Flamura, ianuarie 1973 (Anul 20, nr. 2530-2553)
1973-01-31 / nr. 2553
• 2 • Festivalul filmu impune un plus de preocupare organizatorică Precedînd, însoțind în partea lui finală o altă amplă manifestare destinată vieții spirituale efervescente a satului socialist — „Luna cărții la sate“. Festivalul filmului la sate de frunte cea de a înscrie la loc șaptea artă, peliculei artistice, științifice și documentare revenindu-i o importantă contribuție la educarea etică și estetică a publicului, la lărgirea orizontului său politicoideologic. Faptul că această uime, tradițională de-acum, acse desfășoară în lunile de iarnă își are și explicația logică, dar și condițiile specifice, optime de desfășurare. Iată de ce nu putem fi de acord cu unele atitudini de formalism și superficialitate pe care le-am întâlnit în deplasările noastre prin județ, pentru a cunoaște modul de desfășurare a festivalului. Un prim popas la Goruia. Vitrina din fața căminului cultural anunța două filme: „Moara cu noroc“ și „Steaua de tinichea“, fără să se menționeze zilele și orele de prezentare. Întrebînd despre acest lucru pe operatoarea Ana Belcea, dînsa ne-a râspuns că publicul știe că filmul ,,din stînga“ este cel „la zi“, iar „cel din dreapta“ urmează. Ce să mai zicem în fața unei astfel de concepții despre popularizarea filmelor? Despre vreo acțiune de masă nici vorbă, între altele, deoarece căminul cultural nu are asigurate lemnele pentru gări că încălzirea sălii, să adăuplanul se realizează foarte greu, uneori deloc, așa că imaginea de ansamblu asupra difuzării filmului în această localitate, în care nu sînt decît cîteva televizoare, ne oferă o secvență nedorită. La Grădinari, localitate mare și cu tradiții cultural-artistice remarcabile, cinematograful sătesc a obținut anul trecut premiul pentru ceativitate în difuzarea mai bună afilmului în rîndurile tineretului. Anul acesta însă, nu se poate vorbi despre rezultate cit decît la nivelul acelei performanțe. Tovarășul Iosif Strumberger, operatorul proiecționist, om priceput, nu este ajutat suficient de către conducerea căminului cultural (director prof. Mihai Mărășescu) și de către organizația U.T.C., ceea ce a făcut ca în acest an să se înregistreze un evident și nedorit declin. La Bozovici, înregistrăm cu satisfacție o serie de acțiuni de cultură cinematografică, între care amintim pe aceea cu tema „Din istoria partidului“, susținută de Zaharia Nicolicea, directorul căminului cultural, cu prilejul rulării filmului „Puterea și Adevărul“, prezentarea filmelor „Pădurea pierdută“ și „Pentru că se iubesc“. Deschiderea festivalului, într-o atmosferă sărbătorească, popularizarea filmelor la stația de radioficare, colaborarea tot mai strînsă cu biblioteca comunală — iată doar cîteva din formele prin care in 1972 s-a obținut depășirea planului de spectatori cu peste 6 000 de persoane. Este între altele și meritul responsabilului Mihai Dragomir, care se preocupă îndeaproape de organizarea programului cinematografului, îmbinînd latura educativă cu cea economică. In comuna Eftimie Murgu, operatorul Toma Sîrbu nu a fost de găsit, programul cinematografului fiind suspendat fără să se anunțe publicul. Ulterior am aflat de la tovarășul Sile Imbrescu, primarul comunei, că suspendarea live tehnice“, s-a făcut „din mom mai menționa și faptul că panoul cu programul cinematografului este așezat la loc întunecos, cetățenii trebuind să folosească lanterne sau chibrituri pentru a afla ce rulează în ziua respectivă. La Lăpușnicel — deși nu există cămin cultural sau vreo altă sală adecvată — am găsit la școală vreo 15 spectatori (în majoritatea lor copii) care vizionau filmul „Cîntecele mării“. La Pîrvova, în schimb, căminul cultural era închis, operatorul Iosif Nicolicea nicăieri, iar spectacolul cinematografic suspendat. Unul din tinerii aflați pe-aproape ne-a relatat că operatorul s-a însurat și a plecat în alt sat. Ultimul popas îl facem la Cernea. Și aici programul a fost suspendat. Primarul comunei, tovarășul Petru Sadovan, ne-a informat că la Cernea festivalul filmului la sate merge sub orice critică, din cauză că operatorul — Dumitru Șanu — susține că nu primește filmele de la poștă. O verificare ulterioară a infirmat însă motivul invocat. Aceste secvențe negative din desfășurarea festivalului filmului la sate au influențat desigur, realizările globale. Ele sunt simptomatice pentru modul în care unele comitete comunale de partid și consilii populare privesc munca politică de masă cu filmul. De aceea, credem că o analiză temeinică din partea Comitetului județean pentru cultură și educație socialistă, investigîndu-se modalitățile de organizare concretă a acestei activități, ar impulsiona difuzarea celei de-a 7-a arte in mediul rural din județul nostru. Faptul că pînă la jumătatea lunii ianuarie 1973 în cadrul festivalului s-au realizat aproape 3 000 de spectacole cu circa 100 000 de spectatori demonstrează adeziunea de care se bucură acest gen artistic în masele de spectatori de la sate. ANDREI STEFANESCU Bilanțul activității bibliotecii din Grădini se vădește a fi bogat : peste 600 de cititori Prin variate forme și modalități de atragere a locuitorilor la acțiunea cu cartea, bibliotecara Florica Nicodin și-a cîștigat stima și prețuirea sătenilor. loto : I. CARDO? fotbaliștii de la C.S.M. Reșița au încheiat prima etapă de pregătire . Miine, meci cu Progresul București Au trecut destule săptămîni de cînd n-am mai relatat nimic, in coloanele ziarului nostru, despre pregătirile pentru „bătălia“ de primăvară, pe care fotbaliștii de la C.S.M. Reșița le fac în această perioadă precompe'ițională și pe care — după cum am anunțat — ei le-au început mai la 8 ianuarie a.c. Acum, însă cînd prima etapă a acestor pregătiri — desfășurate mai întîi la Crivaia și apoi la Reșița, în cîte două și chiar trei antrenamente pe zi, am considerat să ne adresăm din nou oportun antrenorului Ioan Reinhardt, pentru a afla dacă obiectivele acestei prime etape au fost realizate și ce program s-a stabilit pentru perioada care ne mai desparte de startul în a doua jumătate a campionatului diviziei A. — La 29 ianuarie am încheiat perioada afectată pregătirii fizice multilaterale, în care accentul a fost pus pe forță S-a lucrat cu tragere de inimă, fiecare din cei 21 de jucători care alcătuiesc la ora actuală lotul primei echipe căutînd să acumuleze o rezistență corespunzătoare, de fapt baza pentru viitorul sezon Normele de control și rezultatele testelor medicale ne-au dovedit că s-a muncit bine, dar țin să-i menționez în special pe Beldeanu, Atodiresei și Tismănariu, care au obținut cele mai bune rezultate. — Care este programul în continuare ? — De ieri am început să lucrăm pentru îmbunătățirea pregătirii fizice specifice, îmbinată cu exerciții tehnico-tactice, cu jocuri de verificare și jocuri școală. De altfel, duminică (28 ianuarie) lotul — împărțit în două echipe — a susținut prima partidă din acest sezon. Nu s-a urmărit scorul pentru informarea cititorilor menționez că acesta a fost de 9-0 pentru „posibili“, printre realizatori numărîndu-se Varga, Szilagyi, Neagu, Beldeanu și Dudu Georgescu) ci mișcarea jucătorilor și verificarea stadiului lor de pregătire fizică. Dar terenul — nepregătit de către club — prezentînd denivelări, nefiind nici măcar marcat, a creat destule probleme, Georgescu și Pușcaș suferind chiar ușoare accidentări Am observat la elevii mei cu acest prilej multă poftă de joc, unele idei tactice și combinații reușite, care trebuie însă dezvoltate în continuare. Iată, de atfel, programul viitoarelor meciuri de verificare : uniine, la ora 15, cu Progresul București (la Reșița); 4 februarie : cu Metalul Jelu Roșu (tot la Reșița) ; 8 februarie : cu Politehnica, la Timișoara , între 10 și 19 februarie , un turneu de 3 jocuri în R.S.F. Iugoslavia ; 21 și 25 februarie : cu U.T.A., la Reșița, respectiv la Arad ; 4 martie , la Petroșani, cu Jiul și 7 martie : cu C.S.M. la Sibiu. In glasul interlocutorului nostru am deslușit semnele unui optimism îmbucurător, generat de sirguința pe care elevii săi o dovedesc la antrenamente, dornici să facă un salt nu numai în clasament, ci și unul calitativ în ceea ce privește spectacolul sportiv pe care îl oferă suporterilor lor. PAUL BOCȘANU Un important obiectiv de sezon în agricultură: sporirea valorii pășunilor Acum, cînd în unitățile agricole de producție și la nivelul comunelor sunt cunoscute obiectivele anului 1973, pentru toți lucrătorii ogoarelor este clar că îndeplinirea prevederilor va însemna pentru agricultura județului nostru un nou pas înainte, contribuție importantă la angajamentul întregului nostru popor, de a îndeplini cincinalul înainte de termen. In acest context răspunderi deosebite revin sectorului creșterii animalelor, pentru care programul județean stabilește cu precizie obiectivele ce trebuie să fie îndeplinite. După cum se știe, însă, dezvoltarea zootehniei este condiționată de asigurarea unei baze de nutrețuri corespunzătoare. Din acest punct de vedere, pajiștile naturale, care în județul nostru se multe zeci de mii de întind pe hectare, constituie principala sursă de furaje, mai ales în perioada de vară, cînd animalele — care au la dispoziție o pășune bună — dau producții ridicate, cu cheltuieli materiale reduse. Tocmai de aceea, din inițiativa și sub îndrumarea directă a Comitetului județean de partid și a organelor de specialitate, încă din anul trecut au fost conturate acțiuni de amploare menite să ducă la îmbunătățirea pășunilor, la sporirea producției de masă verde, la ridicarea nivelului de calitate a covorului de iarbă. Sunt edificatoare realizările de la Obreja, Cornea, Turnu Ruieni, Răcășdia, Carașova, Armeniș, Berzovia, Bozovici, Marga, Glimboca, Berzasca, Lăpușnicel, Iablanița și altele. Aici, datorită preocupării organizațiilor de partid, a consiliilor populare, crescătorilor de animale, supraafețe însemnate de pășuni au fost îmbunătățite și aduse la un nivel de producție corespunzător. Dar, despre realizările obținute în acest domeniu am mai relatat în ziarul nostru. In prezent, este necesar să ne îndreptăm atenția spre ceeare avem de făcut în continuare. De acum, fiecare comună este în posesia indicatorilor stabiliți privitor la îmbunătățirea pajiștilor; se cunoaște, de asemenea, cine și cum trebuie să acționeze pentru a-i îndeplini. Important este să se treacă la fapte cu toate forțele. Inganelor primul rînd, în atențiaorlocale trebuie să stea acțiunea de fertilizare. Experiența ne-a demonstrat cu prisosință că îngrășămintele aplicate pe pășuni au un efect foarte mare asupra producției de iarbă. La dispoziția crescătorilor de animale sunt puse îngrășăminte chimice. Ei mai dispun de însemnate cantități de îngrășăminte, naturale, gunoi, must de grajd etc. Toate acestea trebuie răspîndite pe baza unor planuri judicios întocmite. întreprinderea județeană de specialitate acordă tot sprijinul material și de îndrumare tehnică. Se impune însă ca organele locale să militeze cu perseverență pentru realizarea integrală a sarcinilor stabilite la nivelul fiecărei localități. Că acest lucru este posibil, o demonstrează realizările din 1972 de la Armeniș, Turnu Ruieni, ș.a., care au fost popularizate și prin ziarul nostru. Acțiuni de mare amploare, care solicită participarea de masă a crescătorilor de animale, sînt cele care se referă la defrișări, curățiri și desecări, avînd menirea să contribuie la repunerea în valoare a unor suprafețe importante de pășuni. Și în această direcție au fost înregistrate anul trecut rezultate remarcabile, care demonstrează posibilitățile largi pe care le avem. Din păcate, la această dată, cînd așa cum am mai menționat, sarcinile sunt bine cunoscute la toate nivelele, în prea mică fost organizate acțiuni măsurări concrete care să ne dea garanția că toate obiectivele prevăzute vor fi înfăptuite. Considerăm necesar să reamintim organelor locale cerința de a lua masuri operative, de mare amploare. O atenție deosebită se cere acordată mai ales defrișărilor. Nu trebuie uitat că un teren o dată defrișat nu poate fi valorificat corespunzător dacă acțiunea nu este continuată în anii următori pentru distrugerea lăstărișului ce apare. Multe localități au reluat — sau urmează să li se dea — pășunile ce au fost în folosință împădurite și de pe care lemnul a fost exploatat. Pe aceste terenuri, aflate mai ales pe raza comunelor Bănia, Lăpușnicu Mare, Pojejena, Belobreșca, Șușca, Moldova Veche, Moceriș, Naidăș, Apadia, Păltiniș, Băuțar, Teregova, Iablanița și Prigor consiliile populare au obligația să organizeze, acțiuni temeinice de curățire și amenajare astfel incit să asigure o producție sporită de masă verde de calitate. Multe pășuni sînt acoperite de ferigă, plantă necomestibilă și care împiedică creșterea ierbii. Distrugerea acesteia nu este posibilă decît prin acțiuni repetate de cosire, ardere etc. Pentru reușita acțiunii, se impune un sprijin mai substanțial din partea organelor locale, o mobilizare mai susținută a locuitorilor la efectuarea lucrărilor. In sarcinile stabilite la nivelul fiecărei localități se prevede pe ce suprafață urmează să fie întreprinse lucrări de curățiri, desecări etc. Concretizarea măsurilor stabilite însă depinde nemijlocit de preocuparea organelor locale, de modul în care acestea repartizează sarcini concrete pe fiecare locuitor, cum urmăresc realizarea lor. Timpul, așa cum a fost pînă acum, este favorabil executării lucrărilor pe pajiști. Este necesar să se profite din plin de aceste condiții, să acționăm cu hotărîre pentru înfăptuirea unor măsuri care, așa cum am arătat, sînt hotărîtoare în realizarea sarcinilor din zootehnie. Ing. ION CRISTOS directorul întreprinderii județene pentru îmbunătățirea și exploatarea pajiștilor VALORIFICAREA munh A RESURSELOR LOCALE (Urmare din pag. I)siunea a numit în funcția de vicepreședinți pe tovarășii Maria Roșea și Emil Toth, secretari ai Comitetului municipal de partid. Luînd cuvîntul în încheierea lucrărilor, tovarășul TRANDAFIR COCARLA a apreciat în deosebit rezultatele obținute mod în anul trecut de Consiliul popular al municipiului Reșița, activitatea rodnică a colectivelor din uzinele reșițene, subliniind totodată aportul deputaților, care pe baza unor inițiative valoroase și a muncii bine organizate, au reușit să situeze Reșița pe primul loc al întrecerii între municipiile țării. Remarcînd justa orientare a Comitetului municipal de partid și a Consiliului popular municipal în alcătuirea unui plan economic și a unui buget local reprezentativ pentru etapa de mare avînt economic și social pe care o avem de parcurs, ca urmare a hotărîrilor Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale a partidului din iulie 1972, vorbitorul a expus pe larg perspectivele dezvoltării impetuoase a Reșiței în anul 1973 și pe întreaga perioadă a cincinalului sub raport industrial și urbanistic, tratînd îndeosebi unele aspecte ale modernizării și înfrumusețării cartierelor, a căilor rutiere de acces, ale construirii de noi obiective social-culturale, și extinderii zonelor verzi în vederea combaterii poluării orașului. Vorbitorul s-a oprit îndelung asupra dezvoltării bazei materiale a activității cultural-educative. Solicitînd o concentrare maximă și o totală mobilizare din partea întreprinderilor de construcții, în mod special a I.J.C.M., tovarășul Trandafir Cocârlă a arătat necesitatea dezvoltării construcțiilor în montaj din panouri prefabricate pentru asigurarea îndeplinirii planului de investiții și a construcției de locuințe. Aprobîrnd angajamentele în întrecerea pe acest an, deputații și-au exprimat hotărîrea de a amplifica succesele din 1972, de a valorifica plenar toate resursele umane și materiale pentru continua dezvoltare și înflorire a mereu mai tinerei noastre Cetăți de foc. ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI Cumpărătorii care se adresează frecvent magazinului nr. 37 „Victoria“ din Lunca Bîrzavei, vor fi sesizat, desigur, imediat un fapt; încă două raioane au fost închise peste noapte, ridicînd la șase numărul celor care desfac explicații în loc de marfă, adică la o treime din totalul raioanelor existente aici. Ceilalți, din categoria cumpărătorilor ocazionali, vor fi privit totul ca pe o nouă „surpriză“, din cele pe care nu uită să ni le facă, din cînd în cînd, organizațiile noastre comerciale. Și unii și alții își vor pune, credem, întrebarea cea mai la îndemînă : de ce? Sesizați de către însuși directorul O.C.L. Produse industriale, tovarășul Corneliu Colta, am căutat și noi un răspuns la fața locului. Dar gestionarii pe care i-am întîlnit vînzînd în raioanele lor au aplecat ochii în pămînt, rușinați, eschivîndu-se în primul moment de la răspuns. Era clar că ceva cu totul aparte se întîmplase, de vreme ce un întreg colectiv se simte vinovat. Ce anume se întîmplase, totuși ? ... Sîmbătă, 20 ianuarie, la raionul de țesături din bumbac. O cumpărătoare, dintr-o localitate de lingă Reșița, solicită mai multe sortimente de pînză. Cînd vede suma înscrisă pe bon, rămîne surprinsă și atrage politicos atenția vînzătoarei Ana Serafim : „poate ați greșit“. Aceasta se arată indignată. Să greșească ea ? ! Imposibil ! E vînzătoare cu vechime și știe să socotească. Surprinsă din no de data aceasta de atitudinea vînzătoarei, cumpărătoarea achită bonul la casierie și se adresează organelor de miliție. Se face un nou calcul și se constată că au fost încasați nejustificat 200 de lei. Luni, 22 ianuarie după numai două zile de la acest incident (să-l numim deocamdată așa), la raionul cosmetic, o altă cumpărătoare solicită un ruj, pentru care plătește 14 lei în loc de 9 ! Un plus de cinci lei. Suficient pentru ca vînzătoarea Elisabeta Vaslui să aibă inventarul de predare. Nu trecuseră decît 10 zile de cînd a preluat gestiunea, după întoarcerea din concediu, și, în afară de rujul amintit, s-a mai făcut vinovată de vînzarea cu suprapreț a unor lame de ras. Două cazuri care poartă același nume — înșelăciune — și care au surprins întregul colectiv al magazinului „Victoria“, inclusiv conducerea O.C.L. Produse industriale. Iată de ce, în mod cu totul neprevăzut, alte două raioane de la acest magazin vor sta închise un timp. Pentru anumite mărfuri, cumpărătorii vor trebui să se deplaseze la magazinele din centrul municipiului, în timp ce planul de desfacere al organizației comerciale va fi evident afectat. După primele cercetări, organele de miliție au stabilit vinovăția. Dar, dincolo de aspectul strict juridic, cele două fapte relevă o mentalitate dăunătoare. Sunt evidente cazuri de încălcare a eticii și echității socialiste, față de care fiecare dintre noi trebuie să ia o atitudine hotărâtă. După ce firul înșelăciunii s-a destrămat și fapta antisocială a rămas în toată nuditatea ei, am stat de vorbă cu cele două foste gestionare. Ana Serafim : „Eram sigură că am calculat bine. N-o cunosc pe cumpărătoare, n-am văzut-o niciodată. Mai bine venea din nou la mine, decît să se ducă la miliție. Am o fetiță și trebuie să am grijă de ea“. Și noi suntem siguri că Ana Serafim a calculat bine, dar pentru propriul buzunar. De altfel, la domiciliul ei au fost descoperite anumite mărfuri care provin din magazin. Mai surprinde și un alt aspect: cînd statul nostru acordă atîta importanță și ajutor efectiv creșterii și educării copiilor, o mamă înțelege să-și îngrijească copilul cu bani cîștigați necinstit ? „Recunosc, am greșit că nu m-am uitat în fișele de inventar, să văd că a fost redus prețul. Intr-un fel eram prietene, ne salutam pe stradă ..A intervenit însă un simplu ruj, care nu a pătat numai blazonul meseriei, ci și respectul, încrederea pe care trebuie s-o aibă un om față de celălalt. Căci Elisabeta Vaslui s-a bucurat pînă mai deunăzi de încrederea colectivului. Ca dovadă, a fost investită cu răspunderi obștești, fiind aleasă organizatoarea grupei sindicale. Cum a răspuns acestor dovezi de încredere ? Am solicitat și opinia tovarășei Florica Ardeleanu, secretara organizației de partid, care, vădit stînjenită, ne-a spus : „Nu e plăcut să auzi și să vezi așa ceva. Rîde de noi. De fiecare dată lumea am discutat despre cinste și corectitudine în relațiile cu cumpărătorii. Nu mi-ar fi trecut prin cap că tocmai la noi ar putea să se întîmple o asemenea rușine“. Nu este însă suficient discuți. Trebuie creată o o săpinie colectivă fermă, trebuie acționat în așa fel, nncit să fie preîntîmpinată orice abatere de la etica socialistă. Pentru ca niciodată, nici un colectiv de muncă să nu-și mai lase privirile în jos din cauza vreunui membru al său. NICOLAE SIRBU DICI USA UN COLECTIV PRIVIRILE N JOS ? FLAMURA — 2553 Mulțumiri pentru sprijin Mai mulți cetățeni au sesizat redacția ziarului nostru că Alexandru Cîrpaci din Reșița face speculă cu lemne, în baza acestor ne-am adresat miliției scrisorii județului care, verificând situația, ne-a trimis următorul răspuns : . Intrînd în posesia unui bon pentru 2,5 mc lemne de foc, Alexandru Cîrpaci a luat din pădure 3 camioane de lemne pentru construcții, pe care le-a vîndut la preț de speculă lui Rusalin Griban, Nicolae Surdel și Roman Mangea. Avînd în vedere că fapta lui Alexandru Cîrpaci constituie infracțiune de furt din avutul obștesc, urmează ca dosarul să fie trimis organelor de procuratură în vederea sesizării instanței de judecată Mulțumim celor ce au sesizat redacția nul ce ni l-au pentru sprijiacordat în stabilirea faptelor săvîrșite de acest element necistit“. Așadar, vigilența cetățenilor și-a spus cuvîntul. Cei ce atentează la averea obștească nu pot să scape de rigorile legii. Alo, tonul! Localitatea noastră, zîna, este situată la zeci Găde km de căile de comunicații. Pentru cele peste 230 de familii, ca și pentru unitățile economice și instituțiile de aici, singura cale de legătură cu exteriorul, de solicitare a ajutorului în caz de boală, incendiu etc. este unicul post telefonic din sat — ne scrie Georg Weselak. Numai că acest telefon funcționează cam la voia întîmplării . . . sau mai bine zis, la voia celor două telefoniste de la oficiul Slatina Timiș. „Zile nu funcționează deloc întreg. Dar chiar și cînd nu e stricat, telefonistele nu prea au timp să asculte comenzile celor de la Gărîna" — se spune în scrisoare. Intrați pe fir, tovarăși de la Direcția județeană P.T.T.R. Șofer de ocazie Autoutilitara 21 TM 5740, aparținînd I.C.V.A. Lugoj, a fost parcată într-una din serile trecute în Piața Lenin din Reșița. Dar, cînd șoferul a venit dimineața să plece la treabă, ia mașina de unde nu-i ! Nicolae Brebenariu din Ocna de Fier, lăcătuș 11 U. C. M. M. A. Bocșa, duse peste noapte cu ochii de ea și, fiind sub influența alcoolului, s-a gîndit că o plimbare la aer curat i-ar limpezi vederea. Zis și făcut. S-a urcat la volan și a plecat în... voiaj. Pînă la Brebu a mers cum a mers, dar aici a pierdut controlul volanului, provocînd paguba : peste 3000 lei. Acum, cu capul limpede, N.B., în așteptarea judecătorești, numără hotărîrii banii pe care trebuie să-i plătească pentru repararea mașinii și se gîndește la sfatul bătrînilor: „Dacă ai băut, du-te și te culcă“. Bun sfat pentru cei ca N. Brebenariu ! Traseu facultativ! Intre Moldova Nouă și Oravița, pe ruta Gîrnic — Cărbunari — Șosea, circulă (sau mai bine zis ar trebui să circule) un autobuz care să asigure transportul persoanelor dintr-o serie de localități care nu au la dispoziție alte mijloace de transport. „La 25 decembrie 1972, la 15 ianuarie a.c. mai mulți călători așteptau acest autobuz la autogara Oravița. Dar a trecut timpul de plecare și autobuzul respectiv nu a sosit. Impiegatul de la autogara ne-a spus să așteptăm Am stat ore întregi. Au plecat și cei de la autogară. Pînă la urmă nu am avut cu ce pleca. Printre noi erau femei cu copii care avea de mers zeci de km pînă acasă“ — ne scrie Gh. Rășinari din Moldovița, nr. 1. * Dată fiind ruta foarte dificilă a acestui traseu, se mai poate întîmpla să fie suspendat traficul. Dar de ce despre acest lucru nu sînt informați călătorii ? De ce sînt lăsați să aștepte la autogară pînă noaptea tîrziu, cînd nu mai au nici o posibilitate de a găsi alte mijloace ? Rubrică redactată de A. FELIX P. ALEXA