Flamura, noiembrie 1971 (Anul 18, nr. 2168-2192)

1971-11-25 / nr. 2188

■ia I , ANUL XVIII, NR. 2188 JOI, 25 NOIEMBRIE 1971 4 PAGINI, 30 BANI MIERCURI SEARA S-A ÎNCHEIAT VIZITA PREȘEDINTELUI IOSIP BROZ TITO IN ȚARA NOASTRĂ Miercuri seara, s-a încheiat vi­zita de prietenie făcută în țara noastră, la invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniști­lor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timișoara — români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități —, care timp de două zile au în­­­­tîmpinat cu căldură și dragoste pe oaspeții iugoslavi, exprimîn­­du-și, asemeni întregului popor, sentimentele de sinceră prietenie care unesc partidele, țările și po­poarele noastre, și-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pînă la gara orașului, se aflau mii de cetățeni, care au ținut și cu acest prilej să-și manifeste — prin urale și aplau­ze — satisfacția deplină pentru vizita făcută de tovarășul Iosip Broz Tito, pentru rezultatele fructuoase cu care s-au încheiat convorbirile dintre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări. In gara Timișoara, oaspeții iu­goslavi au fost conduși de tova­rășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, membru al Ion Gheorghe Maurer, Comitetului Execu­tiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Con­siliului de Miniștri, Paul Nicu­­lescu-Mizil, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Va­(Continuare in pag. a 4-a) Miercuri, 24 noiembrie, au con­tinuat, la sediul Comitetului ju­dețean Timiș al P.C.R., convorbi­rile oficiale între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniști­lor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea ro­mână, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al­ P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialis­te România, Paul Niculescu-Mi­­zil, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., prim-vice­­președinte al Consiliului de Mi­niștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Va­(Continuare in pag. a 4-a). INCHHA CONVORBIRILOR DUE ROMANO IUGOSLAVE­ ­sc Aspect din timpul convorbirilor oficiale. Dineu oferit în cinstea oaspeților Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, pre­ședintele Republicii Socialiste Federative tele Uniunii Iugoslavia, președin­Comuniștilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului Continental. Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Nicules­cu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Dră­gănescu, Mihai Teiescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane o­­ficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucu­rești, și alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de ase­menea, conducători ai organelor locale de partid și de stat, per­sonalități ale vieții științifice, culturale și artistice din Timișoa­ra, ziariști români și iugoslavi, corespondenți ai presei străine acreditați în țara noastră, nu­meroși trimiși speciali ai presei și radioteleviziunii din diferite țări. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au rostit toasturi. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Biedici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul care ați stabilit să-l petreceți în România se apropie de Am însă satisfacția să pot sfîrșit. spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. în primul rînd, ne-am putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut cu­ dn constata că oamenii din­Timișoara, ca și întregul nostru popor, știe să-și primească bine prietenii, dorește să dezvol­te relații de prietenie cu vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți ve­cinii. Ați putut vedea — desigur în treacăt — și cîte ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din Timișoara. Ați avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat în legă­tură cu preocupările poporului nostru pentru construcție socia­listă constituie o realitate. De a­ceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme în ce privește relațiile bilaterale, am constatat cu satisfacție că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică și am ajuns la concluzia unanimă că există o bază trainică pentru ca ele să cunoască în viitorii ani un pro­gres continuu. Este și natural să fie așa, deoarece sîntem vecini și întotdeauna între popoarele noastre au fost relații de prie­tenie, nu a existat nici o proble­mă care să întunece aceste rela­ții. Nu o dată în decursul isto­riei, popoarele noastre au luptat împreună națională și pentru eliberarea lor socială. Construim cu succes socialismul și noi și dumneavoastră sîntem interesați să realizăm asemenea forme de dezvoltare a relațiilor care să a­­sigure bunăstarea și fericirea am­belor noastre popoare. De aceea, există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toa­te domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme internaționale — și este de înțeles aceasta pentru că construind socialismul în ță­rile noastre, dorim să avem con­diții de pace, spre a ne putea consacra eforturile în această di­recție. în același timp, înțelegem că nu se pot realiza progrese fără o largă colaborare cu toa­te statele — atît cu țările socia­liste, cit și cu celelalte țări. Sîntem interesați ca în Balcani să se realizeze o zonă a păcii și cooperării. Dorim ca Balcanilor să nu mai poată zona fi niciodată manevrată de forțele imperialiste, ci, dimpotrivă, să devină un puternic centru al cooperării și păcii. (Continuare in pag. a IV-a) Toastul tovarășului IOSIP BROZ TITO Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc în modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pen­tru primirea atît de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor lo­cuitorilor care s-au aflat zile întregi, și chiar noaptea, pe stră­zile Timișoarei pentru a ne sa­luta, exprimînd cea mai grăitoa­re dorință pentru dezvoltarea unor relații bune, așa cum tre­buie să existe între două țări­­ vecine. Cred că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sale, pentru c­ă noi am lucrat în spiritul lor, am în vedere, în primul rînd, dezvolta­rea în continuare a relațiilor noastre de colaborare multilate­rală. Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am întîlnit pentru a discuta numai­­despre relațiile noastre bilatera­le, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile in­ternaționale și, desigur și despre acele relații internaționale care nu sunt bune. Dorința popoarelor noastre ne obligă deci să acționăm și mai mult, să depunem și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calmarea acelor situații care pot amenința ome­nirea. Sunt total de acord cu cele spuse de tovarășul Nicolae Ceaușescu In toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori să subliniez doar cîteva probleme, în primul rînd aceea a situației din această zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acțio­năm mai mult, să facem în așa fel încît situația din Balcani să aibă influențe pozitive și asupra situației mai largi, internaționa­le. Un Balcan ferm, realizat în acest sens, poate să constituie o importantă contribuție la înfăp­tuirea dorinței noastre mai largi, și anume la asigurarea securită­ții europene și a păcii în lume. Timpul cînd Balcanii erau con­siderați un „butoi de pulbere" a trecut, este un timp depășit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, la evoluția într-un mod pozitiv a situației din întreaga lume. In măsura în care mai există încă unele elemente care mai a­­par în distonanță, noi putem, prin eforturi, să le rezolvăm cu ușurință. Aceasta este dorința noastră, acesta este lucrul pe care ni-1 cer popoarele noastre. Și această tendință a popoarelor noastre o vom înfăptui ! Așa cum (Continuare in pag. a IV-a) "T CINCINALUL ÎN ACȚIUNE CU PLANUL PE 11 LUNI ( ÎNDEPLINIT J ( Combinatul siderurgic Reșița ) La furnale, la oțelărie, în­­ celelalte secții, a doua deca­la­dă a lunii noiembrie s-a in­­­­cheiat cu succese deosebite,­­ Astfel, jurnaliștii și-au mărit­­ zestrea la 12 382 tone. Acțio­­­­nînd perseverent pentru fo­­­­losirea agregatelor siderur­­­­gice la parametri cît mai­­ înalți, siderurgiștii au reușit­­ să realizeze producții spori­­­­te, îndeplinind încă de ieri­s sarcinile de plan pe 11 luni.­­ De menționat că acest harnic 1 colectiv și-a respectat și an­­­­gajamentele anuale. Potrivit­­ unor calcule preliminare, pî­­­­nă la sfîrșitul perioadei, si­li­derurgiștii vor da peste pre­­­­vederi produse în valoare de 1 1 65 milioane lei. Uzina constructoare ( de mașini Reșița / Ieri, constructorii de mașini ) și-au îndeplinit sarcinile de­­ plan pe 11 luni la­­ globală, în secții șe producția lucrează­­ acum intens pentru finaliza­­­­­rea sortimentelor prevăzute­­ pentru luna în curs.­­ Colectivul secției motoare­­ Diesel, bunăoară, a montat­­ toate motoarele prevăzute pe­­ două decade recuperînd 1­1 restanța din luna octombrie,și Uzina Oțelu Roșu ! De la o decadă la alta oțe­­­­larii de aici iși dovedesc mă­­­­iestria profesională folosind­­ cuptoarele Martin la parame­­­­­­tri superiori celor stabiliți. A­­ceasta este, de altfel,­­ prin care siderurgiștii de calea pe­­ Bistra au putut elabora supli­­i­­­mentar, de la începutul anu­­lui, 3 064 tone oțel.­­ Și laminatorii de la plati­­­­­­ne, tablă, profile, benzi și ba­­re trase și-au onorat în timp­­ sarcinile încredințate. Munca­­ avantată a siderurgiștilor, sti­­­­i­mulată puternic de aniversa­­rea a 175 de ani de la înfiin­­­­țarea uzinei, a determinat în­­­­deplinirea cu cinci zile mai­­ devreme a prevederilor pe 11­­ luni la producția globală. J­­ întreprinderea minieră Anina . Activitatea prodigioasă a­­ minerilor desfășurată de-a­­ l lungul anului a permis reali­­zarea, înainte de termen, a prevederilor pe 11 luni. Pînă a i­a ieri, minerii au extras în plus față de sarcina stabilită, 2 530 t tone cărbune. Potrivit estimă­­­­rilor, acest colectiv își va­­ îndeplini planul pe primul an­­ al cincinalului încă în prima­­ jumătate a lunii viitoare. Reducerea cheltuielilor materiale - preocupare permanentă a fiecărui salariat . Cincinalul 1971 — 1975, carac­­­­terizat prin saltul calitativ și de­­ eficiență ce-i va promova întrea­­­­ga activitate socială și economi­­­­că, prevede sarcini foarte impor­­­­tante în domeniul reducerii chel­­t­tuielilor materiale. Alături de­­ celelalte caracteristici dominante­­ ale politicii economice a partidu­­­­lui nostru pentru această perioa­­­­dă — progresul tehnico-științific,­­ modernizarea structurilor pe ra­­­muri și subramuri, ridicarea ca­­­­­lificării cadrelor — micșorarea­­ costurilor de producție, prin u­­­­tilizarea judicioasă a materiilor­­ prime și materialelor, reducerea­­ normelor de consum va fi o­­ constantă a activității economice , atît la nivel macro cît și micro­­­­economic. Potrivit Legii planului I cincinal, ponderea cheltuielilor­­­materiale în produsul social, va­­ scădea de la 59,4 la sută cît era 1 în­ anul 1970, la 54,4 la sută în­­ 1975. Ce semnifică aceste cifre ?­­ La nivel macroeconomic (ansam­­­­blul economiei naționale) econo­­­­miștii au calculat că reducerea­­ cu numai un procent a ponde­­­­rii cheltuielilor materiale în pro­­­­dusul social echivalează cu pes­­­­te 8 miliarde lei. Economiile re­­­­zultate vor însuma circa 40 mi­­­­liarde de lei, cifră ce relevă­­ semnificativ forța economiei­­ noastre, dacă notăm și faptul că­­ ea reprezintă nici mai mult nici­­ mai puțin decît venitul național­­ al României din anul 1950. Se­­ poate afirma că ridicarea poten­­­­țialului economic și înfăptuirea­­ principalelor prevederi ale cin­­­­cinalului 1971 — 1975, depind în­­ bună măsură de modul cum se­­ va realiza sarcina de reducere­­ a cheltuielilor materiale. Micșo­­­­rarea acestora este în strînsă co­­­­relație cu creșterea venitului na­­­­țional de care depinde implicit­­ nivelul fondului de acumulare și a fondului de consum și deci ni­­­­velul de trai al poporului. în­­ cincinalul actual reducerea cos­­­­turilor de producție are un a­­­­port egal cu un sfert din sporul 1 î de venit național. Iată de ce documentele de partid. Legea planului cincinal subliniază cu atîta acuitate im­portanța ce se cere acordată la nivel microeconomic acestui o­­biectiv. Aici, la nivelul fiecărei întreprinderi, prin măsuri curen­te și de perspectivă trebuie con­centrate toate eforturile care să creeze condiții de realizare a u­­nui volum sporit de produse din aceleași resurse materiale, pu­­tîndu-se satisface, mai bine, ce­rerile mereu crescînde ale eco­nomiei naționale și pentru ex­port. Reducerea consumurilor pe unitate de produs, obținerea u­­nor gabarite îmbunătățite prin valorificarea superioară a mate­riei prime și folosirea maximă a capacităților de producție sunt factori care determină creșterea eficienței economice și asupra că­rora colectivele de muncă tre­buie să-și concentreze atenția. Rezultatele obținute de unități­le industriale ale județului nos­tru pe acest an, materializate în micșorarea consumurilor de pro­ducție, dovedesc o bună preocu­pare a tuturor salariaților în a­­ceastă direcție. Ele reflectă, de altfel, și nu în ultimă instanță, întrepătrunderea dintre interesul personal și cel general, în con­știința muncitorului nou, comu­nist. Relevăm, pentru exemplifica­re, cîteva rezultate : la Grupul de uzine Reșița, pe primul se­mestru, prin reducerea cheltu­ielilor materiale, s-au obținut e­­conomii suplimentare de 14 mi­lioane lei. Pe aceeași linie po­zitivă, se situează întreprinderi­le miniere din Bocșa și Anina, care au reușit o micșorare de ordinul milioanelor a dotațiilori de stat. Dincolo de materializarea în mașini, agregate, alte produse atît de necesare economiei națio­nale, cifrele cuantifică și crește­rea responsabilității, a conștiin­ COSTIN BURADU economist (Continuare in pag. a 2-a) \ ^llllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllin In ediția de azi I# SPORT: Un remarcabil succes al fotbaliș- | I tilor noștri ® Programul Tv. săptămînal MUNCA — cheie de boltă in educarea tineretului Trăim o epocă de continue , transformări creatoare și per­fecționări, întreaga țară este un imens șantier. Construim nu numai obiective industri­ale, așezăminte culturale, ca­se noi și confortabile pentru oamenii muncii, socialismul, făurim Construim idealuri, călim conștiințe. Eliberată de exploatare, munca — datorie de onoare a fiecărui cetățean — a devenit forța motrice a progresului societății noastre angajate în procesul dezvoltării multilate­rale. In uriașa conjugare de forțe pusă în slujba acestui ideal, tineretului îi revine îndatori­rea de a răspunde „prezent" pretutindeni unde sunt necesa­re elanul și vrednicia, pasiu­nea și abnegația, pe șantie­re, în uzine, în școli și labora­toare. Viața însăși impune o etică a muncii, o etică cu pre­scripții severe, dar a căror respectare dă satisfacția dato­riei împlinite cu prisosință. Aceasta este premisa esenția­lă a realizării integrale a mo­bilizatorului Program elaborat de conducerea noastră de par­tid și de stat. De la acest considerent trebuie să pornim cu toate forțele în munca de educare a tineretului prin muncă și pentru muncă. Fa­milia, școala, organizația de tineret, întreaga societate tre­buie să evidențieze cu claritate că munca este cheia de boltă în formarea și realizarea o­­mului, cu întregul său univers material și spiritual. Expunerea prezentată de to­varășul Nicolae Ceaușescu la lucrările Plenarei din­ 3—5 no­iembrie, trasează cu realism căile de realizare a omului so­cietății viitoare, comuniste, om cu o ridicată conștiință po­litică și cetățenească. Am înțeles cu toții, ca pro­blemă de maximă importan­ță, că a fi tînăr al epocii noastre, un tînăr cu persona­litate multilaterală, înseamnă să muncești, să gîndești și să trăiești în chip comunist, să te dăruiești, fără rezerve, pro­pășirii națiunii noastre socia­liste. Partidul și guvernul ne-au asigurat condiții excep­ționale de studiu și muncă. Pentru tot ceea ce i se oferă generației tinere, noi tineretul trebuie să răspundem cu în­suflețirea nedezmințită a vîrs­­tei. Cei mai mulți tineri îi în­ Tribuna ideilor conjoară cu respect și admira­ție pe vîrstnici, au o atitudine constructivă față de realitățile prezente. Din acest motiv, ex­cepțiile de la regulă, adoles­cenții alunecați pe panta unei vieți ușoare, fără muncă, nu pot și nu trebuie lăsați să per­siste în această atitudine dău­nătoare societății și lor înșine. Pentru a-i face să înțeleagă că munca, realizarea profesio­nală constituie temeiul exis­tenței noastre, sensul ei, ne vom uni forțele cu toții: pă­rinți, dascăli, tovarăși de muncă și învățătură. În complexul proces de e­­ducare a întregului popor în spiritul învățăturii marxist­­leniniste, noi, toți factorii e­­ducaționali sîntem în primul rînd activiști de partid, pro­motori ai culturii, ai ideologi­ei comuniste. Etica pe care o propagăm, este o etică a mun­cii creatoare. Sub acest aspect, este salutată structurarea în­tregului proces de învățămînt pe principiul educării elevilor prin muncă și pentru muncă. Introducerea în școli a acti­vităților tehnico-aplicative, or­ganizarea atelierelor-școală își propune formarea deprinderii și a priceperii de a mînui u­­neltele, de a crea cu propriile mîini, sub îndrumarea com­petentă a unor instructori, o­­biecte utile. Patronate de că­tre unitățile economice din fiecare localitate, școlile își dezvoltă, pe an ce trece, patrimoniul material necesar desfășurării orelor de practică în condiții de maximă eficien­ță. Sugerăm, în acest sens, preluarea inițiativei de auto­­dotare a atelierelor-școală de către organizația U.T.C., în cadrul orelor de muncă patri­otică. Mai există încă părinți ce încurajează, cu inconștiență, trîndăvia, tendințele parazita­re ale copiilor. Concepția dezonorantă „dacă nu înveți, te fac muncitor"­, incompati­bilă cu principiile societății noastre, va trebui să întîmpi­­ne opoziția fermă a tuturor Același egoism mic-burghez alimentat de ignoranță, îl tră­dează și optica unor părinți care susțin că „destul au tru­dit ei ,măcar copiii să nu muncească". In cuvîntul său, secretarul general al partidului arăta cu multă forță de persuasiune că trebuie să-i ferim pe cei tiner de greșeli, dar că nu trebuie să-i ferim de greutăți. Ne re­vine, așadar, sarcina de a for­ma o generație călită la școa­la muncii avîntate, o genera­ție pregătită multilateral pen­tru a face față cerințelor tot mai exigente ale producției capabilă să înțeleagă fenome­nele sociale, o generație an­gajată plenar în procesul edi­ficării societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. ION VANCEA profesor

Next