Flamura, septembrie 1971 (Anul 18, nr. 2115-2139)
1971-09-15 / nr. 2127
FLAMURA — 2127 „File de istorie“ Ieri după-amiază, la Casa de cultură a sindicatelor, s-au desfășurat lucrările sesiunii de comunicări științifice „Reșița — file de istorie“. Organizată de către secția de propagandă a Comitetului județean de partid și Casa corpului didactic, sesiunea a întrunit comunicări susținute de cadre didactice și cercetători din Caransebeș. La lucrările sesiunii a luat parte tovarășul Tudor Iorga, secretar al Comitetului județean de partid. Adresînd salutul biroului Comitetului județean de partid, tovarășul Tudor Iorga a subliniat importanta acestei manifestări in cadrul multiplelor acțiuni consacrate aniversării a două secole de industrie reșiteană, precum și necesitatea continuării muncii de cercetare. In cadrul tematicii de istorie socială au fost audiate lucrări referitoare la lupta antifascistă a muncitorimii reșițene și alte aspecte din trecutul uzinelor, comunicări prezentate de Constantin Brătescu, Alexandru Horvath, Ștefan Gămănescu — toți din Caransebeș — și Ion Șerban — Reșița. Cele mai multe comunicări s-au referit la istoria școlii reșițene. Ele au fost realizate de cadre didactice din municipiu: Nicolae Păunescu, Nicolae Ișian, Maria Balint, Ion Pescariu, Alexandru Bârsescu, Mihai Deleanu, Adriana Lungu și Mircea Mihailovici. Lucrările sesiunii s-au bucurat de prezența unui numeros public. I Concurs profesional De curînd, în rețeaua comercială sătească a județului nostru, a fost declanșată faza de masă a concursului profesional „Buna servire". Desfășurat Comitetului județean al sub egida în colaborare cu Uniunea U.T.C. Jeană a cooperativelor de judesum, concursul — care are conca scop antrenarea tinerilor lucrători din comerț în vederea ridicării continue a cunoștințelor profesionale, a creșterii răspunderii față de avutul obștesc — va contribui, desigur, la realizarea unui nivel optim de deservire a populației din mediul rural. Faza pe județ va avea loc în primăvara anului viitor. (Savu Dîrman, activist al Comitetului județean al U.T.C.). Conducătorul procesului de producție—om politic Colectivul de muncă al secției oțelărie din cadrul Uzinei Oțelu Roșu are sarcini deosebit de mari privind realizarea ritmică a indicatorilor de plan, a îmbunătățirii calității oțelului prin cerea pierderilor la turnare reduși a rebuturilor, reducerea consumurilor specifice și, în general, a îmbunătățirii tehnologiei de fabricație a oțelului în cuptoarele Martin. Anul trecut, colectivul nostru a întîmpinat greutăți privind realizarea sarcinilor de plan. Cu sprijinul permanent al comitetului de partid, al conducerii uzinei, planul a fost realizat și depășit. Incepînd din anul 1971, printr-o muncă susținută de la om la om a tuturor factorilor de răspundere, ca urmare a mobilizării întregului colectiv, planul de producție a fost realizat și depășit în mod ritmic, lună de lună, ■și în primele 7 luni ale acestui an, am dat peste plan 1 612 tone oțel. Cele mai bune rezultate le-au obținut brigăzile de muncă de la cuptoarele II și III, evidențiindu-se comuniștii: loan Atinge, loan Dicu, Gheorghe Lascu, Mihai Robu și alții. Realizările obținute au fost însă umbrite de depășirea prețului de cost al oțelului, ca urmare a depășirii consumurilor specifice la utilaj turnare, cărămizi refractare, fero-aliaje etc. Aceste depășiri puteau fi evitate, dar conducătorii procesului de producție, mulțumiți de unele rezultate obținute, au neglijat munca politico-educativă. S-a considerat că această sarcină revine numai organelor de partid. Greșeala nu a întîrziat să-și arate urmările : — refuzuri la locul de muncă, neefectuarea lucrărilor de calitate și în termen, absențe, atitudini nesănătoase față de unii conducători ai proceselor de muncă, risipă de materiale etc. Ne obișnuisem să facem apel la alte organe în aceste situații, dar este de datoria noastră — ingineri, maiștri, șefi de echipă— să desfășurăm o activitate multilaterală de organizare a producției. Așa cum arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîntarea sa, conducătorii procesului de producție nu sînt numai eieni, ei sunt în majoritatea tehnicatorilor comuniști și în această calitate au datoria de a acționa prin mijloace politice, de a face apel la conștiința celor cu care lucrează, de a le-o influența. Ne aflăm pași de partid în diferite posturi de conducere a producției și asigurarea bunei organizări a acesteia este în ultimă instanță un act politic, este realizarea politicii partidului nostru în acel domeniu în care muncim. Dacă exista o preocupare mai mare în activitatea politică educativă cu muncitorii, rezultatele întregului colectiv erau mult mai bune și nu am fi avut atîtea deficiențe cu consecințe economice, privind prețul de cost. Pentru întărirea disciplinei în producție, colectivul de conducere al secției va trebui să stimuleze, cu sprijinul efectiv al organelor sindicale, sub îndrumarea organizațiilor de partid, opinia,, colectivă , împotriva acelora care, cauzează risipă de materiale, de timp, urmărind creșterea combativității față de orice abatere. Se impune, de asemenea, să manifestăm o mai mare preocupare față de tineri, față de problemele și preocupările lor. Pe această linie ne-am prevăzut, să organizăm în colaborare cu clubul o masă rotundă cu tinerii din secție, așa cum s-a procedat și la secția bare trase. Concluziile care se vor desprinde le vom prezenta comitetului de partid împreună cu măsurile de aplicare, în spiritul recentelor documente de partid privitoare la îmbunătățirea muncii politico-ideologice, pentru a reuși să obținem îmbinarea armonioasă a tuturor mijloacelor care ne stau la îndemînă, în vederea realizării exemplare a sarcinilor care ne revin. Ing. EMILIAN GOGA adjunctul șefului secției oțelărie Secția reparații siderurgice din cadrul combinatului reșițean aduce o importantă contribuție la creșterea indicilor de utilizare a agregatelor. Foto: I. DIMA Spor la muncă în noul an școlar (Urmare din pag. 1). die didactice, cu o bună calificare și competență profesională, se dăruiesc zilnic cu dragoste și pasiune pregătirii noilor generații de constructori de mașini, de mineri de mecanizatori agricoli, de învățători, căci rodul activității lor îl întilnim pe șantiere și uzine, pe ogoare, în laboratoare și instituții, pretutindeni unde muncesc cei pe care școala îi instruiește și îi educă învățămintul nostru — general, obligatoriu și gratuit — asigură instruirea și educația tuturor fiilor patriei. Fie că se găsește în centrul unui mare oraș sau într-un sat din creierul munților, oricare copil, oricare tinăr găsește astăzi larg deschise în fața lui porțile tuturor școlilor, de la cea care îl învață primele litere, pină la cea care ii acordă înaltele titluri universitare. Acest mare adevăr, de neînchipuit în urmă cu cîteva decenii, se cere amintit în prima zi de școală ca un imperativ care arată limpede că nimănui nu-i este îngăduit să refuze binefacerile învățămintului nostru, că nimeni nu are dreptul să disprețuiască acest generos dar făcut de partid. Anul școlar pe care îl începem va însemna un nou și important asalt în dezvoltarea instrucției și educației tineretului și va avea efecte deosebit de favorabile în pregătirea pentru muncă și viață a acestuia, in perfecționarea învățămintului românesc. Programul de măsuri politico-educative propus de tovarășul Nicolae Ceaușescu, Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., amplu fundamentat la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, pune în fața școlii și slujitorilor ei sarcina ridicării pe noi trepte a muncii de educație comunistă, a formării și dezvoltării tinerei generații a patriei în spiritul înaltelor idealuri ale socialismului și comunismului. Documentele de partid stabilesc școlii datoria de a ține o mai strînsă legătură cu viața, cu producția. Educarea elevilor prin muncă și pentru muncă va trebui să fie nota dominantă a întregii activități, incepînd din toamna acestui an, munca va deveni disciplină de bază in școlile de toate gradele, menită să asigure tineretului o mai bună pregătire pentru viată, pentru activitatea de viitor. „Trebuie să dezvoltăm la tineretul nostru dragostea față de muncă, spunea secretarul general al partidului la consfătuirea din luna iulie a acestui an. Fiecare să înțeleagă că în orice domeniu de activitate este necesar să-și aducă contribuția la dezvoltarea societății noastre". Alături de toți oamenii muncii, fiecare învățător și profesor, fiecare elev aflat astăzi la capătul unui nou an de activitate, vede în programul și orientările referitoare la educarea tineretului o nouă și strălucită dovadă a grijii permanente pe care partidul o acordă tinerei generații. Fiecare colectiv didactic vede în recentele măsuri un îndrumar de mare valoare teoretică și practică in acțiunea revoluționară de creștere și de formare a tineretului țării, de integrare a sa conștientă și activă in munca și preocupările majore ale poporului. Este posibil ca în cel mai scurt timp, sub îndrumarea plină de înțelegere și dragoste părintească a învățătorilor și profesorilor, setea de învățătură și hărnicia în muncă a elevilor să cunoască noi împliniri. Se impune ca fiecare săi folosească din plin anii frumoși ai copilăriei și adolescenței, să studieze cu pasiune și să dovedească prin fapte și prin întreaga sa comportare că este demn de încrederea partidului, a părinților și educatorilor, a întregului nostru popor învățătorii și profesorii au datoria să insufle tineretului prin munca de zi cu zi, prin exemplu personal, entuziasm și energie, cinste și disciplină, devotament nestrămutat față de partid și popor, dragoste nețărmurită față de patria noastră socialistă, hotărîrea de a munci și a lupta pentru apărarea cuceririlor revoluționare, dorința de a se pregăti temeinic pentru a deveni factor activ în îndeplinirea politicii partidului de construire a socialismului și a comunismului. Privind încrezători răspunderile ce decurg din aplicarea în viață a sarcinilor care stau in fata școlii, urei cadrelor didactice, elevilor și părinților din județul nostru fericire și sănătate, să se afle la înălțimea rezultatelor pe care le așteaptă partidul și statul nostru, să obțină cele mai mari succese în realizarea idealurilor lor comune. 1 WWWNAA/WWAAAAAAAAAAAAA/ < • 3 • Pe masă cîteva cărți. Muceziseră. — De unde te aveți ? l-am întrebat pe Carol Roos, responsabilul bibliotecii secției mașini electrice de la U.C.M.R. — Din biblioteca secției, în urmă cu vreo două săptămîni cîteva pachete de cărți au fost inundate și ceea ce vedeți este urmarea... — Cite cărți aveți un bibliotecă ? — Nu știu, cred că vreo 300. — Dar cîte cărți împrumutați ? — Actualmente doar vreo 30-40 pe an. La secția mașini electrice sînt aproximativ 600 de muncitori, dintre care 30 împrumută cînd și cînd cite o carte de la bibliotecă, iar alți 100 nu avem nici o îndoială că cei 30 fideli ai bibliotecii se numără și ei printre cei 100) cumpără cărți la standul condus tot de tovarășul Roos. —. Cu cîțiva ani în urmă eram trei responsabili ai bibliotecii — ne spune tovarășul Roos. Făceam cu schimbul treaba mergea. Acum eu răsșipund atît de bibliotecă cit și de stand. Am o groază de bani in gestiune. Biblioteca îmi creează probleme și, după cîte văd, a devenit o anexă inutilă. Vizităm sala culturală a secției unde se găsește și dulapul bibliotecii, In vitrină cîteva reviste vechi. Celelalte rafturi sînt încuiate. — Cîteva vitrine mi-au fost sparte și Însușite o serie de cărți. Dacă mai adăugați la acestea faptul că încăperea este utilizată pentru tot felul de ședințe, pentru cursurile de calificare și ridicarea calficării, pentru o serie de instructaje, vă dați seama cât de puțin timp ani la dispoziție ca să mă ocup de cărțile din dulap. Pe de altă parte, nu am mai primit cărți noi din 1969. — Ne lipsesc noutățile tehnice. Nu înțeleg de ce revistele nu ne mai sosesc de un timp încoace — conchide inginerul Gheorghe Liuba. — Suntem o secție în fața căreia stau mari sarcini de producție. Executăm multe prototipuri, aproximativ 10-12 pe an. Deci, este de maximă importanță ca oamenii noștri să se păstreze mereu la curent cu noutățile. De aceea, solicităm mereu împrospătarea bibliotecii secției. La începutul anului am comandat o serie de cărți de specialitate. Din întreaga listă am primit doar 5-6 la sută. Se pare că, avînd într-un fel un specific aparte de restul uzinei, suntem cam vitregiți sub acest aspect — ne spune inginerul Vasile Voia, șeful secției. Pe de altă parte, inginera Valeria Rugaci, șefa biroului documentare și, implicit, șefa bibliotecii tehnice a Grupului de uzine, răspunde fiecărei probleme sesizate : — Avem doar două tovarășe la bibliotecă și ne este fizic imposibil să alimentăm (citiți: să cătăm) cu propriile noastre brațe cele 32 de biblioteci volante. E de datoria responsabililor acestora să vină să și le ia. Pină în luna mai am fost în inventar și de aceea am întîrziat repartizarea revistelor. Faptul va fi remediat cu de curînd. In ceea ce privește neonorarea cererilor din partea secției mașini electrice, țin să precizez că nici nouă nu ne-au sosit mai multe cărți dintre cele comandate. Dar avem noi o regulă: repartizăm secși fiilor doar cărțile din care primim peste două exemplare deoarece avem obligația ca primele două exemplare să le reținem aici. — Biblioteca ne-a devenit foarte peste mină — ne spune tinărul bobinator Gheorghiță. Eu personal Mircea am găsit în ea o singură carte de specialitate care mă interesa „Manualul bobinatorului". In rest, prefer să-mi cumpăr cărțile de care am nevoie. Părerea i-o împărtășesc și alți colegi ai săi, bobinatoarea Mariana Radu, trasatorul Günther Karban și alții. — Deși mai mult de 60 la sută dintre oamenii secției sunt tineri, procentul celor care frecventează biblioteca secției este minim — ne spune Nicolae Oprea, locțiitorul secretarului U.T.C. pe secție. Este aproape imposibil să afli ce cărți se ascund în acel dulap din sala culturală care este mai tot timpul ocupată. Nu s-au afișat titlurile noilor achiziții, iar de manifestări cu cartea nici pomeneală. Și citez, drept răspuns, un amănunt pe care l-am aflat din convorbirea avută cu tovarășul Roos: înainte a existat un panou destinat afișării materialelor de propagandă a cărții. Dar, nepăsarea celor investiți cu sarcina de a-1 păstra mereu in actualitate, a făcut ca respectivul panou să devină curînd inutil. Implicit, el a fost depozitat în pod ca nefolositor, de unde, la insistențele P.C.I., a fost aruncat la gunoi. Dări în ce măsură s-a preocupat organizația U.T.C. din secție de răspîndirea cărții în mijlocul tinerilor ? — îl întreb pe tovarășul Iosif Gruiescu, secretarul organizației U.T.C. pe secție. — Ce-i drept, n-am făcut mai nimic. Am considerat din principiu că tinerii citesc și fără ca noi să le organizăm aceasta. Dar ne-am înșelat. De cînd Cu încetarea acelei acțiuni foarte bune care era „Iubiți cartea", interesul nostru pentru carte a scăzut considerabil în favoarea altor acțiuni. însăși conducerea secției și comitetul de partid pe secție nu manifestă preocupare pentru această proble.Cu toate acestea, din discuțiile cu tinerii secției am reținut interesul lor pentru lectură. Inginerul Liuba ne vorbea chiar despre faptul că de cu tând cei câțiva ingineri tineri au început să încropească o bibliotecă tehnică la standul de probă, de care va putea beneficia întreaga secție. Este un început bun, dar insuficient, tn ce măsură cărțile bibliotecii propriu-zise ajung la cei cărora le sînt destinate ? Oare să mai aștepte pînă la sfîrșitul anului viitor cînd se vor da în folosință anexele noii hale etajate a secției ? întrebări care își așteaptă răspunsul. Mulți dintre factorii de răspundere cu care am discutat, au nedumeriți din umeri. Și ridicat se părea ciudat că reporterul nu-i întreabă de felul în care își realizează planul ci abordează o problemă căreia nu i-au acordat pînă acum importanță. Idei ? Planuri ? "Vagi. O sugestie ar fi aceea de găsi în cadrul Comitetului sinadical un alt tovarăș care să aibă timp suficient pentru a se ocupa de bibliotecă. Poate că, colaborînd mai intens cu organizația U.T.C., bazîndu-se pe entuziasmul tinerilor dar și pe disciplina de organizație, să ducă cu bine la capăt această acțiune. După ce se va fi scuturat colbul, să se întocmească o evidență clară și să se facă un plan de acțiuni interesante și implicit, atractive care, în special în perioada de toamnă și iarnă, să polarizeze atenția tinerilor și a celorlalți muncitori. Munca cu cartea nu trebuie să rămînă, cum era pînă acum, o cenușăreasă, ci trebuie să se acorde acea importanță pe care, în fapt, o are ca instrument al educației comuniste: însemnătatea ei pe plan profesional crește prin însăși nevoia de perfecționare continuă, iar cîștigul în îmbogățirea culturii generale este și el apreciabil. Dar, pentru reușita acestei acțiuni, trebuiesc conjugate toate eforturile și la toate nivelele. A recunoaște o stare de lucruri nu tocmai la locul ei, este, fără îndoială, bine. Dar este timpul să se dea dovadă și de inițiativă. Și cu mai curînd ! VASILE BOGDAN mm sece - o anexa Mia? SĂRBĂTOAREA NOASTRĂ (Urmare din pag. 1). industriale. Ea a fost prezentă nu numai prin tehnică, dar, înainte de toate, prin inteligența oamenilor ei. Lângă focul său nestins, Reșița a forjat în decursul timpurilor talente dar, mai presus de orice, caractere. Reșițearilul se mândrește nu numai Cu numărul muncitorilor de înaltă calificare, al maiștrilor, al inginerilor pe care i-a implantat pretutindeni unde se năștea o nouă industrie, dar cînd îți va înșira numele unor personalități de frunte ale vieții noastre politice și sociale, plecate din bătrîna vatră, îți vei da seama că, într-adevăr, Reșița de-a lungul timpurilor a fost o mare forță de caractere care s-au călit în focul luptelor revoluționare de clasă. Dar în economie ! Directori generali la Galați sau la U.M.G. București, Călan sau Tîrgoviște, Craiova sau Cîmpia Turzii și cîți încă nu de la șița au fost „săltați" ? Dar Repe harta spiritualității socialiste ! Nu este oare pentru prima oară în îndelungata sa istorie că alături de cele 11 milioane de tone din ultimii 27 de ani Reșița a produs scriitori și compozitori, pictori și cîntăreți de operă! Și nu e puțin. De aceea, bicentenarul țean este, cred, o sărbătoare reșia întregii Românii socialiste. Iubești pămîntul pe care te-ai născut, pe care ai învățat, împleticindu-te, primii pași, pe care și-au luat zborul primele vise, unde ai trăit întîia dragoste și primele dări, pămîntul semne de întrecopilăriei și adolescenței tale. Dar atunci cînd acest pămînt te va învăța să-ți porți statura întotdeauna dreaptă, impunîndu-ți ca supreme criterii ale Virtuții dragostea de oameni și maxima exigență față de tine însuți (în profesiune, în familie, în societate) atunci cest pămînt se va constitui pentru tine în călăuză și măsură a tuturor acțiunilor tale. „Reșițean" a devenit un concept etic, iar „reșițeni" au devenit toți aceia care, indiferent de locul de naștere, și-au asimilat această spiritualitate de clasă întemeiată pe demnitate umană și profesională, pe spirit înnoitor, revoluționar. Astfel, sărbătoare a întregii țări, bicentenarul ne pentru reșițeni un prilej de inevaluare a drumului parcurs de și de scrutare a perspectivelor pe care directivele de partid le deschid dezvoltării viitoare. Iar pentru noi reșițenii, fizic plecați din bătrîna vatră dar permanent reșițeni în spirit, momentul bicentenar este un prilej să ne plecăm, încă o dată, plini de emoție și recunoștință pînă la pămînt, în fața Reșiței muncitoare, în fața Reșiței spiritului nostru și a oamenilor ei minunați. Prietenul harnicelor viețuitoare j Poate că atunci cînd a fost atras prima dată de harnicele vietăți, nici chiar el, Ionel Almăjan din Milcoveni, nu-și închipuia că va veni o vreme cînd nu se vor mai despărți. Ca orice pasiune a început modest. Cu o familie de albine. Apoi încă una și încă una. S-a îngrijit de stupi „după carte" și după cum a învățat de la alți crescători, cu răbdare, cu dragoste. Și treptat, treptat, au devenit prieteni nedespărțiți. De la primele începuturi au trecut 20 de ani. Prima dată o familie, apoi două, a ajuns azi la 36 de stupi sistematici, în interiorul cărora sute de mii de albine construiesc cu migala unui bijutier neasemuite căsuțe din ceară și miere. De curînd am fost oaspetele crescătorului de albine Ionel Almăjan. Privindu-i cu altă siguranță lucrează mi-am dat seama că pasiunea de odinioară s-a transformat într-o îndeletnicire constantă, cu rezultate remarcabile în privința producției de miere. Anul acesta, bunăoară, a contractat cu sloiul — prin cooperativa de consum — 300 kg de miere unifloră și polifioră din care a și livrat jumătate. Fiind cunoscut și apreciat pentru activitatea și rezultatele obținute, membrii cercului apicol comunal l-au ales in mimmmmmum funcția de secretar, iar conducerea cooperativei de consum Berliște i-a acordat diploma de merit și insigna de fruntaș în cooperația de consum. Acum este preocupat de lărgirea cercului prin atragerea de noi membri, știut fiind că prin asociație, apicultorii se pot bucura de sprijin calificat și multilateral pentru dezvoltarea acestei ramuri. GH. JITA nsemnari FOLOSIREA METODELOR MODERNE DE ARMARE-CALE SIGURĂ DE CREȘTERE A EFICIENȚEI ECONOMICE Susținerea constituie un element de bază în activitatea minieră subterană. în general, ea afectează atît durata ciclului de lucrări, cît și costul acestora (în proporție de circa 30—50 la sută). Totodată, această lucrare cere muncitori cu un grad ridicat de calificare, ceea ce pune în fața întreprinderilor probleme de creștere a nivelului de calificare a muncitorilor prin trecerea lor pe măsura însușirii cunoștințelor corespunzătoare, cît și a acumulării experienței practice o dată cu creșterea numărului de ani lucrați — prin toate treptele calificării la locul de muncă cu ajutorul cursurilor de lungă durată. Astfel, dînd posibilitate muncitorilor să-și fundamenteze cunoștințele practice dobîndite, întreprinderea își asigură un personal pregătit în vederea atacării unor probleme noi în tehnica minieră, căror aplicare va avea în final și a o eficiență economică mai ridicată. Deci, pregătirea corespunzătoare a personalului care lucrează la susținere, este foarte importantă, deoarece se știe că în afara susținerii mecanizate a abatajelor cu front lung, la minele de cărbuni și de minereuri, susținerea abatajelor se realizează și manual. în ultimii 10 ani, în țara noastră, institutele de cercetări — în colaborare cu întreprinderile miniere interesate — au avut ca obiective principale înlocuirea lemnului de mină, pentru a-i ceda unei valorificări superioare, perfecționarea tehnologiilor de susținere, promovarea unor metode de exploatare care să elimine sau să reducă volumul susținerii. Acestea au fost și obiectivele care au stat la baza preocupărilor întreprinderii miniere Bocșa în direcția economisirii lemnului de mină și a aplicării noilor metode de armare. Din totalul galeriilor susținute la I. M. Bocșa prin procedee moderne consacrate, 23,00 la sunt prin zidire cu bolțari, sută 7,10 la sută cu ancore și 2,70 la sută prin susținere cu profile-clopot metalice. Ultimul procedeu este pe cale de a fi extins la ambele mine ale întreprinderii, pe măsura posibilităților de procurare a acestor profile laminate. în curs de experimentare și extindere se află susținerea cu mortar de ciment proiectat, torcret, pentru care s-au terminat pregătirile. Incepînd cu luna iulie 1971 acest nou și economic procedeu de susținere a început să fie aplicat. In abatajele noastre, acolo unde condițiile de zăcămînt au cerut-o, susținerea s-a realizat integral cu lemn. Acesta însă nu a constituit un impediment în mecanizarea încărcării și transportului minereului, cît și a rambleului în unele abataje, prin folosirea unor mașini de încărcat cu cupă și siloz, ceea ce contribuit la creșterea productivității muncii. Preocuparea colectivului de conducere al I. M. Bocșa în vederea reducerii consumului lemnului de mină în abataje se concretizează în prezent prin două obiective. Astfel, un colectiv de ingineri din întreprindere, sub conducerea inginerului-șef, elaborat o metodă de exploatare a pentru condițiile specifice de zăcămînt ale mineralizației de minereu complex de la mina Dognecea. Prin aceasta, consumul de lemn de mină se reduce doar la necesarul de cadre de suitor pentru ridicarea rostogoalelor de minereu și a umblătorilor, eliminîndu-se complet consumul de lemn necesar susținerii abatajului. Metoda se aplică cu rezultate bune, care se concretizează într-o economie de lemn de mină de 9 mc/1 000 tone, față de 11 mc/1 000 tone, cît prevedea norma. De asemenea, s-a încheiat un contract cu Centrul de cercetări pentru minereuri neferoase Deva, în vederea experimentării pentru prima oară în țară a utilizării maselor plastice în susținerea minieră. Prin aceasta se urmărește înlocuirea materialelor clasice de susținere — în cazul nostru, lemnul de mină —, obținerea elementelor de susținere cu rezistență superioară și reducerea greutății elementelor de susținere cu cel puțin 25 la sută. De menționat că prețul de cost al unor asemenea elemente de susținere este cu mult mai mic decât al celor de metal. Toate acestea sunt argumente care pledează pentru o preocupare și mai susținută în vederea extinderii folosirii metodelor moderne de armare, ceea ce contribuie nemijlocit la creșterea sistematică a eficienței economice a întregii activități miniere. Ing. FRANCISC ROST I. M. Bocșa