Flamura, august 1971 (Anul 18, nr. 2089-2114)

1971-08-05 / nr. 2092

_ «ll»llilli» ••• I • I It i •• I I I 1 I •*••■••••••*«••••••••• • PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI­VA! ?.R51^.N. .AL COMITETU­LUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XVIII, NR. 2092 in JOI, 5 AUGUST 1971 f§ 4 PAGINI, 30 BANI In după-amiaza zilei de miercuri, tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, a făcut o vizită de lucru în stațiunile turistice din zona Mangalia Nord. Cu a­­cest prilej, a fost analizat sta­diul înfăptuirii planurilor pri­vind amenajarea litoralului Mă­rii Negre în perimetrul Saturn — Venus — Jupiter — Neptun, corespunzător soluțiilor adoptate anul trecut cînd secreta­rul general al partidului, îm­preună cu arhitecții și urbaniș­tii cărora li s-a încredințat sar­cina realizării acestui grandios ansamblu de construcții, au stu­diat la fața locului variantele cele mai indicate din punct de vedere estetic, funcțional și eco­nomic ,ce urmau să fie puse în practică; în această vizită, secretarul general al partidului a fost în­soțit de tovarășii Maxim Ber­­ghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîl­­cu, Miron Constantinescu, Va­sile Patilineț, Ion Stănescu, pre­cum și de Ion Cosma, mi­nistrul turismului, de reprezen­tanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat, de specialiști care au colaborat la înfăptuirea mărețelor obiec­tive turistice de pe litoralul Mă­rii Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din stațiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secre­tarului general al Partidului, s-a înfăptuit un mare volum de construcții. Această stațiune dis­pune în prezent de hoteluri mo­derne, cu o capacitate de aproxi­mativ 11 200 locuri. Ritmul con­strucțiilor în această stațiune a fost intensificat îndeosebi în ul­timul an, cînd, într-un timp re­cord, de aproximativ opt luni, au fost date în folosință hoteluri cu o capacitate de 4 650 de locuri. Oaspeții fac mai întîi un popas la hotelul „Diana", impunător e­­dificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă și aluminiu, dat în folosință în actualul sezon. Un mare număr de turiști aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalți oaspeți, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al hotelului. In fața privirilor se deschide o vastă și feerică per­spectivă. Se vede nu numai „Sa­turn", privirea cuprinde toate ce­lelalte stele din constelația Man­galia Nord, se vede orașul Man­galia, întinerit și el, se profilea­ză în depărtare conturul Eforiei Sud și Eforiei Nord. Nu este necesară nici o expli­cație pentru a înțelege că turis­mul a devenit în România, pe li­toralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a e­­conomiei naționale. An de an, frumusețile patriei noastre, ca și cunoscuta ospitalitate a poporu­lui român, atrag un tot mai ma­re număr de turiști, de pes­te hotare. Mangalia, Efo­rie, Mamaia, Mangalia cu cele patru stațiuni ale Nord, sale din Nord, au devenit de mult puncte de atracție de rezonanță europeană. Preocuparea arhitec­ților, proiectanților, edililor constructorilor pentru valorifica­și rea rațională a tuturor frumuse­ților naturale ale litoralului, pen­tru integrarea lor armonioasă în circuitul de valori al întregii e­­conomii constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarășul Ceaușescu, de ceilalți conducători de partid și de stat, în ceea ce privește dezvoltarea în continuare a stațiunii „Sa­turn", gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite planurile pentru crea­rea unui nou complex hotelier de 1 850 de locuri, care va fi dat în folosință în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iarnă și vară, proiect fa­vorizat de existența în zonă a unor importante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este fă­cută recomandarea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin construcții moderne cu stațiunea „Saturn", în felul acesta urmînd să dispară aspectul actualei pe­riferii a acestui oraș. Acțiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să in­tegreze într-un tot Mangalia, Sa­turn, viitoarele obiective econo­mice ce se vor implanta în zonă. Pentru înfăptuirea programului de construcții în actualul cinci­nal sunt asigurate toate condițiile, recomandările și indicațiile pri­mite din partea secretarului ge­neral al partidului cu prilejul vizitelor anterioare pe litoral constituind îndreptarul deosebit de valoros în alegerea soluțiilor optime, care să îmbine judicios necesitățile funcționale și esteti­ce cu cele economice. Secretarul general recomandă proiectanților și arhitecților ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai multă imaginație, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă vastă și de durată. Improviza­țiile, soluțiile insuficient studia­te se cer excluse de la bun început. La coborîre se vizitează res­taurantul hotelului. Aspectul ge­neral impresionează plăcut. Mo­bilierul este confecționat cu mult gust. Cu acest prilej, se sublinia­ză că fiecare construcție hotelie­ră, restaurantul ce-i aparține sînt dotate cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al execuției, cît și al coloritului. In bucătăria localului, secretarul general al partidului apreciază faptul că zilnic sînt asigurate trei feluri de meniuri, la alegere, pentru tu­riști, că mesele sunt consistente și bine preparate de personal calificat, potrivit gusturilor va­riate ale celor aflați la odihnă. Tot la Saturn, se vizitează ho­telul Siret, de categoria a doua de confort, unde se constată con­diții bune de locuit și odihnă. Și la acest hotel, restaurantul-can­­tină și secțiile aferente fac o impresie bună. Meniurile pre­gătite pentru turiști, curățenia, ținuta personalului denotă grijă și bună gospodărire. In cadrul discuțiilor care au loc, specialiștilor li se dă indi­cația ca noile obiective turistice să fie amplasate în imediata ve­cinătate a mării, să se valorifi­ce la maximum suprafața plaje­lor, să se asigure amenajarea cu destinații utilitare, iar arterele de comunicație să fie amplasate în afara pînzei de nisip. Să ținem seama de faptul, subliniază se­cretarul general, că plaja consti­tuie un patrimoniu deosebit de valoros și se cere valorificat la maximum. înainte de a părăsi stațiunea Saturn, oaspeții vizitează mare­le complex de magazine din cen­trul stațiunii. La acea oră de după-amiază, toate unitățile com­plexului erau pline de cumpără­tori , unitățile sînt bine aprovi­zionate. Adresîndu-se reprezen­tanților organelor comerciale, se­cretarul general al partidului re­comandă ca aceștia să se pre­ocupe de lărgirea continuă a sor­timentului mărfurilor puse în vînzare, să aibă în vedere apro­vizionarea unităților cu mărfuri­le cele mai solicitate. La Venus, o altă tînără și ori­ginală stațiune din zonă, se vizi­tează hotelul Carmen. Continuă și aici discuțiile privind noile a­­menajări de pe litoral. La Ve­nus, de exemplu, au fost date în funcțiune în ultimul an, noi ho­teluri cu o capacitate de 1 000 de locuri. După ce sînt vizitate cîteva în­căperi, conducătorii de partid și de stat ies pe terasa hotelului, de unde se deschide imaginea panoramică a noilor construcții. In aplauzele și ovațiile miilor de turiști, care au făcut o pri­mire caldă și entuziastă conducă­torilor de partid și de stat pe întreg parcursul vizitei, oaspeții ajung apoi în stațiunea Neptun, cea mai mare din această zonă a litoralului Mării Negre. La Neptun au fost date în folosință în ultimul an construcții noi cu o capacitate de peste 5 000 de locuri. Este viztată o originală cramă făcînd parte din com­plexul cunoscutului han „La Calul Bălan". întreaga amenaja­re este o măiestrită îmbinare de fantezie și artă. La Neptun se vizitează, de a­­semenea, complexul de mijloa­ce de agrement „Prichindel" și terenul de minigolf, între oaspeți și gazde are loc, cu acest prilej, un util schimb de opinii privind crearea a cît mai multe amenajări în care turiștii să poată practica jocuri distrac­tive, să­­ se poată recrea într-un mod cît mai plăcut. In toate sta­țiunile de pe litoral trebuie să se dea curs amenajării unor a­­semenea mijloace de petrecere a timpului liber. In zona nouă a construcțiilor de la Neptun, în ultimul an au apărut numeroase hoteluri de ample dimensiuni ca „Arad", „Galați", „Sibiu", „Slatina", „Cra­iova", numeroase vile cochete compuse din apartamente cu un grad superior de confort. Se vi­zitează una din aceste vile și se apreciază nu numai concepția ar­hitectonică, ci și gradul de func­ționalitate, execuția îngrijită lucrărilor. Dar cele mai impun­­a­toare construcții din această zo­nă a stațiunii Neptun se consti­tuie cele șapte hoteluri de pe cor­nișa mării. Construcția lor a început în vara anului trecut. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu alți conducători de partid și de stat au fost oaspeți ai constructorilor de pe acest șantier în chiar zilele cînd se e­­fectuau primele lucrări. In pre­zența secretarului general al partidului s-au analizat atunci soluțiile cele mai adecvate pen­tru amplasarea hotelurilor și a celorlalte baze turistice aflate aici în plin proces de realizare. Prind, văzînd cu ochii, trup de beton alte­­ impunătoare hoteluri, creații ale arhitecților, ingineri­lor, materializate prin hărnicia și priceperea unei armate de constructori angajați cu hotărî­­re, potrivit indicațiilor partidului, în efectuarea unor lucrări de bu­nă calitate, la un preț de cost cît mai redus și într­-un timp cît mai scurt. Acest nou complex de hoteluri și amenajări turistice ca­re domină, de pe coama de deal pe care este amplasat, celelalte stațiuni din zona Mangalia Nord, va avea în final peste 7 000 de locuri, în hoteluri­ cu 15 Cinci dintre acestea au și nivele, fost date în folosință, avînd o capa­citate de 3 300 de locuri. Fiecare din noile construcții întregește frumusețile litoralului prin va­rietatea arhitectonică în care sunt concepute. Gazdele arată că noua zonă a intrat în circuitul turistic într-un timp record — mai puțin de un an de zile. Grăbirea lu­crărilor a fost ușur­ată de folo­sirea unor utilaje moderne, atît­­ la lucrările de excavații și de tur­nare a betoanelor pentru fun­dații, cît și la cele pentru înăl­țarea construcțiilor. Se vor executa alte construcții însumînd circa 2 500 de locuri. La unele din aceste obiective, lucrările vor începe în cursul a­­cestui an. Conducătorii de partid și stat vizitează apoi vila scriitorilor. In noua lor casă de odihnă, da­tă în folosință în cursul acestui an, scriitorii aflați la odihnă la Neptun fac o călduroasă primire oaspeților. Vila, formată din apar­­tamente și garsoniere elegante, frumos dotate, are o capacitate de 100 de locuri. In numele scriitorilor prezenți, președintele Uniunii Scriitor­ilor, acad. Zaharia Stancu, adresează secretarului general al partidului, celorlalți conducători de partid și de stat, calde cuvinte de bun­­sosit și exprimă bucuria mînui­­torilor condeiului de a-l avea în mijlocul lor pe conducător­ul partidului și statului, pe cel mai iubit fiu al poporului nostru. La club, după ce se vizitează casa de odihnă, are loc o întîl­­nire a oaspeților cu scriitorii, în numele tuturor oamenilor de li­tere din țara noastră, președin­tele Uniunii Scriitorilor mul­țumește conducerii partidului și statului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru condițiile de viață și de creație de care se bucură, și exprimă hotărîrea lor de a depune toate strădaniile pentru a îmbogăți neîncetat te­zaurul literaturii române cu noi și noi opere de valoare. (Continuare în pag. a 3-a) Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în stațiunile din zona Mangalia-Nord PULS 11 KM IMP LOOHICE PE I A SARCINILOR DE PLAN In aceste zile, în timp ce a­­dunările generale ale salaria­ților analizează experiența a­­cumulata în prima jumătate a anului, măsurile care se mai cer întreprinse pentru un bi­lanț cît mai rodnic, oamenii muncii obțin succese însem­nate, dau dor,”t de abnegație și dăruire față de cauza so­cialismului. Confirmînd posi­bilitățile de îndeplinire și de­pășire a planului din primul an al cincinalului, stabilite la analiza întreprinsă la nivelul cel mai înalt al conducerii de partid și de stat, colectivele întreprinderilor industriale a­­le județului au raportat reali­zarea înainte de termen principalilor indicatori ,prevă­­­zuți pe șapte luni. Din centra­lizarea tuturor datelor rezul­tă că valoarea produselor ob­ținute suplimentar depășește 155 milioane­­ ei, sporul fiind aproape integral urmarea creș­terii productivității muncii. Succesele consemnate în in­formațiile ce însoțesc comen­tariul nostru, cele din lunile anterioare,­ confirmă, fără pu­tință de tăgadă, realismul pla­nurilor noastre, caracterul lor mobilizator, capacitatea de pu­nere în valoare a rezervelor colectivelor, entuziasmul vi­guros în­­ care sunt transpuse în viață obiectivele jalonate de partid. Metaforic vorbind, pe fie­care motor Diesel, pe fiecare metru de laminat, pe fiecare bulgăre de minereu sau căr­bune găsim încrustată semnă­tura muncii harnice, ca un în­semn al adeziunii totale la politica partidului așa cum a fost ea elaborată de­­ Congre­­sul al X-lea al partidului, un răspuns faptic la chemarea cuprinsă în Expunerea secre­tarului tovarășul general al partidului, Nicolae Ceaușescu, la Consfătuirea de lucru a ac­tivului de partid din domeniul ideologiei și al activității po­litice și cultural-educative. Expresie a acestei contopirii a poporului cu partidul condu­cător, cu politica sa științifi­că sînt și cele 2­000 de tone de fontă elaborate suplimen­tar numai în luna trecută, și­­ cele 250 de tone construcții metalice montate pentru pri­ma oară de la cea mai tînără unitate a Caransebeșului — Uzina de construcții metalice, minereul din Moldova Nouă, cărbunele din Anina. Acum, cînd ne mai despart doar 20 de zile pînă la marea sărbătoare națională de la 23 August, aceste succese consti­tuie preludiul altor fapte de teroism cotidian ale muncitori­­lor, inginerilor și tehnicieni­lor, care ilustrează convingă­tor abnegația și dăruirea în muncă a clasei muncitoare. __________________________ Noi realizări ale siderurgiștilor reșițeni Munca însuflețită desfășurată de siderurgiștii reșițeni pentru în­deplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în în­trecerea socialistă s-a soldat în luna iulie cu realizări remar­ci­cabile. Ei au îndeplinit planul producției globale în proporție de 101,3 la sută, livrînd suplimen­tar 2 114 tone fontă, 176 tone cocs, peste 4 400 tone aglomerat autofondant, aproape 600­ tone laminate finite pline și alte în­semnate cantități de produse si­derurgice. De la începutul anu­lui și pînă în prezent, colectivul Combinatului siderurgic Reșița a produs peste prevederile de plan 1 402 tone cocs, 7 456 tone fontă, 2 243 tone oțel, aproape 20 000 tone laminate finite­ne, mai bine de 21 000 tone pli­n-­glomerat și 26 000 tone calcar. Adunări generale ale salariaților INIȚIATIVĂ ȘI RĂSPUNDERE la fiecare loc de muncă Aprovizionarea populației cu lapte și produse lactate este o ac­tivitate prin excelență socială. Zilnic, mii și mii de oameni soli­cită vînzătorilor din magazine lapte, unt, brînză, iaurt și alte produse proaspete. Dacă o com­parăm cu perioadele anterioare, putem spune că aprovizionarea comerțului e superioară. Colecti­vul întreprinderii de industriali­zare a laptelui, înțelegînd răspun­derea care îi revine, acționează mai ferm pentru a face față sar­cinilor. Adevînd succesele, este totuși necesar să nu omitem posi­bilitățile de sporire în continuare a producției. Pentru că dacă ana­lizăm rezultatele pe șase luni prin această prismă, putem spune că nu a fost­ valorificată nici 60 la sută din cantitatea de lapte exis­tentă în gospodăriile individuale. Pornind de la această realitate, exigenți cu ei înșiși, participan­ții la adunarea generală a salaria­ților întreprinderii au dezbătut cu principialitate răspunderile fie­căruia, modalitățile concrete prin care se poate îmbunătăți activita­tea. Comitetul de direcție, infor­­mînd despre succese, n-a uitat să raporteze adunării generale care sunt minusurile, cine se face vino­vat, ce măsuri au fost luate sau ce anume mai trebuie întreprins, în spiritul unei asemenea exigen­țe au vorbit apr­oape toți partici­panții. Este locul, poate, să spu­nem că încercările de a plasa răspunderea pentru unele ne­ajunsuri în afara întreprinderii, pentru a ascunde lipsa de iniția­tivă proprie, au primit riposta colectivă. — Nu pot fi de acord cu con­cepția unor tovarăși după care al­ții trebuie să lupte pentru rezolva­rea problemelor noastre — a ară­tat tovarășul Ion Mărțuică, șeful serviciului de aprovizionare. De­sigur, avem și greutăți, simțim nevoia unui sprijin mai mare în dotar­ea cu utilaje și mijloace de transport, dar rămânerile în urmă la achiziționarea laptelui de la cetățeni se datoresc propriilor noastre carențe. Cred că nu ne-am or­ientat suficient de bine la amplasarea centrelor. De ace­ EUGEN FIERARU (Continuare dr pag a 3-a) Unul dintre cei mai exigenți controlori de calitate de la secția sculărie a U.C.M.R., Feri Hoch. Cele relatate mai jos nu au pretenția unor investigații exhau­stive, ci încearcă doar să e­­vidențieze impresia pe care și-o poate face oricine care str­ăbate municipiul, să zicem de la mar­ginea sa nordică —Cartierul Lun­ca Bîrzavei — și pînă la Casa Muncitorească. Poate pentru noi, cei care trăim în Reșița, aspec­tele la care mă voi referi mai puțin izbitoare, pentru sunt un motiv lesne de înțeles : ne-am obișnuit încetul cu încetul și, chiar dacă lucrurile nu ni se par firești, considerăm totuși lipsite de im­l­­portanță majoră. Dar cum sînt oare judecate de cei care vin pentru întîia oară sau trec mai rar prin ur­bea noastră ? Imaginați-vă că vă urcați în au­tobuzul nr. 2, lîngă gara Reșița Nord, și pînă la celălalt capăt veți privi, pe o parte și pe cea­laltă, arterele. Fără îndoială, nu putem scăpa unei impresii plă­cute, iscată de multitudinea e­­lementelor edilitare și arhitecto­nice care dau o puter­nică notă de oraș modern Reșiței de azi : fațadele largi și luminoase ale edificiilor, eleganța noilor­­ con­strucții, abundența spațiilor verzi și a oazelor florale. Și totuși, ce­va umbrește aspectul general și ne supără privirile : cartea de vi­zită a unităților noastre comer­ciale, firma și reclama. In prim­ul rînd, un element care uniformizează toate maga­zinele, demonstrînd că treaba a fost „gîndită“ și că nu este vorba de inovații individuale și­­ acci­dentale, sînt acele enunțuri ste­reotype și sterile — căci altcum nu pot fi numite — de soiul „Poli­tețea, este atributul vînzătoru­lui“, „Vinzătorul în slujba cum­părătorului“, „Vînzătorul este sfătuitorul competent al cumpă­rătorului“ etc., a căror sursă de inspirație pare să fie paginile scri­erilor umor­istice ale lui Ilf și Petrov. Cui se adresează și Ce noutăți anunță oare aceste tipări­turi scoase în mii de exemplar­e și în condiții de cel mai prost gust ? Două mari vitrine de la ma­gazinul cu autoservire din Mo­­roasa etalează nouă ghivece și hîrdaie cu ficuși și filodendroni și nimic altceva, încît dacă nu ești avizat, calci pragul cu inten­ția să-ți alegi un buchet de flori și abia după ce te izbește mi­rosul, de pește și brînză și vezi stivele de conserve, îți dai seama de eroare, de lipsa de gust a res­ponsabilului de magazin. Complexul comercial cunoscut sub numele de „23 August“ cu­prinde unități comerciale variate și moderne sub raportul spațiului și al mărfurilor, dar tot la uni­tatea alimentară, pe una din vi­trine se lăbăr­țează înscrisul „Me­niul săptămânii“ sub care stau îngrămădite piramidal sau in­form mormane de costiță cu faso­le, conserve de fasole verde, com­poturi. Va îndrăzni oare cineva să-și alcătuiască un asemenea meniu de expediționar plecat în munți sau în deșerturi? Ne îndo­im. Alăturea, o monstră de recla­mă intelectualistă care a eșuat pe meleagurile unui prost gust : șapte spectre cu ochi halucinanți, înveșmântate în costume flamande din secolul al XVI-lea stau gru­pate în jurul unei sticle pînte­­coase de „Liquor Benedictine“ parodiind neinspirat celebrul ta­blou al lui Rembrandt, „Lecția de anatomie“. Și pentu că ne găsim­ la capitolul , „reclamă e­­voluată", vom pomeni și de mon­strul­­ de la crama de pe str. Mi­­ rON VASILESCU (Continuare în pag. a 2-a) VITRINA, carte de vizită a magazinului Ședința de lucru a activului consiliilor populare Reunii luni și marți la Reșița în ședință de lucru, activul con­siliilor populare din județ a fă­cut o succintă analiză a activită­ții din prima jumătate a anului. Ședința a fost convocată de că­tre comitetul execuutiv al Consi­liului popular județean. In pri­ma parte a acesteia,­ participanții au ascultat rapoartele prezentate de primarii comunali Ioan A­­chim — Mehadia, Ion Săvulescu — Băuțar, Ion Frențiu — Ticva­­niu Mare asupra felului cum s-a desfășurat acțiunea de înca­sare a sumelor, precum și apro­vizionarea cu materiale și exe­cutarea propriu-zisă a lucrărilor votate spre execuție în 1971. La r­îndul lor, rapoartele pre­zentate de primarii Apostol Moi­­ca — Zăvoi, Bujor Jura — Rus­ca Montană, Ion Lăzărescu — Armeniș, Iulian Glăvan — Ciclo­­va Română, Ioan Balica — Gră­dinari și Gheorghe Euuică — Ră­­cășdia s-au oprit mai cu seamă asupra pregătirilor materiale ce se fac în vederea deschiderii noului an școlar, îndeplinirea prevederilor planului de con­tractări și achiziții de produse vegetale și animale, execuția bu­getară în semestrul întîi. In con­tinuare, tovar­ășii loan Geană, Petru Vișescu, Porfir Negrea și loan Maidét, vicepreședinți comitetului executiv al Consiliu­ui­lui popular județean, au informat activul asupra felului cum sînt duse la îndeplinire sarcinile cu­rente. Luînd cuvîntul­­ în încheierea ședinței, care a avut un pronun­țat caracter analitic, de lucru și instruire, tovarășul Nicolae Bu­­șui, prim-vicepreședinte al comi­tetului executiv al Consiliului popular județean, a făcut scurtă privire asupra realizărilor­­ de plan în economia locală, exe­cuția bugetară, dezvoltarea re­țelei de unități locale cu carac­ter industr­ial și prestatoare de servicii. Vorbitorul a insistat, de asemenea, asupra necesității ca activitatea pe tărîm social-cultu­ral să fie simțitor îmbunătățită, subliniind sarcinile ce revin or­ganelor locale ale administrației de stat, cadrelor didactice medi­cale, tuturor lucrătorilor din a­­paratul local de stat, pentru transpunerea în viață a sarcini­lor reieșite din propunerile și Expuner­ea tovarășului Nicolae Ceaușescu, privitoare la educa­ția marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor muncii din țara noastră,oamenilor

Next