se numără și printre corespondenții voluntari ai mai multor publicații din țară, radioului și televiziunii, cit și studioului de radioficare din localitate. Materialele realizate sunt judicios redactate și oglindesc lapte și oameni de la calea ferată, din alte sectoare de activitate ale orașului în care a muncit și trăiește. [ ... Am cunoscut un om a cărui profesiune — vădit mărturisită și împlinită — se întinde pe parcursul a patru decenii de viață. Am cunoscut un om a cărui pasiune pentru literatură, artă, presă, continuă. Și este firesc să fie așa I / ION ALEXANDRESCU 1 Un deziderat major (Urmare din pag. 1) trebuiesc grabnic lichidate. In unele școli ca cele din Șoșdea, Bucova, Lupac, Ciuchici și învățămîntul politic U.T.C. altele nu și-a atins scopul propus. In altele, informările politice curente sînt sporadice, neconvingătoare, n-au abordat problemele principale ale politicii partidului și statului nostru. Ineficiența acestor activități își găsește explicația și în aceea că nu toate organizațiile de partid au sprijinit conducerile de școli și organizațiile U.T.C. în inițierea unor acțiuni care să răspundă cerințelor și preocupărilor elevilor. Bineînțeles că nici nu se putea realiza această cerință la Maciova, Delinești, Cornuțel, Turnu Ruieni, Vălișoara, Păltiniș și altele unde cadrele didactice veneau obosite la școală, nepregătite pentru lecții sau pentru alte activități care se cereau desfășurate. Principala cerință metodică în procesul de educație moral-cetățenească a elevilor este aceea ca învățătorii și profesorii să fie exemple demne de urmat prin întreaga lor comportare în școală și în societate. Acest lucru impune ca în fiecare școală să existe un climat prielnic de muncă, dragoste față de înalta misiune care le-a fost încredințată. Școala trebuie, așa cum se spune și în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în fața activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, să educe tineretul nostru în spiritul muncii, să-l învețe să muncească in orice domeniu de activitate pentru că orice muncă folositoare societății este o muncă de onoare. Acestui scop trebuie să-i închine puterea sa de muncă comuniștii, toate cadrele didactice din școli. Producția fermelor și loturilor semincere să asigure SEMINȚE DE CALITATE SUPERIOARA In complexul de măsuri prevăzute de tehnologia fiecărei culturi agricole în vederea obținerii unor recolte sporite, seminței revine rolul principal. Numai foilosind semințe din soiuri valoroase, cu o productivitate ridicată, recolta obținută va corespunde cerințelor, cultura respectivă va putea materializa cu un randament sporit toate celelalte măsuri aplicate. încă din anul trecut s-au luat o serie de măsuri care să conducă la obținerea semințelor necesare din producția proprie a cooperativelor agricole. Ca urmare, în această vară urmează să se depoziteze peste 6 600 tone de grîu și 522 tone de orz pentru sămînță provenite din fermele specializate. Dacă în prezent măsurile privind pînă însămînțarea și îngrijirea culturilor semincere au fost respectate în bună parte, de acum o atenție deosebită trebuie acordată recoltării, depozitării și păstrării semințelor, pentru a se evita atît amestecul cu semințe din alte plante sau din alte soiuri, cît și deprecierea celor depozitate. Aceste măsuri trebuie să asigure ca sămînța obținută să poată fi folosită în bune condițiuni, încît să nu se mai apeleze din nou la fondul de stat, așa cum s-a întîmplat în anii anteriori la C.A.P. Ezeriș, Valeadeni, Apadia ș. a. După recoltare, care se numai atunci cînd boabele face au atins coacerea deplină, este necesar să se facă o precondiționare, fie cu combina, fie cu vînturătoarea sau selectorul. In acest fel se înlătură o bună parte din corpurile străine, fapt ce permite păstrarea boabelor fără riscul de a se deprecia. De altfel, așa se și procedează la C.A.P. Tirol, Bocșa, Gherteniș, Răcășdia, Zlatița, Bozovici, Caransebeș și în alte unități. Din păcate, nu același lucru se întîmplă la Iersig, Izgar, Ciclova Română, Moceriș și Brebu. Manipularea semințelor ca depozitarea trebuie să se efectuaieze cu toată grija, încît să se evite amestecul dintre soiuri ca și deprecierea boabelor prin încingere. La C.A.P. Berzovia, sâmînța de grîu din soiul San Pastore s-a amestecat cu cea de orz, iar la unitățile din Ticvaniu Mare, Greoni, Bănia, Maciova, Brebu produsul cu umiditate normală s-a amestecat cu alte cantități cu umiditate mai ridicată, ceea ce a făcut ca întreaga cantitate să fie expusă deprecierii. Pentru evitarea amestecurilor este necesar ca dinainte să fie stabilit în magazie locul pentru fiecare lot de semințe, pe specii, soiuri și categorii, avînd grijă ca într-un lot să nu se depoziteze mai mult de 20 de tone. Fiecare lot va purta o tăbliță care să indice soiul și categoria de sămînță. Așa au procedat specialiștii de la Gîrbovăț, Bocșa, Tirol, Gherteniș, Șoșdea, Răcășdia, Vrăniuț, Socol, Moldova Veche, Pojejena și alții. Nu au existat încă asemenea preocupări la Valeapai, Buchin, Dalboșeț, Slatina Nera, Lescovița și Comorîște. In cazurile cînd este obligatorie depozitarea boabelor cu o umiditate mai mare, se impun măsuri de uscare a acestora, fie pe salarii sau platforme special amenajate, așa cum s-a procedat la G.A.P. Gîrbovăț, Bozovici și Remetea Pogonici, fie direct în magazii, dar în straturi subțiri, care să se lopăteze continuu. Trebuie să fie reținut de către toți specialiștii că este necesar ca loturile de sămînță depozitate să fie urmărite în permanență prin controale asupra umidității și temperaturii și să se ia măsuri de lopătare sau vînturare de îndată ce se constată că temperatura sau umiditatea din vracul de semințe depășesc limitele normale. în acest scop, completarea fișei de control, după modelul dat de laboratorul de controlul semințelor, este obligatorie. In mod deosebit trebuie organizată condiționarea semințelor. Normele în vigoare stabilesc serie de condiții ce trebuie îndelinite pentru ca un lot de semințe să primească buletinul roșu, singurul act care atestă valoarea culturală ce corespunde pentru semănat. Experiența din anul trecut ne-a demonstrat că acolo unde nu a fost preocupare, s-au trimis la laborator probe de semințe care nu au corespuns și ca atare s-au respins de la semănat. Asemenea situații trebuie evitate complet în acest an. Nu se poate admite ca semințele provenite din loturile semincere să nu poată fi folosite din cauză că au fost rău depozitate sau nu au fost curățate de impurități. Atît producerea cît și păstrarea și condiționarea semințelor este o treabă a specialiștilor și de orice defecțiuni ce se ivesc aceștia se fac direct răspunzători. Inginerii Ion Stîngu de la Răcășdia, Ion Chestler de la Berzovia, Ladislau Buca de la Gherteniș, Vladimir Țurcanu de la Tirol, Tiberiu Ivașcu de la Bocșa, Gheorghe Voia de la Zlatița, Matei Cristescu de la Bozovici, Doru Craiovan de la Moldova Veche, Caius Drăgulescu de la Căvăran și alții acordă o deosebită grijă în privința producerii și păstrării semințelor. Nu același lucru se poate spune însă despre specialiștii de la Var, Apadia, Răchitova, Cîrnecea, Secășeni și Comorîște, care nu s-au preocupat cu simț de răspundere de păstrarea și folosirea semințelor. Pentru obținerea semințelor din producția proprie s-au făcut cheltuieli suplimentare. Acestea nu numai că se justifică, dar sînt chiar foarte rentabile dacă se atinge scopul propus, adică dacă unitățile respective își asigură atît sămînța proprie, cît și însemnate cantități pentru schimb. Este de datoria consiliilor de conducere, a specialiștilor mai cu seamă, să nu omită nici una din măsurile ce contribuie la realizarea obiectivului propus, și toată producția fermelor și loturilor semincere să întrunească calitățile solicitate de o sămînță superioară. Ing. GH. BENGHIA directorul Laboratorului de controlul semințelor Opinia publică are cuvîntul! ® SESIZĂRI DIN LUNA MARTIE a.c., unci ne-am mutat în noul bloc, m fost convinși că vom avea reale toate condițiile corespunzătoare vieții moderne. Din păcate, ne-am decepționat foarte curînd. Și iată de ce. Atît ziua, d și noaptea, uneori pe intervale de 5—6 ore, se întrerupe curentul electric, iar cînd nu-i întrerupt, este așa de slab, încît aparatele electrice de uz casnic nu pot fi folosite. De asemenea, iluminatul este inexistent și noaptea public orbecăim pe întuneric, la plecarea sau la întoarcerea de la serviciu. Tot de atunci, apa caldă care trebuia să curgă pe conducte, a fost transformată în promisiuni care nu ajută la spălat. Cu multă neglijență s-a lucrat și la instalarea conductelor de apă în băi și bucătării, ele creindu-ne necazuri de la început prin infiltrarea apei în pereți. Aceste defecțiuni și altele sunt cunoscute de către organele răspunzătoare, Șantierul 102 al I.J.C.M. și secția Caransebeș a J.R.E.T., dar acestea nu se grăbesc să ia măsuri. (COLECTIVUL DE LOCATARI din blocul 3, str. Țiglăriei — Caransebeș). m CITITORUL CONSTANTIN PUPĂZĂ, din Bocșa, ne scrie : „Acum doi ani am cumpărat o mașină de spălat rute „Alba Lux“ și de trei luni s-a defectat rezistența de încălzire a apei. De atunci tot caut o altă rezistență la magazinele de specialitate din Bocșa, Reșița, Caransebeș. Ba am fost și la Moldova Nouă, dar fără rezultat. La magazinul Universal din Reșița mi s-a spus că de vreun an, n-au mai primit așa ceva. . Vă rog pe dv. să întrebați pe cei competenți ce cale trebuie să aleg , ori îmi cumpăr altă mașină — ceea ce nu-mi prea convine, ori încălzesc apa la alte surse calorice — ceea ce nu este deloc economic, ori se aduc piese de schimb și atunci totul e în regulă ?“ Satisfacem dorința cititorului, mai cu seamă că nu e singura sesizare de acest fel, întrebarea fiind cunoscută, așteptăm răspunsul Direcției județene comerciale. • PROPUNERI ■ INTR-O SCRISOARE adresată redacției, P. Simion, din Caransebeș, descrie necazul ce l-a avut la oficiul P.T.T.R. din localitate. Fiind nevoit să telefoneze la un spital din Timișoara, al cărui număr de telefon nu-l știa, a căutat o carte de telefoane a municipiului respectiv. Dar ia o de unde nu-i. (Se zice că a fost una, dar a dispărut inexplicabil). In consecință, propune ca oficiile poștale din orașele județului, inclusiv cel din Caransebeș, să fie înzestrate cu cărți de telefoane ale principalelor orașe (municipii) — București, Timișoara etc. Considering nerea ca fiind utilă, o propusupunem Direcției județene de poștă și telecomunicații spre studiere și rezolvare. 9 RĂSPUNSURI ■ LA SESIZAREA situația trotuarelor din privind zona I Baracamente, Consiliul popular al municipiului Reșița — serviciul gospodării comunale, ne comunică sub semnăturile tovarășilor ing. Victor Dumitru, vicepreședinte al comitetului executiv și ing. Eugen Suciu, șeful serviciului respectiv : „In zona I Baracamente, blocurile amintite au fost executate de I.J.C.M. care avea obligația să execute și trotuarele de acces la ele. Comitetul executiv al Consiliului popular municipal a stabilit, in cadrul unui plan de măsuri, executarea de către constructor a aleilor pentru pietoni neterminate în această zonă, după care se vor lua măsuri de amenajare și a celorlalte terenuri din zonă, prin serviciul horticol cât și cu sprijinul locatarilor de Termen de rezolvare : 15 aici. august 1971“. Rubrică îngrijită de P. POTOCEL Locuitorii cartierului „Progresul“ din Oțelu Roșu, mobilizați de deputatul Ion Modoran, și-au cîștigat un bun renume în activitatea de gospodărire și înfrumusețare. Avuție S-au întâlnit aici Ion al lui Rebreanu cu Ana Karenina a lui Tolstoi, Mara lui Slavici cu David Copperfield al lui Dickens, Călin al lui Eminescu și Tatiana lui Pușkin, Mușchetarii lui Dumas cu Jderii lui Sadoveanu, Darie al lui Zaharia Stancu și Coselie lui Victor Hugo. Și alți și alți eroi din literatura lumii. Cîteva zeci de volume s-au întilnit și stau alături mai demult ori mai de curînd, in biblio ___________ teca minerului pensionar Pavel Comnici, din satul Potoc. Cititor pasionat, a intvestit o parte din veniturile sale bănești într-o „avuție de neprețuit", cum singur o numește. — Am îndrăgit cititul din tinerețe — mărturisește el. Primele cărți — puține la număr — le păstrez de pe vremea cînd eram miner la Anina. Numai că atunci eram nevoit că pentru o carte să renunț la o bucată de pline. Abia în anii din urmă mi-a fost ușor să găsesc și să-mi procur cărțile dorite. E drept că multe mi le-au trimis ori le-au adus copiii.Cel vîrstnic, lăcătuș la U.C.M. Reșița, cel tînăr, tehnician la U.M. Timișoara). Așa am înfiripat care se vede și care este avuția încă departe de a fi așa cum trebuie să fie o bibliotecă. De aceea mai adaug cite una, două cărți de cite ori am prilejul. Că este așa, confirmă și gestionărul magazinului cooperatist din sat dacă aduci vorba despre el. — De aita Pavel vorbești ? Apoi, el e un cumpărător statornic de carte. De câte ori primesc ceva nou îl anunț, că altfel se supără. La cei aproape 70 de ani ai săi, vîrstă la care alții renunță la preocupări ce solicită eforturi fizice sau intelectuale, fostul miner continuă să-și întregească și_______blioteca, găsește destul timp pentru citit folosind apoi orice mâilnire sau altă ocazie de a împărtăși și altora cele citite. Cînd este solicitat, nu pregetă să împrumute una sau mai multe cărți oricărui iubitor de literatură din sat. Deosebit de îmbucurător este să constați că în satul acesta uitat de lume pînă în anii noștri, Pavel Comici nu este singurul om stăpînit de această pasiune. Numai pe aceeași uliță cu ei — ulița Moldovenilor, cum i se spune — și în imediata vecinătate sunt încă trei proprietari de asemenea „avuții“ : Pavel Șăin, Daniid Andrei și Pavel Vucu. Nu de puține ori se întllnesc, discută, se consultă asupra cărților, se împrumută, fac schimburi. De prisos să mai vorbim despre frumusețea și utilitatea acestei pasiuni, pentru că nu am spune nimic nou. O adăugire se impune totuși, constînd din îndemnul ce-l adresăm tinerilor din sat că urmînd exemplul vîrstnicilor să nu neglijeze această avuție și să o valorifice în folosul activității lor de acum și de viitor. P. BRĂNIC Insemnări . Fabrica de cherestea Anina : muncitoarele Eva Pătruică și Lucia Hulpai efectuează operația de capsare a lăzilor la una din mașinile moderne cu care este dotată unitatea. I—11—11—11—11—11—11—11—11—11—11—11~~i I Participare numeroasă la munca in cooperativă In aceste zile de vîrf ale campaniei agricole de vară, țăranii cooperatori din Ticvaniu Mic participă în număr mare, dis-de-dimineață și pînă seara tîrziu la muncile cîmpului, recoltînd cu grijă bogata producție de cereale păioase. Preocupările cooperatorilor — ne informează Mill Epure — nu se limitează doar la atît, în cooperativă sunt atîtea treburi de făcut. Organizați în brigăzi și echipe, unii lucrează în grădina de legume, de unde se și valorifică pe piață cantități mari de roșii, ardei, castraveți etc., ceea ce aduce unității venituri de sute de mii de lei. Totodată, se întreprind măsuri pentru valorificarea superioară a pămîntului și apărarea acestuia. Astfel, au fost făcute canale pe sute de metri, menite să apere tarlalele de excesul de apă rezultată din ploi. Acțiunea este condusă nemijlocit de președintele cooperativei, tovarășul Gheorghe Epure, iar la muncile din teren s-au evidențiat Ion Giuca, Pavel Azap, Gheorghe Ciută, Maria Vuia, Ion Băloiu, Maria Pătășan, Elena Epure și alții. © 3 fl AGENDĂ Astăzi la orele 18.00, în cadrul Casei de cultură a sindicatelor din Reșița, membrii Cenaclului literar „Semenicul“ și publicul iubitor de literatură se vor întîlni cu criticul Mircea Martin. ★ La Casa de cultură a sindicatelor din Reșița a fost organizat un „mozaic cultural“, în cadrul căruia au fost expuse trei teme : „Marile fluvii ale lumii (însoțită de diapozitiv), „Reșița — 200“, o evocare a începuturilor industriale din orașul de pe Bîrzava și „150 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri“. (Urmare din pag. 1) bune, de igienă și calitate, ceea ce implică înaltă responsabilitate gospodărească. In vecinătatea „alimentarei" amintite se află și bufetul nr. 6. E drept, zona este mărginașă pentru oraș, însă, apucăturile lui Gheorghe Băteală, gestionarul unității, sunt și mai periferice decit te-ai putea aștepta: chifteluțe mucegăite, etichetele cu prețul mărfurilor puse ici-colo încît cifrele devin invizibile, paharele sunt murdare, iar siropul pentru anumite băuturi este măsurat, în locul măsurătorilor legale, cu ... ochiul. Itinerariul activității de control ne-a făcut să poposim și în fața centrului de desfacere a legumelor și fructelor nr. 14. Mare surpriză : închis, fără nici o justificare pentru cumpărători! N-ar fi oare cazul ca asemenea comercianți care închid și deschid unitatea după bunul plac ,să fie lăsați și ei liberi de la salariu? Magazinul alimentar nr. 8 (al cărui gestionar este Kauppe) a fost destul de Nicolae frecvent vizitat de organele de control. Registrul menit să oglindească acest lucru ne face cunoscute observații care s-au perpetuat din aprilie in mai, din mai în iunie, spre a fi aceleași și acum, în iulie. Spuneam la începutul anchetei că orăvițenii se mîndresc cu noul cartier din zona gării. Nu același lucru se poate afirma însă și despre complexul comercial de aci. La barul bufetului, spre exemplu, în prezența noastră se... ciupește la gramajul băuturilor. Petru Gărăvăț protestează la observațiile făcute, comentează sancțiunea primită pentru încălcarea normelor deservirii, ca peste numai un sfert de oră, să se hotărască a-și „recupera amenda" pe seama ... cumpărătorilor. Ne-a mai surprins aici și un alt aspect, deși în localul de alimentație publică s-a instaurat oarecare ordine (în urma anumitor critici și mai ales a măsurilor luate cu prilejul prezenței în județ a brigăzii de control a Consiliului economic al C.C. al P.C.R.) începuturile nu sunt consecvent consolidate și aduse la nivelul coordonatelor actuale ale deservirii. Cu totul necorespunzătoare se prezintă și la ora actuală, activitatea secțiilor de producție, menite să asigure comerțul orăvițean cu felurite preparate. La atelierul de carmangerie aparținător Întreprinderii de industrializare a cărnii Reșița, malaxoarele folosite sîmbătă la măcinat nu ajunseseră să fie ... spălate nici marți; în camerele frigorifice curgea apa pe carne, sarea și alte materii prime dovedeau că realmente sunt lăsate la discreția ... pisicilor și Carol Tănase, șeful rozătoarelor, atelierului, ridica din umeri la fiecare problemă, se miră de pedeapsa aspră aplicată și culmea ... cică „i se pare greu să se lase convins, că practica sa este cu totul străină unui comerț responsabil, civilizat". Întreprinderea tutelară ar trebui să-l ajute și ea în acest sens — o dată cu propria sa convingere că este ilegal ca mezelurile să se livreze fără certificat sanitar, și lipsite de etichete privind calitatea produselor, a prețurilor lor! Cu atît mai mult, cu cît aceste neajunsuri pot fi înlăturate neînchipuit de ușor, prin simpla procurare unei balanțe care să facă laboratorul de calitate folosibil, activ. Laboratoarele de preparate de patiserie și răcoritoare ale cooperației de consum, ne-au furnizat, la rîndul lor, aceeași fațetă: aceea a încălcării grosolane a normelor de igienă, lipsa condițiilor pentru depozitare, manipulare și păstrare a produselor, în timp ce unitatea „Gospodina", a făcut și ea dovada „spiritului gospodăresc" prin ... rafturi complet goale, prin absența oricăruia dintre preparatele lactate și de carmangerie pentru care a fost practic concepută. Privind retrospectiv, putem concluziona că Oravița dispune în momentul de față de un bogat și îndeajuns de variat fond de mărfuri, excelînd, sub aspect cantitativ și calitativ, comerțul cu legume și fructe. Cît de rău le stă însă alăturea de pașii făcuți înainte, reziduurilor care mai dăinuie și care umbresc încă activitatea de aprovizionare și deservire a oamenilor muncii orăvițeni! Prezența factorilor de răspundere locali și județeni, este, însă, de natură să dea certitudinea unei radicale cotituri. O așteptăm pentru că o așteaptă locuitorii Oraviței, populația orașului, oamenii, începuim m