Flamura, octombrie 1972 (Anul 19, nr. 2451-2476)
1972-10-07 / nr. 2456
w / \ JiV>)*V«V*|"|>/V>V*V<V<ViV>|«ViV«ViV»Vi|<l«l>>i^|>|«|>Vi|iViViViV>lttity<Y1\,////lViVi\ViViViVi,i,iViViVi,i,i,iVi,,,>'<,i PpOLETAR, DIIV, Toate table ,unitivâ!■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■«■ [UNK]•a 1SII III«*I> .aaaaaaaai aaaaaaaaaaaa aaiaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa * Aaaaaaanaa 1\ (\aaaaaaaaaa 1\ // aaaaaaaaaiV\l/i aaaaaaaaaa NJ * f .ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN C^RAS-SEVERIN AL RC.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XIX, Nr. 2456 SIMBATA, 7 OCTOMBRIE 1972 4 PAGINI, 30 BANI a aaaaaaaaaaaaaaa a aaaaaaaaaaaa a a a a a aaaaaaaaaaaaa a a i a- a a a a a a a.a n a a a a a a a a aaaaaaaaaaaaaaaaaa a aaaaaaaaaaaaa e_a a a - ecembrie iW INTÎMPINAREA CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A PROCLAMĂRII REPUBLICII Un obiectiv comun, o voință unanimă MNCI ÍME DE ERIN! Eficiența economică crește prin extinderea lucrărilor de mică mecanizare îndeplinirea înainte de termen a cincinalului se bazează, așa cum s-a subliniat la Conferința Națională a partidului, pe crearea unei baze tehnico-materiale moderne, în fiecare întreprindere fiind necesară perfecționarea și modernizarea procesului de producție prin mecanizarea și automatizarea lucrărilor. Una din căile practice pentru extinderea progresului tehnic în unitățile economice o reprezintă și lucrările de mică mecanizare, care contribuie substanțial la reducerea volumului de muncă, creșterea productivității muncii, îmbunătățirea calității produselor, reducerea costurilor de fabricație. Pentru obținerea unor rezultate superioare în această direcție, organele de control bancar sprijină activ întreprinderile și organizațiile economice în cercetarea și depistarea lucrărilor și proceselor ce pot fi mecanizate, pentru folosirea mai largă a creditelor ce se acordă pentru aceste acțiuni. Preocuparea unităților economice din județul nostru, măsurile luate de colectivele de muncă pentru valorificarea rezervelor interne de capacități se reflectă și în sporirea volumului creditelor bancare acordate pentru lucrările de mică mecanizare. Față de perioada anilor anteriori, la 30 iunie 1972 valoarea acestora s-a dublat aproape, eficiența economică obținută pe seama creșterii productivității muncii fiind de circa 70 la sută. In perioada acestui an ,1 ianuarie — 30 septembrie, au fost depistate și prevăzute a se realiza numai în întreprinderile și organizațiile comerciale deservite de banca din Reșița un număr de 71 de lucrări în valoare de 19,3 milioane lei cu o eficiență economică anuală de 8,6 milioane lei. Dintre lucrările reprezentative se pot cita construirea a 6 cuptoare de încălzit pentru forjă la U.C.M.R., a căror valoare creditată a fost de aproape un milion de lei cu o eficiență anuală de 450 000 lei, dotarea secției oțelărie de la C.S.R. cu un cărucior bipendular ce aduce o eficiență de 150 000 lei anual. Rezultate bune s-au realizat de asemenea la T.A.P.L. Reșița care a efectuat lucrări de amenajări la localurile de deservire publică mărindu-se volumul desfacerilor și pentru care s-au acordat credite în valoare de 154 000 lei cu o eficiență de 220 000 lei anual. De menționat este faptul că din cele 21 de lucrări care au fost date în funcțiune în această perioadă 13 s-au executat înainte de termen. Deși, așa cum am arătat rezultatele sunt mai bune decît în anii anteriori, totuși valoarea creditelor acordate pentru mecanizarea lucrărilor nu se situează la nivelul posibilităților de care dispun întreprinderile. Pe lingă aceasta unele unități așa este Combinatul siderurgic cum întîrzie în întocmirea documentației și depunerea la bancă pentru deschiderea finanțării, aceasta afectînd, desigur, realizarea eficienței economice scontate rambursarea creditelor, întreprinși deri, cum sînt I.M. Bocșa, I.G.O. Bocșa, I.J.P.A.M. Reșița nu acordă atenția cuvenită introducerii lucrărilor de mică mecanizare, în ultimii doi ani aceste unități manifestînd rețineri în solicitarea de credite de mică mecanizare. Rămînerile în urmă față de situațiile planificate de executare a lucrărilor de mică mecanizare impune din partea unităților în cauză .mobilizarea organelor tehnice și economice pentru întocmirea documentațiilor și cererea deschiderii finanțării, astfel ca pînă la sfîrșitul anului sarcinile planificate să fie satisfăcute. Este necesar, de asemenea, ca pe măsura efectuării cheltuielilor, imediat să se introducă la bancă documentele necesare pentru acordarea creditelor și reîntregirea fondurilor utilizate în unele cazuri din producție, aceasta cu atît mai mult, cu cit nu sînt admise deturnări de fonduri cînd la dispoziția de Ec. VASILE OTESCU director adjunct, Sucursala Caraș-Severin a Băncii Naționale (Continuare în paga a 2-a) MECANIZATORII DIN GRĂDINARI -IN PRIMELE RÎNDURI La I.A.S. Grădinari familia mecanizatorilor este destul de numeroasă. 104 oameni au în grijă tot atîtea tractoare mașini agricole cu care se luși crează pămînturile fermelor aflate în componența întreprinderii. Am poposit aici într-o zi obișnuită de lucru, și cum ne aflăm în plină campanie de toamnă, oamenii plecaseră în cîmp dis-de-dimineață. Departe, siluetele tractoarelor abia se distingeau ca niște puncte minuscule înaintînd pe linia orizontului. Aici la I.A.S. Grădinari, lucrările agricole din cadrul campaniei de toamnă sunt în plină desfășurare. Peste 70 la sută din suprafața de teren pe care se va înfsămînța griul a fost pregătită pentru a primi sămînța. Ritmul muncii este deosebit de intens, astfel că la 15—20 octombrie lucrările vor fi încheiate, respectîndu-se perioada optimă pentru însămînțare. In această campanie, un rol deosebit revine mecanizatorilor — ne spunea inginerul șef al întreprinderii, Mircea Stanoevici. Calitatea respectarea perioadei lucrărilor, optime de însămînțări depind in cea mai mare măsură de munca mecanizatorilor. Recolta de grîu din acest an a fost mare, dar noi sperăm ca producția viitoare să depășească previziunile noastre. Sunt create în acest sens toate condițiile și dacă timpul ne va ajuta, recolta va fi cu siguranță la nivelul calității muncii efectuate astăzi de mecanizatori. Trebuie să menționăm că 40 la sută din terenurile noastre nu se pretează mecanizării conform normelor în vigoare. Sunt terenuri în pantă, greu adecesibile, și' totuși, mecanizatorii noștri reușesc datorită cunoștințelor și îndeminării lor profesionale să acopere întreaga suprafață. Chiar și acum în condițiile în care pă MIRCEA RIȚIU (Continuare in pag. a 2-a) Folosirea integrală a tractoarelor și utilajelor agricole constituie o preocupare permanentă a specialistului Cornel Rugaci și a șefului secției de mecanizare, Gheorghe Bobic, de la C.A.P. Naidăș. După ce a încheiat acțiunea de însilozare, pregătirea patului germinativ pe 330 de hectare, eliberate de recoltă, din totalul de 520, tractoarele au fost dirijate la efectuarea ogoarelor pentru primăvară. Foto : IOAN CARDOȘ U.C.M. REȘIȚA. — Secția mecanică grea. Realizarea pieselor la dimensiunile proiectate este în permanență în atenția comunistului Titus Călinescu Foto : I. DIMA in pragul unui nou an de învățămînt politic U.T.C. In curind se va deschide noul an de învățămînt politico-ideologic U.T.C. care va cuprinde la formele sale aproape 30 000 de tineri din județul nostru. Necesitatea integrării organice în studiu a ideilor și tezelor Conferinței Naționale a partidului din acest an, ca și exigențele impuse de nivelul de pregătire din ce în ce mai ridicat al cursanților, urmare firească a aplicării măsurilor de perfecționare a învățămîntului de cultură generală, profesional și tehnic, impun sporirea eforturilor făcute de organele și organizațiile U.T.C. pentru rezolvarea multiplelor probleme pe care le ridică organizarea studiului pentru un număr atît de mare de cursanți. In primul rînd, trebuie acordată mult mai multă atenție încadrării tinerilor în cercurile de învățămînt în funcție de nivelul de pregătire și preferințe, cit și stabilirii formei și alegerii temelor care urmează a fi parcurse. Din experiența anului trecut se cunoaște faptul că în unele organizații s-a procedat la o stabilire birocratică a formei și temelor, că la încadrarea cursanților în cercuri nu s-a ținut cont de nivelul lor de cunoștințe. Or, este cunoscut că rezolvarea unor probleme .,fără consultarea largă a tinerilor are ca rezultat îndepărtarea lor de activitatea organizației U.T.C., generează formalism și lipsă de eficiență în munca de educație. In al doilea rînd, este hotărîtoare alegerea acelor forme și mijloace de studiu care, în locul unei prezențe formale a tinerilor la cursuri, să asigure însușirea aprofundată și creatoare a tezelor, participarea activă a cursanților la clarificarea ideilor discutate. Fără îndoială că pentru realizarea acestui deziderat este necesară coordonarea competentă a studiului individual al cursanților. In cursul anului trecut au fost publicate un mare număr de materiale în sprijinul tinerilor care studiază în rețeaua învățămîntului politic U.T.C. Dacă la acestea adăugăm literatura social-politică existentă, cit și consultațiile care vor fi publicate în acest an de revista „Tînărul leninist“ și ziarul „Scînteia tineretului“, constatăm că există largi posibilități ca fiecărei categorii de tineri să i se recomande o bibliografie minimă în funcție de posibilitățile de studiu, de cerințele educative. Este necesar, apoi, ca în cercurile de învățămînt din întreprinderi, instituții, clasele XI—XII din licee etc., învățămîntul U.T.C. să se desfășoare sub formă de dezbateri, răspunsuri la întrebări, schimb activ de păreri. In cursul anului trecut un număr destul de redus de propagandiști au recurs la aceste forme vii, antrenante de desfășurare a activității în cercurile de învățămînt. Mai mult, s-au întîlnit cercuri de învățămînt — ca cele de la policlinica din Oravița, serviciul energetic al Uzinei Oțelul Roșu și altele — în care s-a procedat la citirea unor texte copiate ad-literam din diferite cărți și reviste. S-au întîlnit apoi — la Liceul nr. 2 Caransebeș, la C.S. Reșița — tendința de a organiza dezbateri la teme neanunțate din timp sau pentru care n-a fost recomandată o bibliografie minimă. Sigur că aproape întotdeauna această practică nu favorizează realizarea unor discuții antrenante, deoarece cursanții nu cunosc temeinic problematica pusă în discuție. In județul nostru, organizațiile U.T.C. din U.C.M.R., C.S.R., licee, au acumulat o bună experiență în realizarea de activități pe baza întrebărilor puse de tineri. Cu această ocazie este realizată cerința explicării unor fenomene economice și politice interne și internaționale, a formelor lor actuale de manifestare. Desigur că întrebările referitoare la problemele care depășesc aria tematică a cercurilor mînt pot fi reținute de învățăgândiști și folosite în de propavederea realizării activităților de acest gen. Este, de asemenea, necesar ca să se acorde mai multă atenție explicării categoriilor politice, economice, filozofice cu care se operează în tematica aleasă, cât și explicării ideilor folosind o argumentație din realitatea cotidiană cu care se confruntă cursanții. De exemplu, în lămurirea problemelor ce țin de tema despre eficiență economică, la U.C.M.R. vor trebui avute în vedere aspectele pozitive și negative care definesc conturul acestei probleme în cadrul uzinei. Shi real sprijin în desfășurarea învățămîntului politic U.T.C. ION PAVEL secretar cu probleme de propagandă al Comitetului județean al U.T.C. • Cu exigență și spirit de răspundere — adunări de dare de seamă și alegeri în organizațiile de partid • Evidența contabilă-factor determinant în gospodărirea judicioasă a avutului obștesc • Magazin de buzunar Potrivit Legii nr. 9, adoptată de Marea Adunare Națională în ședința sa din 29 aprilie 1971, au fost luate o gamă largă de măsuri menite să asigure salariaților, pensionarilor și membrilor lor de familie care servesc masa la cantine, meniuri variate și consistente, de bună calitate, la prețuri accesibile, să atragă spre aceste unități o masă mai largă de consumatori și să permită folosirea mai eficientă a bazei tehnico-materiale existente. în baza noii legi, cu începere de la 1 ianuarie a.c., un număr de 6 cantine din Reșița, Bocșa, Caransebeș și Rușchița au fost reorganizate în conformitate cu reglementările în vigoare, trecînd în subordonarea organizațiilor comerciale locale. Deși demararea acestei acțiuni s-a făcut greoi, fiind însoțită de unele tergiversări, ezitări și alte deficiențe de natură organizatorică, acum, după aproape 10 luni de funcționare, efectele prevederilor legii au produs un vizibil reviriment inactivitatea multor cantine din județul nostru. Ele dispun de o bază tehnico-materială mai bună, calitatea meselor a cunoscut un salt calitativ, iar prețul de cost, condițiile de deservire și aprovizionare corespunzătoare fac obiectul unei susținute preocupări a comitetelor de conducere. Cei ce servesc masa la cantina-restaurant de la U.C.M.M.A. Bocșa, bunăoară, sunt satisfăcuți de faptul că pot servi la un preț convenabil un meniu consistent și variat, că pentru pauza de prînz aceasta le pune la dispoziție, în secții, gustările pe care mulți le caută. Aici a luat ființă și o crescătorie de porci, care contribuie la o mai bună aprovizionare cu carne. Cu multă satisfacție au primit oțelarii din Reșița inițiativa înființării primei cantinerestaurant de secție, un „pui“ al cantinei combinatului, care asigură oamenilor hrană caldă, între orele 10—12, compusă din două feluri și servită în condiții ireproșabile. Comitetul sindicatului din C.S.R. — sub îndrumarea comitetului de partid și cu sprijinul comitetului oamenilor muncii — intenționează să extindă această inițiativă la serviciul de transporturi și în alte secții productive, ceea ce va contribui, neîndoielnic, la îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale salariaților. Asemenea exemple bune, în spiritul Legii nr. 9, se pot da și din alte părți. Scopul acestui articol este însă acela de a vedea dacă peste tot tradiționala urare „Poftă bună !“ are acoperiri în fapte, dacă numărul mare de abonați ce servesc masa în comun sunt tratați cu grija și solicitudinea cuvenită. Or, din investigațiile noastre, din cuprinsul unor scrisori sosite la redacție și, mai recent, din constatările unui colectiv care a controlat modul cum se desfășoară aprovizionarea populației din județul nostru, a reieșit că la unele cantine lucrurile nu merg însă așa cum ar trebui. De pildă, la cantina-restaurant a U.C.M.R. masa e săracă pentru că nu se respectă cu strictețe programul porțiilor, meniurile suferă de lipsă de variație, nefiind diversificate și insuficient echilibrate din punct de vedere al principalelor alimente folosite la prepararea lor. La cantina-restaurant de la C.E.I.L. Caransebeș sortimentul de preparate culinare oferite abonaților și celorlalți solicitanți este extrem de redus, iar calitatea unora dintre acestea lasă de dorit. La aceeași unitate, persistă încă serioase deficiențe și în ceea ce privește întreținerea instalațiilor și a clădirii. Unitatea similară a I.M. Bocșa nu dispune nici în prezent de un local corespunzător și este văduvită complet de spațiul necesar depozitării alimentelor. Nici la Rușchița revirimentul așteptat de abonați în ceea ce privește aplicarea integrală a prevederilor legale nu se face simțit așa cum îl doresc aceștia și cum sunt îndreptățiți să-l pretindă. De asemenea, la majoritatea cantinelor (U.C.M.R., Oțelu Roșu, C.S.R., chiar și la U.C.M.M.R. normele de igienă nu sunt Bocșa) respectate de întreg personalul de deservire, în ceea ce privește curățenia localurilor și a dependințelor, manipularea și păstrarea alimentelor, aspectul veselei etc. La Oțelu Roșu, bunăoară, deși echipele de control obștesc au sesizat din acest punct de vedere o seamă de deficiențe (murdărie în sala de mese și bucătărie, ținuta necorespunzătoare a personalului de deservire, lipsa fețelor de masă, nesortarea alimentelor etc.)j măsurile de remediere au fost luate cu întîrziere sau chiar deloc, astfel că, la un nou control efectuat, ele au întîlnit PAUL BOCȘANU (Continuare în paga a 2-a) PENTRU OM ȘI CERINȚELE SALE „routa Duna!“ Dar în ce condiții? a (Continuare în paga a 2-a) Frumusețile orașului . In ultimii ani, prin grija organelor de partid și de stat, bătrîna „Cetate de Foc“ a căpătat o înfățișare modernă, devenind un oraș în continuă transformare și înflorire urbanistică: înfăptuirile anilor noștri încorporează nu numai pasiune și trudă, ci și serioase fonduri materiale și care obligă la spirit bănești, gospodăresc, la dezvoltarea unei puternice atitudini de respect din partea fiecărui cetățean. Frumusețile create își cer necontenit dreptul la întreținere și ocrotire, la preocupare pentru a le împrospăta de fiecare dată, solicită voința noastră, a tuturor pentru a le face ci, mai utile. Grija care se manifestă în toate locurile de muncă pen MĂRTURII tru apărarea și întărirea avutului obștesc trebuie să însemne aceeași răspundere și față de bunurile care ne înconjoară și ne stau la îndemînă, la fiecare pas, indiferent că ne găsim la stadion, la ștrand ori în alt lăcaș al deservirii publice. In aceste zile, la cîteva adunări ale grupelor sindicale din uzină, combinat și I.I.L. Metaloplast salariații au formulat critici justificate la adresa stării de curățenie a orașului. Pe bună dreptate oamenii dezaprobă faptul că atunci cînd se pune în vînzare înghețata „Polar“, pe distanțe de zeci de metri străzile și trotuarele sînt împestrițate cu hîrtii de toate nuanțele, că stațiile de autobuze, sălile de spectacole se transformă în adevărate depozitare de pungulițe și coji de semințe. Adăugind și cantitățile imense de reziduuri materiale, de hîrtii și chiștoace de țigări „distribuite“ la voia întîmplării pe spații verzi, printre pe locurile de acces blocuri, public nu putem ajunge decît tot la aceeași concluzie : locuitorii orașului trebuie să participe mai activ la asigurarea curățeniei și întreținerea acestor valori pe care le-am creat. Grija și simțul pentru frumos a devenit în multe localități urbane din țară o chestiune de primă educație, un factor de apreciere a civilizației. Este o chemare ce impune ca întreaga muncă educativă desfășurată în rîndul celor vîrstnici sau tineri să conducă în final spre realizarea acestui deziderat. Trebuie să pledăm pentru întronarea răspunderii cetățenilor față de ocrotirea localităților. Numai frumuseții așa vom reuși — cu prilejul întrecerii declanșate între orașele municipiile patriei — să sișituăm Reșița pe un loc de frunte. GHEORGHE CHISELITA