Flamura, ianuarie 1973 (Anul 20, nr. 2530-2553)

1973-01-31 / nr. 2553

• 2 • Festivalul filmu impune un plus de preocupare organizatorică Precedînd, însoțind în partea lui finală o altă amplă manifes­tare destinată vieții spirituale e­­fervescente a satului socialist — „Luna cărții la sate“. Festivalul filmului la sate de frunte cea de a înscrie la loc șaptea artă, peliculei artistice, științifice și documentare revenindu-i o im­portantă contribuție la educarea etică și estetică a publicului, la lărgirea orizontului său politico­­ideologic. Faptul că această uim­e, tradițională de-acum, ac­se desfășoară în lunile de iarnă își are și explicația logică, dar și condițiile specifice, optime de desfășurare. Iată de ce nu putem fi de acord cu unele atitudini de formalism și superficialitate pe care le-am întâlnit în deplasările noastre prin județ, pentru a cu­noaște modul de desfășurare a festivalului. Un prim popas la Goruia. Vi­trina din fața căminului cul­tural anunța două filme: „Moara cu noroc“ și „Steaua de tinichea“, fără să se menționeze zilele și orele de prezentare. Întrebînd despre acest lucru pe operatoa­rea Ana Belcea, dînsa ne-a râs­­puns că publicul știe că filmul ,,din stînga“ este cel „la zi“, iar „cel din dreapta“ urmează. Ce să mai zicem în fața unei astfel de concepții despre popu­larizarea filmelor? Despre vreo acțiune de masă nici vorbă, în­tre altele, deoarece căminul cul­tural nu are asigurate lemnele pentru gări că încălzirea sălii, să adău­planul se realizează foarte greu, uneori deloc, așa că imaginea de ansamblu asupra difuzării filmului în această lo­calitate, în care nu sînt decît cî­teva televizoare, ne oferă o sec­vență nedorită. La Grădinari, localitate mare și cu tradiții cultural-artistice remarcabile, cinematograful să­tesc a obținut anul trecut pre­miul pentru cea­tivitate în difuzarea mai bună a­­filmului în rîndurile tineretului. Anul acesta însă, nu se poate vorbi despre rezultate cit de­cît la nivelul a­­celei performanțe. Tovarășul Io­sif Strumberger, operatorul pro­­iecționist, om priceput, nu este ajutat suficient de către con­ducerea căminului cultural (di­rector prof. Mihai Mărășescu) și de către organizația U.T.C., ceea ce a făcu­t ca în acest an să se înregistreze un evident și nedo­rit declin. La Bozovici, înregistrăm cu satisfacție o serie de acțiuni de cultură cinematografică, între ca­re amintim pe aceea cu tema „Din istoria partidului“, susținu­tă de Zaharia Nicolicea, direc­torul căminului cultural, cu pri­lejul rulării filmului „Puterea și Adevărul“, prezentarea filme­lor „Pădurea pierdută“ și „Pen­tru că se iubesc“. Deschiderea festivalului, într-o atmosferă sărbătorească, popularizarea fil­melor la stația de radioficare, co­laborarea tot mai strînsă cu bi­blioteca comunală — iată doar cîteva din formele prin care in 1972 s-a obținut depășirea planu­lui de spectatori cu peste 6 000 de persoane. Este între altele și me­ritul responsabilului­ Mihai Dra­­gomir, care se preocupă îndea­proape de organizarea progra­mului cinematografului, îmbi­­nînd latura educativă cu cea e­­conomică. In comuna Eftimie Murgu, o­peratorul Tom­a Sîrbu nu a fost de găsit, programul cinemato­grafului fiind suspendat fără să se anunțe publicul. Ulterior am aflat de la tovarășul Sile Im­­­brescu, primarul comunei, că suspendarea live tehnice“, s-a făcut „din mo­­m mai mențio­na și faptul că panoul cu pro­gramul cinematografului este a­­șezat la loc întunecos, cetățenii trebuind să folosească lanterne sau chibrituri pentru a afla ce rulează în ziua respectivă. La Lăpușnicel — deși nu exis­tă cămin cultural sau vreo altă sală adecvată — am găsit la școală vreo 15 spectatori (în ma­joritatea lor copii) care vizio­nau filmul „Cîntecele mării“. La Pîrvova, în schimb, căminul cul­tural era închis, operatorul Io­sif Nicolicea nicăieri, iar specta­colul cinematografic suspendat. Unul din tinerii aflați pe-aproa­­pe ne-a relatat că operatorul s-a însurat și a plecat în alt sat. Ultimul popas îl facem la Cernea. Și aici programul a fost suspendat. Primarul comunei, to­varășul Petru Sadovan, ne-a infor­mat că la Cernea festivalul fil­mului la sate merge sub orice critică, din cauză că operatorul — Dumitru Șanu — susține că nu primește filmele de la poștă. O verificare ulterioară a infirmat însă motivul invocat. Aceste secvențe negative din desfășurarea festivalului filmului la sate au influențat desigur, realizările globale. Ele sunt simp­tomatice pentru modul în care unele comitete comunale de par­tid și consilii populare privesc munca politică de masă cu fil­mul. De aceea, credem că o ana­liză temeinică din partea Co­mitetului județean pentru cul­tură și educație socialistă, in­­vestigîndu-se modalitățile de organizare concretă a acestei activități, ar impulsiona difu­zarea celei de-a 7-a arte in mediul rural din județul nostru. Faptul că pînă la jumătatea lu­nii ianuarie­ 1973 în cadrul fes­tivalului s-au realizat aproape 3 000 de spectacole cu circa 100 000 de spectatori demonstrea­ză adeziunea de care se bucură acest gen artistic în masele de spectatori de la sate. ANDREI STEFANESCU Bilanțul activității bibliotecii din Grădin­­i se vădește a fi bogat : peste 600 de cititori Prin variate forme și modalități de atragere a locuitorilor la acțiunea cu cartea, bibliotecara Florica Nicodin și-a cîștigat stima și prețuirea sătenilor. l­oto : I. CAR­DO? fotbaliștii de la C.S.M. Reșița au încheiat prima etapă de pregătire . Miine, meci cu Progresul București Au trecut destule săptămîni de cînd n-am mai relatat nimic, in coloanele ziarului nostru, despre pregătirile pentru „bătălia“ de primăvară, pe care fotbaliștii de la C.S.M. Reșița le fac în aceas­tă perioadă precompe'ițională și pe care — după cum am anunțat — ei le-au început mai la 8 ianuarie a.c. Acum, însă cînd prima etapă a acestor pregătiri — desfășurate mai întîi la Cri­vaia și apoi la Reșița, în cîte două și chiar trei antrenamente pe zi, am considerat să ne adresăm din nou oportun antre­norului Ioan Reinhardt, pentru a afla dacă obiectivele acestei prime etape au fost realizate și ce program s-a stabilit pentru perioada care ne mai desparte de startul în a doua jumătate a campionatului diviziei A. — La 29 ianuarie am încheiat perioada afectată pregătirii fizi­ce multilaterale, în care accen­tul a fost pus pe forță S-a lu­crat cu tragere de inimă, fiecare din cei 21 de jucători care alcă­tuiesc la ora actuală lotul primei echipe căutînd să acumuleze o rezistență corespunzătoare, de fapt baza pentru viitorul sezon Normele de control și rezulta­tele testelor medicale ne-au do­vedit că s-a muncit bine, dar țin să-i menționez în special pe Beldeanu, Atodiresei și Tismă­nariu, care au obținut cele mai bune rezultate. — Care este programul în continuare ? — De ieri am început să lu­crăm pentru îmbunătățirea pre­gătirii fizice specifice, îmbinată cu exerciții tehnico-tactice, cu jocuri de verificare și jocuri școală. De altfel, duminică (28 ianuarie) lotul — împărțit în două echipe — a susținut prima partidă din acest sezon. Nu s-a urmărit scorul­­ pentru informa­rea cititorilor menționez că aces­ta a fost de 9-0 pentru „posi­bili“, printre realizatori numă­­rîndu-se Varga, Szilagyi, Neagu, Beldeanu și Dudu Georgescu) ci mișcarea jucătorilor și verifica­rea stadiului lor de pregătire fizică. Dar terenul — nepregătit de către club — prezentînd de­nivelări, nefiind nici măcar marcat, a creat destule proble­me,­­ Georgescu și Pușcaș su­ferind chiar ușoare accidentări Am observat la elevii mei cu acest prilej multă poftă de joc, unele idei tactice și combinații reușite, care trebuie însă dez­voltate în continuare. Iată, de atfel, programul viitoarelor meciuri de­­ verifica­re : uniine, la ora 15, cu Progre­sul București (la Reșița); 4 fe­bruarie : cu Metalul Jelu Roșu (tot la Reșița) ; 8 februarie : cu Politehnica, la Timișoara , între 10 și 19 februarie , un turneu de 3 jocuri în R.S.F. Iugoslavia ; 21 și 25 februarie : cu U.T.A., la Reșița, respectiv la Arad ; 4 martie , la Petroșani, cu Jiul și 7 martie : cu C.S.M. la Sibiu. In glasul interlocutorului nos­tru am deslușit semnele unui optimism îmbucurător, generat de sirguința pe care elevii săi o dovedesc la antrenamente, dornici să facă un salt nu numai în clasament, ci și unul calitativ în ceea ce privește spectacolul sportiv pe care îl oferă suporte­rilor lor. PAUL BOCȘANU Un important obiectiv de sezon în agricultură: sporirea valorii pășunilor Acum, cînd în unitățile agrico­le de producție și la nivelul co­munelor sunt cunoscute obiecti­vele anului 1973, pentru toți lu­crătorii ogoarelor este clar că în­deplinirea prevederilor va însem­na pentru agricultura județului nostru un nou pas înainte, contribuție importantă la angaja­­­mentul întregului nostru popor, de a îndeplini cincinalul înainte de termen. In acest context răspunderi deosebite revin sectorului creș­terii animalelor, pentru care programul județean stabilește cu precizie obiectivele ce trebuie să fie îndeplinite. După cum se știe, însă, dezvoltarea zootehni­ei este condiționată de asigura­rea unei baze de nutrețuri cores­punzătoare. Din acest punct de vedere, pajiștile naturale, care în județul nostru se multe zeci de mii de întind pe hectare, constituie principala sursă de fu­raje, mai ales în perioada de vară, cînd animalele —­ care au la dispoziție o pășune bună — dau producții ridicate, cu cheltu­ieli materiale reduse. Tocmai de aceea, din inițiativa și sub în­drumarea directă a Comitetului județean de partid și a organe­lor de specialitate, încă din a­­nul trecut au fost conturate ac­țiuni de amploare menite să du­că la îmbunătățirea pășunilor, la sporirea producției de masă verde, la ridicarea nivelului de calitate a covorului de iarbă. Sunt edificatoare realizările de la Obreja, Cornea, Turnu Ruieni, Răcășdia, Carașova, Armeniș, Berzovia, Bozovici, Marga, Glim­­boca, Berzasca, Lăpușnicel, Ia­­blanița și­ altele. Aici, datorită preocupării organizațiilor de par­tid, a consiliilor populare, crescătorilor de animale, supra­a­fețe însemnate de pășuni au fost îmbunătățite și aduse la un nivel de producție corespunzător. Dar, despre realizările obținute în a­­cest domeniu am mai relatat în ziarul nostru. In prezent, este necesar să ne îndreptăm atenția spre ceea­­re a­­vem de făcut în continuare. De acum, fiecare comună este în posesia indicatorilor stabiliți pri­vitor la îmbunătățirea pajiștilor; se cunoaște, de asemenea, cine și cum trebuie să acționeze pentru a-i îndeplini. Important este să se treacă la fapte cu toate for­țele. In­ganelor primul rînd, în atenția­or­locale trebuie să stea acțiunea de fertilizare. Experien­ța ne-a demonstrat cu prisosin­ță că îngrășămintele aplicate pe pășuni au un efect foarte mare asupra producției de iarbă. La dispoziția crescătorilor de ani­male sunt puse îngrășăminte chi­mice. Ei mai dispun de însemna­te cantități de îngrășăminte, na­turale, gunoi, must de grajd etc. Toate acestea trebuie­­ răspîndite pe baza unor planuri judicios în­tocmite. întreprinderea jude­țeană de specialitate acordă tot sprijinul material și de îndru­mare tehnică. Se impune însă ca organele locale să militeze cu perseverență pentru realizarea integrală a sarcinilor stabilite la nivelul fiecărei localități. Că a­­cest lucru este posibil, o de­monstrează realizările din 1972 de la Armeniș, Turnu Ruieni, ș.a., care au fost popularizate și prin ziarul nostru. Acțiuni de mare amploare, ca­re solicită participarea de masă a crescătorilor de animale, sînt cele care se referă la defrișări, curățiri și desecări, avînd me­nirea să contribuie la repunerea în valoare a unor suprafețe im­portante de pășuni. Și în această direcție au fost înregistrate anul trecut rezultate remarcabile, ca­re demonstrează posibilitățile largi pe care le avem. Din pă­cate, la această dată, cînd așa cum am mai menționat, sarcinile sunt bine cunoscute la toate ni­velele, în prea mică fost organizate acțiuni măsură­ri concrete care să ne dea garanția că toate obiectivele prevăzute vor fi în­făptuite. Considerăm necesar să re­amintim organelor locale cerința de a lua masuri operative, de mare amploare. O atenție deose­bită se cere acordată mai ales defrișărilor. Nu trebuie uitat că un teren o dată defrișat nu poa­te fi valorificat corespunzător dacă acțiunea nu este continuată în anii următori pentru distruge­rea lăstărișului­ ce­­ apare. Multe localități au reluat — sau ur­mează să li se dea — pășunile ce au fost în folosință împădu­rite și de pe care lemnul a fost exploatat. Pe aceste terenuri, aflate mai ales pe raza comune­lor Bănia, Lăpușnicu Mare, Po­je­­jena, Belobreșca, Șușca, Moldo­va Veche, Moceriș, Naidăș, Apa­dia, Păltiniș, Băuțar, Terego­­va, Iablanița și Prigor consiliile populare au obligația să organize­ze, acțiuni temeinice de curățire și amenajare astfel incit să a­­sigure o producție sporită de ma­să verde de calitate. Multe pășuni sînt acoperite de ferigă, plantă necomestibilă și care împiedică creșterea ierbii. Distrugerea acesteia nu este po­sibilă decît prin acțiuni repetate de cosire, ardere etc. Pentru reu­șita acțiunii, se impune un spri­jin mai substanțial din partea or­ganelor locale, o mobilizare mai susținută a locuitorilor la efec­tuarea lucrărilor. In sarcinile stabilite la nive­lul fiecărei localități se prevede pe ce suprafață urmează să fie întreprinse lucrări de curățiri, desecări etc. Concretizarea măsu­rilor stabilite însă depinde ne­mijlocit de preocuparea organe­lor locale, de modul în care a­­cestea repartizează sarcini concre­te pe fiecare locuitor, cum ur­măresc realizarea lor. Timpul, așa cum a fost pînă acum, este favorabil executării lucrărilor pe pajiști. Este necesar să se pro­fite din plin de aceste condiții, să acționăm cu hotărîre pen­tru înfăptuirea unor măsuri ca­re, așa cum am arătat, sînt hotărîtoare în realizarea sarcini­lor din zootehnie. Ing. ION CRISTOS directorul întreprinderii județene pentru îmbunătățirea și exploatarea pajiștilor VALORIFICAREA munh A RESURSELOR LOCALE (Urmare din pag. I)­siunea a numit în funcția de vi­cepreședinți pe tovarășii Maria Roșea și Emil Toth, secretari ai Comitetului municipal de partid. Luînd cuvîntul în încheierea lucrărilor, tovarășul TRANDAFIR COCARLA a apreciat în deosebit rezultatele obținute mod în anul trecut de Consiliul popular al municipiului Reșița, acti­vitatea rodnică a colectivelor din uzinele reșițene, subliniind tot­odată aportul deputaților, care pe baza unor inițiative valoroase și a muncii bine organizate, au reușit să situeze Reșița pe pri­mul loc al întrecerii între muni­cipiile țării. Remarcînd justa o­­rientare a Comitetului municipal de partid și a Consiliului popu­lar municipal în alcătuirea unui plan economic și a unui buget local reprezentativ pentru etapa de mare avînt economic și social pe care o avem de parcurs, ca urmare a hotărîrilor Congresu­lui al X-lea și ale Conferinței Naționale a partidului din iulie 1972, vorbitorul a expus pe larg perspectivele dezvoltării impe­tuoase a Reșiței în anul 1973 și pe întreaga perioadă a cincinalu­lui sub raport industrial și ur­banistic, tratînd îndeosebi unele aspecte ale modernizării și în­frumusețării cartierelor, a căilor rutiere de acces, ale construirii de noi obiective social-culturale, și extinderii zonelor verzi în ve­derea combaterii poluării orașu­lui. Vorbitorul s-a oprit îndelung asupra dezvoltării bazei materia­le a activității cultural-educative. Solicitînd o concentrare maximă și o totală mobilizare din partea întreprinderilor de construcții, în mod special a I.J.C.M., tovarășul Trandafir Cocârlă a arătat nece­sitatea dezvoltării construcțiilor în montaj din panouri prefabri­cate pentru asigurarea îndeplini­rii planului de investiții și a con­strucției de locuințe. Aprobîrnd angajamentele în în­trecerea pe acest an, deputații și-au exprimat hotărîrea de a amplifica succesele din 1972, de a valorifica plenar toate resurse­le umane și materiale pentru continua dezvoltare și înflorire a mereu mai tinerei noastre Cetăți de foc. ÎN OGLINDA CONȘTIINȚEI Cumpărătorii care se adre­sează frecvent magazinului nr. 37 „Victoria“ din Lunca Bîrzavei, vor fi sesizat, de­sigur, imediat un­ fapt; încă două raioane au fost închise peste noapte, ridicînd la șase numărul celor care desfac explicații în loc de marfă, a­­dică la o treime din totalul raioanelor existente aici. Cei­lalți, din categoria cumpără­torilor ocazionali, vor fi pri­vit totul ca pe o nouă „sur­priză“, din cele pe care nu uită să ni le facă, din cînd în cînd, organizațiile noastre comerciale. Și unii și alții își vor pune, credem, întrebarea cea mai la îndemînă : de ce? Sesizați de către însuși direc­torul O.C.L. Produse indus­triale, tovarășul Corneliu Colta, am căutat și noi un răspuns la fața locului. Dar gestionarii pe care i-am întîl­nit vînzînd în raioanele lor au aplecat ochii în pămînt, rușinați, eschivîndu-se în pri­mul moment de la răspuns. Era clar că ceva cu­ totul a­­parte se întîmplase, de vre­me ce un întreg colectiv se simte vinovat. Ce anume se întîmplase, totuși ? ... Sîmbătă, 20 ianuarie, la raionul de țesături din bum­bac. O cumpărătoare, dintr-o localitate de lingă Reșița, so­licită mai multe sortimente de pînză. Cînd vede suma înscrisă pe bon, rămîne sur­prinsă și atrage politicos a­­tenția vînzătoarei Ana Sera­fim : „poate ați greșit“. A­­ceasta se arată indignată. Să greșească ea ? ! Imposibil ! E vînzătoare cu vechime și știe să socotească. Surprinsă din no de data aceasta de ati­tudinea vînzătoarei, cumpă­rătoarea achită bonul la ca­sierie și se adresează organe­lor de miliție. Se face un nou calcul și se constată că au fost încasați nejustificat 200 de lei. Luni, 22 ianuarie după nu­mai două zile de la acest in­cident (să-l numim deocam­dată așa), la raionul cosmeti­c, o altă cumpărătoare soli­cită un ruj, pentru care plă­tește 14 lei în loc de 9 ! Un plus de cinci lei. Suficient pentru ca vînzătoarea Elisa­­beta Vaslui să aibă inventa­rul de predare. Nu trecuseră decît 10 zile de cînd a pre­luat gestiunea, după întoar­cerea din concediu, și, în a­­fară de rujul amintit, s-a mai făcut vinovată de vînzarea cu­ suprapreț a unor lame de ras. Două cazuri care poartă a­­celași nume — înșelăciune — și care au surprins întregul colectiv al magazinului „Vic­toria“, inclusiv conducerea O.C.L. Produse industriale. Iată de ce, în mod cu totul neprevăzut, alte două raioa­ne de la acest magazin vor sta închise un timp. Pentru anumite mărfuri, cumpărăto­rii vor trebui să se deplaseze la magazinele din centrul mu­nicipiului, în timp ce planul de desfacere al organizației comerciale va fi evident afec­tat. După primele cercetări, or­ganele de miliție au stabilit vinovăția. Dar, dincolo de aspectul strict juridic, cele două fapte relevă o mentali­tate dăunătoare. Sunt eviden­te cazuri de încălcare a eti­cii și echității socialiste, față de care fiecare dintre noi trebuie să ia o atitudine hotă­râtă. După ce firul înșelăciu­nii s-a destrămat și fapta an­tisocială a rămas în toată nu­ditatea ei, am stat de vorbă cu cele două foste gestionare. Ana Serafim : „Eram sigu­ră că am calculat bine. N-o cunosc pe cumpărătoare, n-am văzut-o niciodată. Mai bine venea din nou la mine, de­cît să se ducă la miliție. Am o fetiță și trebuie să­ am grijă de ea“. Și noi suntem­ siguri că Ana Serafim a calculat bine, dar pentru propriul bu­zunar­. De altfel, la domiciliul ei au fost descoperite anu­mite mărfuri care provin din magazin­. Mai surprinde și un alt aspect: cînd statul nostru acordă­ atîta importan­ță și ajutor efectiv creșterii și educării copiilor, o mamă înțelege să-și îngrijească co­pilul cu bani cîștigați necin­stit ? „Recunosc, am greșit că nu m-am­ uitat în fișele de in­ventar, să văd că a fost re­dus prețul. Intr-un fel eram prietene, ne salutam pe stra­dă ..A intervenit însă un simplu ruj, care nu a pătat numai blazonul meseriei, ci și respectul, încrederea pe care trebuie s-o aibă un om față de celălalt. Căci Elisa­­beta Vaslui s-a bucurat pînă mai deunăzi de încrederea colectivului. Ca dovadă, a fost investită cu răspunderi obștești, fiind aleasă organi­zatoarea grupei sindicale. Cum a răspuns acestor do­vezi de încredere ? Am solicitat și opinia to­varășei Florica Ardeleanu, secretara organizației de partid, care, vădit stînjenită, ne-a spus : „Nu e plăcut să auzi și să vezi așa ceva. Rîde de noi. De fiecare dată lumea am discutat despre cinste și co­rectitudine în relațiile cu cumpărătorii. Nu mi-ar fi trecut prin cap că tocmai la noi ar putea să se întîmple o asemenea rușine“. Nu este însă suficient discuți. Trebuie creată o o să­pinie colectivă fermă, trebuie acționat în așa fel, nncit să fie preîntîmpinată orice aba­tere de la etica socialistă. Pentru ca niciodată, nici un colectiv de muncă să nu-și mai lase privirile în jos din cauza vreunui membru al său. NICOLAE SIRBU DI­CI USA UN­ COLECTIV PRIVIRILE­­ N JOS ? FLAMURA — 2553 Mulțumiri pentru sprijin Mai mulți cetățeni au se­sizat redacția ziarului nostru că Alexandru Cîrpaci din Re­șița face speculă cu lemne, în baza acestor ne-am adresat miliției scrisorii jude­țului care, verificând situația, ne-a trimis următorul răs­puns : . Intrînd în posesia unui bon pentru 2,5 mc lem­ne de foc, Alexandru Cîrpaci a luat din pădure 3 camioane de lemne pentru construcții, pe care le-a vîndut la preț de speculă lui Rusalin Gri­­ban, Nicolae Surdel și Roman Mangea. Avînd în vedere că fapta lui Alexandru Cîrpaci­­ constituie infracțiune de furt din avutul obștesc, urmează ca dosarul să fie trimis orga­nelor de procuratură în ve­derea sesizării instanței de judecată Mulțumim celor ce au se­sizat redacția nul ce ni l-au pentru spriji­acordat în stabilirea faptelor săvîrșite de acest element necistit“. Așadar, vigilența cetățeni­lor și-a spus cuvîntul. Cei ce atentează la averea obștească nu pot să scape de rigorile legii. Alo, tonul! Localitatea noastră, zîna, este situată la zeci Gă­­de km de căile de comunicații. Pentru cele peste 230 de fa­milii, ca și pentru unitățile e­­conomice și instituțiile de aici, singura cale de legătură cu exteriorul, de solicitare a ajutorului în caz de boală, incendiu etc. este unicul post telefonic din sat — ne scrie Georg Weselak. Numai că a­­cest telefon funcționează cam la voia întîmplării . . . sau mai bine zis, la voia celor două telefoniste de la oficiul Slatina Timiș. „Zile nu funcționează deloc­ întreg. Dar chiar și cînd nu e stricat, te­lefonistele nu prea au timp să asculte comenzile celor de la Gărîna" — se spune în scrisoare. Intrați pe fir, tovarăși de la Direcția județeană P.T.T.R.­­ Șofer de ocazie Autoutilitara 21 TM 5740, aparținînd I.C.V.A. Lugoj, a fost parcată într-una din se­rile trecute în Piața Lenin din Reșița. Dar, cînd șoferul a venit dimineața să plece la treabă, ia mașina de unde nu-i ! Nicolae Brebenariu din Ocna de Fier, lăcătuș 11 U. C. M. M. A. B­o­c­ș­a, d­­use peste noapte cu ochii de ea și, fiind sub influența alcoolului, s-a gîndit că o plimbare la aer curat i-ar limpezi vederea. Zis și făcut. S-a urcat la volan și a plecat în... voiaj. Pînă la Brebu a mers cum a mers, dar aici a pierdut controlul volanului, provocînd paguba : peste 3000 lei. Acum, cu capul limpede, N.B., în așteptarea judecătorești, numără hotărîrii banii pe care trebuie să-i plătească pentru repararea mașinii și se gîndește la sfatul bătrîni­­lor: „Dacă ai băut, du-te și te culcă“. Bun sfat pentru cei ca N. Brebenariu ! Traseu facultativ! Intre Moldova Nouă și O­­ravița, pe ruta Gîrnic — Căr­bunari — Șosea, circulă (sau mai bine zis ar trebui să cir­cule) un autobuz care să a­­sigure transportul persoane­lor dintr-o serie de localități care nu au la dispoziție alte mijloace de transport. „La 25 decembrie 1972, la 15 ianua­rie a.c. mai mulți călători aș­teptau­­ acest autobuz la auto­gara Oravița. Dar a trecut timpul de plecare și autobu­zul respectiv nu a sosit. Im­piegatul de la autogara ne-a spus să așteptăm Am stat ore întregi. Au plecat și cei de la autogară. Pînă la ur­mă nu am avut cu ce ple­ca. Printre noi erau femei cu copii care avea de mers zeci de km pînă acasă“ — ne scrie Gh. Rășinari din Moldo­­vița, nr. 1. * Dată fiind ruta foarte difi­cilă a acestui traseu, se mai poate întîmpla să fie suspen­dat traficul. Dar de ce despre acest lucru nu sînt informați călătorii ? De ce sînt lăsați să aștepte la autogară pînă noaptea tîrziu, cînd nu mai au nici o posibilitate de a găsi alte mijloace ? Rubrică redactată de A. FELIX P. ALEXA

Next