Flamura, noiembrie 1971 (Anul 18, nr. 2168-2192)

1971-11-25 / nr. 2188

p FLAMURA — 2188 BUCĂTĂRIA FURAJERĂ se termine cu „intențiile și proiectele și să se treacă la fapte! In cadrul dezvoltării intensive și multilaterale a agriculturii noastre socialiste, creșterea animalelor ocupă un loc important datorită ponderii sale în structura producției și a veniturilor, precum și rolului pe care îl are în aprovizionarea populației cu produse de mare valoare alimentară. In județul nostru, această îndeletnicire găsește condiții deosebit de favorabile care, de altfel, justifică faima de buni crescători de animale a țărănimii de pe aceste meleaguri. Cu atît mai puțin poate fi înțeleasă starea actuală a dezvoltării zootehniei și a producțiilor animaliere din unele unități agricole. Producția de lapte scăzută în unele cooperative agricole — în jur de 1 000 de litri pe cap de vacă — prolificitatea redusă, numărul mare al mortalităților, contravin flagrant cu posibilitățile existente, cu tradiția și priceperea crescătorilor de animale. Nu ne-am propus să analizăm în acest articol toate cauzele care concură la această situație necorespunzătoare. Ele sunt multiple. Dar se poate afirma cu certitudine că principala frînă în realizarea unei zootehnii înfloritoare, eficientă, este furajarea necorespunzătoare a animalelor. Este cunoscut faptul că hrana constituie factorul determinant în punerea în valoare a potențialului genetic al animalelor, conținutul acesteia influențînd direct nivelul, calitatea și eficiența producției zootehnice. Nu se poate spune că județul nostru nu dispune de condiții bune pentru asigurarea unor furaje îndestulătoare și de calitate bună. Faptul că în unele unități, animalele sînt prost hrănite, că furajarea necorespunzătoare a dus la scăderea potențialului lor biologic, la realizarea unor producții scăzute, sub nivelul care le-ar face eficiente din punct de vedere economic se datorește mai cu seamă proastei gospodăriri a terenurilor destinate pentru producerea nutrețurilor, lipsei de preocupare pentru valorificarea superioară a furajelor existente, pentru ridicarea valorii nutritive a acestora. Spre deosebire de anii precedenți, acum majoritatea unităților agricole au reușit să strîngă nutrețuri care să acopere necesarul prevăzut în balanța furajelor. Dacă aceasta este situația în ceea ce privește cantitatea, din punct de vedere calitativ lucrurile stau cu totul altfel. Așa, bunăoară, în majoritatea cazurilor, balanța furajeră este asigurată doar din nutrețuri fibroase și grosiere, multe unități fiind deficitare la furajele însilozate, iar suculentele — mă refer aici la sfeclă, dovleci ș.a. — lipsesc complet. In acest fel, cu greu putem admite că se va reuși realizarea unei redresări a creșterii animalelor, atît în ceea ce privește starea fizică a efectivelor, cît și a producției zootehnice. Fiind în prag de iarnă, deci cînd nu se mai poate interveni în producerea de nutrețuri, trebuie oare să ne resemnăm în fața acestei situații ? De bună seamă că nu. Ceea ce se poate face de aici înainte este să înlăturăm lipsurile din anii precedenți, să luăm asemenea măsuri, încît să asigurăm folosirea mai rațională, mai eficientă a nutrețurilor de care dispunem. Este cunoscut — și proiectul Legii pentru organizarea producerii și folosirii raționale a resurselor de nutrețuri, precizează cu claritate acest lucru — că furajele fibroase și grosiere — de care acum aproape toate unitățile din județul nostru în cantități îndestulătoare, dispun pot și trebuie să constituie hrana de bază, în special la speciile taurine și ovine. Prin folosirea acestora în stare preparată, tocare, saramurare, metasare prin și adăugarea de substanțe minerale și anumite principii energetice, aceste furaje pot avea un potențial nutritiv ridicat, fiind în măsură să contribuie la sporirea producției animaliere, fără a folosi cantități prea mari de furaje concentrate. Toate acestea nu sunt noutăți , multe cooperative agricole folosesc de ani de zile sistemul preparării nutrețurilor fibroase și grosiere. O experiență bogată în această direcție o au unitățile de la Radimna, Moldova Veche, Pojejena și altele. Așa se explică și faptul că aceste unități se situează cu o producție de lapte ce depășește cu 500—600 litri pe cap de vacă, producția medie pe județ. Din păcate, sunt și unități, care deși au rezultate foarte slabe în zootehnie, nu se preocupă cu insistență de problema îmbunătățirii nutrețurilor administrate animalelor. Ferma zootehnică a cooperativei agricole de la Greoni, despre care a mai apărut un articol în ziarul nostru, se situează la un nivel foarte scăzut la toți indicatorii. Producția medie de lapte, de sub 1000 de litri, prolificitatea foarte scăzută, atît la taurine cît și la ovine, trebuie să dea mult de gîndit conducerii cooperativei și fermei. Există în prezent condiții ca lucrurile să fie puse la punct. Față de 705 tone fin, cît sunt necesare, au fost asigurate 735. De asemenea, există peste 430 tone de siloz și peste 700 tone furaje grosiere. Acestea satisfac necesarul de hrană pentru efectivele ce vor fi iernate. Dar este suficient numai atît ? Taurinele au intrat de acum în stabulație, deci sunt hrănite la iesle cu nutrețul ce a fost depozitat. — Am întocmit rații pentru stabulație pe care le aplicăm de la începutul acestei luni — ne-a spus inginerul Constantin Crețu, șeful fermei. Acum vacile cu lapte primesc pe zi cite 10 kg de fin, 10 kg siloz, 10 kg grosiere și concentrate. Iată deci o rație bogată. Dar cum se dau aceste nutrețuri? Bineînțeles, fără a fi preparate, în vreun fel. — Avem intenția să organizăm o bucătărie furajeră, dar pînă acum, nu am reușit a se scuza șeful fermei. Asemenea scuze nu pot fi luate în considerare. La Greoni nici măcar nu s-a discutat în consiliul de conducere problema folosirii raționale a furajelor. Considerăm că este justificată întrebarea pe care o punem acum celor de la Greoni, și altora cu situații asemănătoare , pînă cînd aplicarea unor măsuri menite să contribuie la ridicarea producției animaliere, la sporirea eficienței în zootehnie, rămîn în stadiul de „intenție“ ? Proiectul Legii privind organizarea, producerea rațională a resurselor și folosirea de nutrețuri precizează că toate nutrețurile, indiferent de sectorul în care se produc, constituie fond național de furaje și toți acei care le produc, le utilizează, au obligația să ia toate măsurile în vederea gospodăririi lor judicioase, sporirii randamentului acestora, în așa fel ca producția animalieră să înregistreze o continuă creștere, să obținem mult lapte, mai multă carne mai și alte produse animaliere la costuri de producție tot mai scăzute. Ing. AL. FOPOVICI s 1 DUMINICA, 28 NOIEMBRIE 18.15 Gimnastica pentru toți. 1 8.30 Cravatele roșii. 10.00 Viața satului. f 11.10 Să înțelegem muzică — Ciclu de inițiere muzicală prezentat de cunoscutul dirijor Leonard Bernstein. Emisiunea a II-a. Atomii muzicali (despre intervale). 12.00 De / strajă patriei. 12.30 Emisiune 7 în limba maghiară. 14.00 Sport: 1 ^ Fotbal : Rapid — Jiul Petroșani (Divizia A). Transmisiune directă de la Stadionul Republicii. 1 Box : Polonia — R.F.G. Inregistrare de la Wroclaw. 16.00 Postmeridian. 17.10 Film serial I pentru tineret: Planeta Giganților. 18.00 Cîntare patriei — concurs coral inter-județean. 1 Participă : Corul Căminului 1 cultural din comuna Ardusat, 7 Corul Casei de cultură din Șimleul Silvaniei, Corul Casei I de cultură din Huși, Corul de 7 femei al Căminului cultural din comuna Cobadin. Transmisiune de la Casa de cultură a sindicatului Baia Mare și din Studioul de concerte al Radioteleviziunii București. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Reportajul săptămînii. Un drum. Uzina de autocamioane din Brașov la jumătate de veac de existență. 20.20 Film artistic i I „Căpitanul Fracasse“. 22.05 Mi^ crorevista — Constanța. Specta i ^ col realizat cu colaborarea interpreților Teatrului de Stat, ai Teatrului Liric și ai Teatrului muzical „Fantasio“ din Con stanța. 22.35 Telejurnal. 22.45 Duminica sportivă. LUNI, 29 NOIEMBRIE 18.00 Scena. Emisiune de informație și critică teatrală. 18.30 Aplauze pentru români (interviziune). 18.50 Stop-cadru. 19.201 001 de seri : „Prima zi de vacanță“. 19.30 Telejurnal. 20.00 România 75- Pentru nevoile omului. 20.10 Roman foileton : „Marile speranțe (III). ^ 21.00 Selecțiuni din Festivalul de muzică ușoară de la Skoplje. 21.20 Programul făuririi conștiente a viitorului. Sensul și finalitatea cunoașterii. 21.45 Cormorile Albei. 22.20 Din țările socialiste. Tirana, capitala R.P. 7 Albania. 22.35 Telejurnal. MARȚI, 30 NOIEMBRIE ț 18.00 Steaua polară. Cabinet de orientare școlară și profesională. Uzine subterane. 18.30 Revista literară Tv, 19.00 Breviar juridic. 19.15 Tragerea de amortizare ADAS. 19.20 1 001 de seri s Robinson. 19.30 Telejurnal. 20.001 Cincinalul în acțiune — județul Teleorman — azi și în 1975. 20.10 Avanpremieră. 20.15 Reflector. 20.30 Seară de teatru in „Febre“ de Horia Lovinescu. 21.50 Muzica în imagini. O transpunere în imagini a celebrei lucrări simfonice „Nopții în grădinile Spaniei“ de Manuel de Falla. 22.20 Prim plan: Florica Bucur, președinta Comitetului sindical al întreprinderii textile „Bucegi“ — Pucioasa. 22.45 Telejurnal. MIERCURI, 1 DECEMBRIE : 14.00 — 15.45 Fotbal : Dinamo — Steaua (Divizia A). Transmisiune directă de la Stadionul Dinamo: 18.00 „Danubius ’71“. Reportaj din Tr. Măgurele. 18.15 „Mult e dulce și frumoasă . ..“. 18.30 Confruntări. Față în față cu propriile angajamente (anchetă în întreprinderi constructoare de mașini). 7 18.50 Luminile rampei. întilnire cu opereta... la Brașov. 19.10 10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 . 1 001 de seri : Cantonamentul, 19.30 Telejurnal. 20.10 Dragostea supremă. România ! Emisiune de versuri și cîntece patriotice. 20.30 Telecinemateca . „In numele legii“. 22.15 Avanpremierară. 22.20 Teleglob. Republica Africa Centrală. 22.40 Canțonete ^ » cu Ion Stoian, Ion Fărculete și 1 Ștefan Pîrjol. 23.00 Telejurnal. 1 JOI, 2 DECEMBRIE l 17.30 Emisiune în limba maghiară. 18.30 Tineri soliști de muzică populară : Filofteia Lăcătușu, Florica Ungur, Valeria Mihăilă, Ștefan Vasile. 18.50 1 Timp și anotimp în agricultură. 19.10 Pentru sănătatea dv. .,De ce fac copii frecvent răceli ?“. 19.20 1 001 de seri: „Braconierul“. 19.30 Telejurnal. 20.00 A țvanpremieră. 20.05 Reflectori 20.20 Tinerii despre ei înșiși, 21.20 Comici vestiți ai ecranului în lumea . .. sportului. Pelicule antologice cu : Max Linder, Charlie Chaplin, Zigotto, I Dodo, Lupino, Harold Lloyd, 21.50 Mai aveți o întrebare ? 1 Biografia vieții. 22.30 15 minute J cu Engelbert Humperdinck. 22.45 Telejurnal. 1 VINERI, 3 DECEMBRIE 18.00 Căminul. 18.40 Album coral. Înregistrare realizată de corul Filarmonicii de Stat „Oltenia“ din Craiova. 18.55 Arta plastică. Anuală de grafică. Galați 1971. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1 001 de seri: „Luna Park“, 19.30 Telejurnal. 20.00 Cronica ^ politică internă — de Eugen Mândric. 20.15 Avanpremieră. 1 20.20 Film artistic : „Drumul demnității“. 21.50 Selecțiuni din noua versiune scenică a operetei „Plutașul de pe Bistrița“ de Filaret Barbu. 22.20 Contraste în lumea capitalului: 22.35 Te lpjurnal: 1 SIMBATA: 4 DECEMBRIE 14.00 Fotbal : Petrolul — U.T.A. J (Divizia A). Transmisiune directă de la Ploiești. 15.45 Box i l I Polonia — Anglia. — înregistrare de la Varșovia. 16.30 Emisiune în limba germană. 18.15 ^ Ritm, tinerețe, dans. 19.00 Efiigii lirice. Versuri de Mihai Beniuc, Violeta Zamfirescu, Adriaan Păunescu, Mihai Negulescu. 19.20 1001 de seri: „Jocul de-a carnavalul“. 19.30 Telejurnal, 1 20.00 Săptămîna internațională; 1 20.15 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial: „Invadatorii“ (III), ț In rolul principal Ray Thimes. 1 21.50 Teledivertisment. Dicționar muzical-distractiv: Litera H., i I„ J. 22.50 Telejurnal: 23.00 Interferențe lirice: Romanțe pe versuri de poeți clasici români. * ZIUNE pentru săptămîna 28 noiembrie — 4 decembrie s 1 j Promisiunea, o ironie? Ca urmare a unor măsuri întreprinse de către comitetul executiv al Consiliului popular al orașului Caransebeș în domeniul sprijinirii comerțului, s-a stabilit un contract între O.C.L. și autobaza T.A. din localitate pentru suplimentarea mijloacelor de transport închiriate, cu încă 3 autocamioane zilnic. Frumosul angajament dat de către șeful autobazei (tovarășul D.Floroiu) în fața comitetului executiv, tradus prin promisiunea de a sprijini O.C.L.-ul cu oricîte mașini ar avea nevoie, a fost înțeles de lucrătorii acestei organizații comerciale ca o expresie a colaborării economice și țovă- otă rășești și nicidecum... ca ironie. Iată, în continuare, evenimentele ce au urmat : în prima zi, din cele trei mașini promise s-a prezentat una, care după ce a dărîmăt „din greșeală" o poartă la depozitul de îmbuteliat bere, a refuzat delegația la Timișoara pentru depozitul de chimicale, pe motivul unor certuri iscate pe marginea accidentului. în următoarele zile s-a prezentat, de asemenea, cîte o singură mașină, la ore tîrzii, între 10 și 11, în timp ce serviciul începe la ora 7. Dar și aceasta s-a dovedit a fi defectă, improprie pentru curse lungi, fapt pentru care s-a și împotmolit pe timp de trei ore într-o cursă care în mod normal nu trebuia să dureze decât o jumătate de oră. Cei trei muncitori de la O.C.L. (Tigriș Toma, Boeru Mihai și Dancău Vasile) duhneau o țuică, drept pentru care au fost penalizați cu 15 la sută din salariu. De necaz, ei au afirmat că și șoferul a fost de vină, fiind „ocupat cu o fată". Datorită cauzelor menționate, au fost amînate, întîrziate sau chiar ratate o serie de acțiuni comerciale strîns legate de aprovizionarea rețelei de desfacere din Oțelu Roșu, Băile Caransebeș, Herculane, Topleț, Muntele Mic, prin bazele I.C.R.T.I. și I.C.R.M. Timișoara, cu cantitățile de mărfuri contractate sau repartizate cu termen de ridicare. Pot exista uneori neajunsuri reale, obiective. Dar de aici și pînă la falsul angajament al autobazei 10 T.A. Caransebeș există o „distanță" care trebuie „parcursă“, evident, cu alte mijloace! ANDREI BORBÉLY Cînd știi să dinamizezi «raiului zul Urcînd spre Anina, în mietoamnei, călătorului îi vin în minte versurile marelui poet: „De treci codri de aramă“. .. îl îndeamnă coloritul minunat al pădurii spintecate de panglica drumului, îl cheamă poezia sălbatică a acestor locuri, făcute parcă anume pentru sufletul minerilor. — Minerii noștri — ne spune Ilie Păuna, primarul orașului Anina, au îndrăgit din totdeauna frumosul. In ultimul timp, însă depun eforturi susținute pentru a-1 crea. și Priviți numai orașul nostru vă veți convinge. Anina este un adevărat șantier, în orele de răgaz, locuitorii orașului fac toaleta, cu migală și pasiune, fiecărui loc de afluență publică. — Ați participat la întrecerea pentru cea mai frumoasă și mai bine gospodărită localitate ? — Da ! Și cred că nu mă înșel cînd afirm că tocmai această întrecere a polarizat energiile orașului. Pentru că, indiferent de vîrstă și profesie, cetățenii Aninei au pus umărul la tot ce s-a făcut pentru înfrumusețarea și buna gospodărire a orașului, în acest an au fost efectuate 2 500 000 ore de muncă patriotică, economisind prin acestea 11 109 000 lei. Făcînd o medie, constatăm cu plăcere că în acest an fiecare locuitor al orașului a efectuat prin muncă patriotică lucrări în valoare de 846,50 lei. Dacă ar fi să amintesc cîteva dintre obiectivele realizate prin muncă patriotică, m-aș opri asupra amenajării și întreținerii celor 3,5 ha de spații verzi ori la construcția complexului sportiv (cu ștrand și popicărie), asupra modernizării unor străzi sau terenului de sport de la liceu. Dar exemplele pot continua. — Aveți, meni harnici într-adevăr, caîn orașul dv. Puteți rosti cîteva nume ? — Cîteva ? Zeci, sute, mii. Aș începe cu deputații Vasile Onița (circumscripția electorală nr. 14), Iosif Mutașcu (circ. 16), Ion Olaru II (circ. 46), Ion Lukasz (circ. 53) sau aș începe cu cetățenii Petru Radu, Virgil Roșioru și Gustav Rampelt, aș continua cu toți deputații și toți locuitorii orașului. Tot ce s-a făcut pînă acum este opera noastră, a tuturor, și tot ce vom face în continuare, vom face umăr la umăr. Așa ne-am obișnuit. — Proiecte de viitor ? — Multe, pentru că sunt destule de făcut. Avem de extins rețeaua de apă potabilă pe o lungime de 6 km, trebuie să terminăm complexul meșteșugăresc, să facem anumite amenajări turistice în împrejurimi, să extindem piața orașului și multe, multe altele pe care le vom hotărî împreună cu cetățenii. — Ați încercat să dezlegați taina acestei participări masive la activitatea de înfrumusețare și gospodărire a orașului ? — Este firesc ca omul să tindă spre frumos. Oricum, nu-i tot una să intri în casă energiile după ce ai bătătorit kilometri întregi de noroi, ori după ce te-ai plimbat pe un trotuar cu iarbă și flori pe alături ! In plus, en firea lucrurilor ca omul să-și caute preocupări extraprofesionale. Dacă se întîmplă ca aceste preocupări să fie canalizate spre util.. . Răspunsul primarului orașului Anina este mai mult decit convingător. Localitățile județului nostru dispun de inepuizabile rezerve de energie. Trebuie doar să se găsească formula și calea de valorificare a acestora. Este tocmai ceea ce trebuie să știe să facă consiliile populare locale. In acest sens experiența Aninei este o comoară ! J. MUNTEANU Anina — peisaj urban Foto: I. CARDOȘ ina RĂSPUNS LA SEMNALELE CRITICE „Fotografii hrăpăreți din Herculane“ Cu titlul de mai sus a în ziarul nostru un articol apărut prin care luam atitudine față de abaterile de la conduita profesională săvîrșite de un grup de fotografi din Herculane. Recent, am primit următorul răspuns : „Comitetul executiv al cooperativei meșteșugărești „Semenicul" a analizat articolul apărut, articol care reflectă realitatea faptelor, motiv ce a dus la luarea următoarelor măsuri: interzicerea fotografilor-reporteri de a elibera fotografiile executate; numirea unui salariat cu post fix pentru încasarea și eliberarea fotografiilor. Pentru tolerarea abaterilor repetate de la regulamentul de ordine interioară s-a aplicat responsabilei de secție Maria Mihăilescu, reducerea pe o perioadă de 3 luni a unui număr de 3 gradații, adică o penalizare de 570 lei. Intrucît tovarășa Maria Furdeanu, nu se găsește la prima abatere privind neînregistrarea comenzilor încasate, consiliul de secție din Băile Herculane propus excluderea ei din coopearativă. Conducerea cooperativei, mulțumește redacției pentru sprijinul acordat în depistarea abaterilor ce se manifestă în activitatea unor cooperatori și roagă ca și pe viitor să ne semnaleze actele de indisciplină. De menționat că articolul a fost prelucrat în cadrul unității foto din Băile Herculane cînd au fost luate și măsurile organizatorice arătate mai sus.". Răspunsul este semnat de tovarășul Ioan Știrbu, președintele cooperativei meșteșugărești „Semenicul“ din Caransebeș, și Iosif Gherghinuță, vicepreședinte. „Dezghețul s-a... dezghețat“ Nota intitulată „Se așteaptă un dezgheț" a găsit cuvenitul ecou la organele în drept. Răspunsul primit din partea Uniunii județene a cooperativelor de consum — întărit de semnătura președintelui acesteia, tovarășul Ioan Floare — este edificator: două agregate frigorifice de cele la bufetul din Lăpușnicu Mare — despre care era vorba în articol — au fost reparate și puse în funcțiune. Cauza nefuncționării a fost, pe lingă lipsa de piese de schimb, și nepăsarea cooperativei de consum Bozovici. Intrucît s-au mai constatat abateri în muncă, precum și alte lipsuri, conducerea cooperativei a fost înlocuită. Așadar, se poate lua aminte : nepăsarea, indolența, abaterile în muncă nu pot face casă comună cu cerințele și exigențele populației. „Volga" Inspectoratului miliției județene a oprit brusc pe partea dreaptă a șoselei asfaltate, undeva aproape de intrarea in orașul minerilor dunăreni, Moldova Nouă. Era spre seară, un tată apăru, la circa 1 km, un fascicol ce apropia o mașină luminos. Căpitanul coborî cu paleta de semnalizare în mină. Conducătorul autobuzului 31 CS 153, Ivan Jancovici, observă pe șosea silueta ofițerului de miliție și opri la distanță reglementară, producînd organului de control o bună impresie. Surpriza abia urma să apară. — Actele, vă rog, la control. Șoferul, salariat al Autobazei T.A. Moldova Nouă, se conformă întocmai: — Poftiți. O dată cu răspunsul veni însă din partea acestuia și un miros de alcool. — Ați băut? — Eu? Da’ de unde! — Suflați, vă rog, in fiolă. Și ce n-a vrut să recunoască onducătorul auto, a trădat... iola. — Ei, cum este? — Păi să vedeți, tovarăși căpitan, unul mic... Numai unul, așa ca tot omul... Și astfel, șoferul Ivan Iancovici, care a îndrăznit să se urce la volan după ce consumase băuturi alcoolice, având în directa sa răspundere viața a 40 de pasageri, a atins punctul „terminus“ al călătoriei. Evident, el a fost invitat să coboare de la volan și i s-a ridicat, totodată, permisul de conducere. ... Așa a început raidul întreprins de lucrătorii miliției pe drumurile publice ale județului, zona Moldova Nouă, Oravița, Bozovici, având drept scop verificarea respectării regulilor de circulație noaptea, pe aceste drumuri. Concluziile raidului sunt edificatoare: au fost ridicate un număr de 17 permise de conducere, dintre care 14 (!) pentru conducere in stare de ebrietate. Printre cei aflati la volan cu alcool in singe se numără: Maximilian — Robert Orzen (autoturismul 1 CS 2103, proprietate personală), Nicolae Plumbaș, șofer la ferma I.A.S. Răcășdia, Nicolae Moza, conducătorul autobuzului 31 CS W-1 (proprietatea Autobazei T.A. Moldova Nouă) și alții. Din practica rutieră se cunoaște cât de periculoasă este circulația pe drumurile publice a autovehiculelor cu defecțiuni la sistemul de irinate. Cu toate acestea mai sunt unii conducători auto — adevărați „cascadori" ai șoselelor — care se aventurează pe arterele de circulație, punînd intr-un pericol continuu, nu numai propria vință, dar și pe cea a pietonilor pașnici, a celorlalți participanți la traficul rutier. Ilie In „reflectorul“ mașinii miliției INSTANTANEE NOCTURNE Gruescu (O.C.L. Moldova Nouă), Gheorghe Străinu (I.M. Moldova Nouă) și Nicolae Pupăză (Electromontaj Timișoara) sunt doar cîțiva din lungul șir al acestora. In acest context ni se pare cît se poate de normală și amendarea revizorului tehnic Petru Dolici de la Autobaza T.A. Moldova Nouă, care — după cele constatate în cadrul raidului — a permis plecarea în cursă a unor autovehicule cu diferite defecțiuni tehnice. Și, pentru ca lista instantaneelor nocturne, surprinse de șoselele nationale din partea de sud a județului să fie completă, vom spune că la un număr de 4 conducători autori s-au făcut mențiuni intichetele pentru evidenta contravențiilor. Motivul ? Folosirea incorectă a luminilor. Iată deci alte note discordante au fost semnalate doar într-o noapte pe arterele de circulație ale unei zone a județului I Dacă mai sunt astfel de oameni la volan ce nu respectă disciplina traficului rutier din convingere — ca să folosim un termen juridic — să le respecte prin constrîngere. CONSTANTIN GALESO SIMION POPA — Sichevița, satul Gornea. Cele sesizate de dv. înnele abateri are legătură cu apersoanelor din conducerea cooperativei urmează să fie cercetate de cei în drept. Considerăm însă că ar fi mai bine dacă aceste lucruri ar fi ridicate în discuția adunării generale a cooperativei agricole, cea mai în măsură să stabilească adevărul și să ia măsurile corespunzătoare. ANA UNGUREANU — Anina. Potrivit prevederilor legale, în cazul copiilor din afara căsătoriei, aflați în întreținerea mamei, beneficiar de alocație de stat este soțul actual al mamei copiilor, indiferent dacă este sau nu în cîmpul muncii, (pensionară) cu condiția ca acesta să fie angajat (pensionar), indiferent dacă a înfiat sau nu copilul. ȘTEFAN PLEȘAN — Șosea Montană. Un salariat beneficiază de concediu de odihnă numai după împlinirea a 11 luni de la angajare. PAVEL VUIA — Reșița. Potrivit vechimii dv. în muncă, cuantumul ajutorului pentru incapacitate temporară de muncă este de 50 la sută din salariul tarifar. MARIA CREȚOIU — Ramna. Dacă nu reușiți să ajungeți la înțelegere, adresați-vă judecătoriei care este în măsură să soluționeze problema ce ne-au sesizat-o. GHEORGHE LEU — Fizeș. Pentru copii primiți alocație de stat în condițiile prevăzute de lege, iar dacă faceți dovada întreținerii a mai mult de trei persoane, aveți dreptul la reducerea impozitului pe salariu. ELENA SUCIU — Prisian. Conform legii, datorită vîrstei, sînteți scutită de contribuția voluntară în muncă. In legătură cu cea de-a doua sesizare, vă recomand să chemați pe cetățeanul care v-a adus injurii în fața comisiei de judecată de pe lingă Consiliul popular comunal. ION STEVIE — Reșița. I.G.O. Reșița ne-a comunicat că s-a trecut la remedierea deficiențelor semnalate. Rămîne în atenția secției de termoficare urmărirea bunei funcționări a caloriferelor din apartamentul dr. ION AVRAM — Oravița. Din răspunsul Direcției județene de poștă și telecomunicații reiese că, într-adevăr, zidul comun necesită reparații, însă cu toate demersurile făcute la I.G.D. Oravița, lucrarea va fi executată numai în anul 1972, datorită altor lucrări la care este angajată întreprinderea pînă la sfîrșitul anului în curs. VUCU BALMEZ — Ciclova Română. Așa cum credem că ați citit și în decizia de pensionare pe care o dețineți, pensionarilor de invaliditate de gradul II le este contraindicat orice fel de muncă.