Flamura, martie 1973 (Anul 20, nr. 2578-2604)

1973-03-21 / nr. 2595

••••••••■*•■• /■■ -.....1 -——. < • • a I t « > I t t n I / J \ \ • • * ................ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ........ ........ .. ...I ■ 111­11 ..................... ANUL XX, NR. 2595 MIERCURI, 21 MARTIE 1973 4 PAG. 30 BANI COMISIILE PENTRU COORDONAREA ACTIVITĂȚII DE CONTROL OBȘTESC In plină acțiune Acționînd la nivel județean, municipal și orășenesc, comisiile pentru coordonarea activității de control obștesc cuprind 127 re­prezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, organelor de stat, unităților producătoare de bunuri de larg consum și de de­servire a populației, specialiști din diverse domenii de activitate și își desfășoară munca sub di­recta îndrumare a consiliilor Frontului Unității Socialiste. Pen­tru ca aceste organisme să-și în­deplinească în bune condiții atri­buțiile ce le revin, s-a luat mă­sura instruirii temeinice a celor ce le compun, fiind sprijinite e­­fectiv în constituirea echipelor de control obștesc, repartizarea aces­tora pe unități și declanșarea ac­țiunilor de control, membrii con­siliilor F.U.S. primind sarcini precise în acest sens. Aș vrea să subliniez că rezul­tatele acestor eforturi s-au con­cretizat în echipe de control ob­ștesc puternice, cunoscătoare a domeniilor din sfera lor de ac­tivitate. La ora actuală, pe raza județului nostru funcționează un număr de 1 346 echipe de control obștesc, din care 19 ale sindica­telor, 27 formate numai din fe­mei și 75 ale organizațiilor U.T.C., în care sînt cuprinși 5 318 oameni ai muncii. Din acestea, 461 echi­pe își desfășoară activitatea în mediul rural, cuprinzîndu-se­ ast­fel toate unitățile economico-so­­ciale de pe raza județului. Am enumerat cifrele de mai sus din dorința de a forța de care dispunem sublinia pentru îmbunătățirea permanentă a ac­tivității în unitățile producătoare de bunuri, de prestări de servicii și reparații, în cele comerciale, sanitare, balneo-climaterice, în instituțiile cultural-artistice, în cantine, cămine, unități de tran­sport etc. Și trebuie spus că a­­ceastă forță își face simțită pre­zența prin controale temeinice, permanente, prin propuneri pre­țioase, a căror aplicare conduce nemijlocit la înlăturarea neajun­surilor constatate, la perfecționa­rea activităților controlate. Ca urmare, în ultimul timp, lucru constatat de fiecare dintre noi, au sporit preocupările pentru ri­dicarea calității produselor des­tinate consumului populației, iar aprovizionarea și desfacerea măr­furilor, prestațiile de servicii și asistența sanitară au cunoscut îmbunătățiri substanțiale. Pentru a se ajunge la asemenea rezulta­te a fost nevoie de preocupări susținute. De pildă­, în multe localități ca Reșița, Caransebeș, Bocșa, Oțelu Roșu, Oravița, Mol­dova Nouă, Topleț, Zăvoi, Ciuda­­novița, Armeniș, Marga, Căvă­­ran, Teregova, Pojejena, Slatina Timiș și altele, consiliile Fron­tului Unității Socialiste, cu aju­torul și sub îndrumarea directă a organelor de partid au analizat împreună cu factorii de răspun­dere care au în subordine uni­tăți supuse controlului obștesc constatările făcute de echipe, modul in care conducătorii uni­tăților acționează pentru rezol­varea lor operativă și eficientă, au stabilit măsuri pentru înlătu­rarea deficiențelor și sancționa­rea celor vinovați de abateri de la normele legale. Cu toate acestea, analizele fă­cute recent, au evidențiat că e- DANIEL BARTL membru al Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste (Continuare in pag. a S-a) CIMPENII AU IEȘIT H CIMP Preocupați de sporirea re­coltelor viitoare, cooperatorii din Grădinari desfășoară, în aceste zile, o serie de acțiuni pentru evitarea bălu­rilor și fertilizarea ogoarelor. In acest scop, s-a început săparea unui canal colector cu ajuto­rul căruia vor fi scoase de sub influența băltirilor ha teren arabil și 20 ha fîne 30 te, s-au curățit 105 ha de izlaz, din care 50 ha au fost îngrășate cu îngrășăminte chimice. Printre primii care au râs­puns acțiunii întreprinse consiliul popular comunal de și consiliul de conducere C.A.P. se numără Ion Butan al Păun Gîcea, Ion Doban, Ion Ușurelu și Adam Gheorghe. în prezent, cooperatorii din Grădinari și satul aparținător Greoni lucrează în continuare la defrișarea izlazului comu­nal și fînețelor, la săparea canalelor de scurgere a ape­lor de pe ogoare. CONSTITUIREA CONSILIULUI JUDEȚEAN DE CONTROL MUNCITORESC AL ACTIVITĂȚII ECONOMICE ȘI SOCIALE Ieri, a vut loc la­­ Reșița, ședința de constituire a Consi­liului județean de control muncitoresc al­ activității eco­nomice și sociale, organ de partid și de stat, înființat pa baza hotărârii Plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie te­­cut, și care își desfășoară munca sub directa conducere a Comitetului județean de partid. Din consiliu fac parte mem­bri ai Comitetului județean de partid și ai comitetului executiv al Consiliului popu­lar județean, activiști de partid, cadre cu munci de răspundere și specialiști din întreprinderi, centrale și or­gane județene de sinteză, re­prezentanți ai Consiliului ju­dețean al sindicatelor, ai Co­mitetului județean „al U.T.C. muncitori cu înaltă calificare. In încheierea ședinței de con­stituire, tovarășul Trandafir Cocârlă, prim-secretar al Comitetului județean de partid, a subliniat principa­lele sarcini care revin consi­liului în etapa actuală, accen­­tuînd necesitatea desfășurării unui control sistematic și ca­lificat, urmărindu-se în per­manență prevenirea unor neajunsuri, îmbunătățirea ac­tivității economice în general, stimulînd, astfel, întrecerea care se desfășoară pentru în­­­deplinirea cincinalului înainte de termen. Ambianță industrială. Foto: I. CARDOȘ } iBBiiiiBiniiiimiiiiiBiBBBiiiiaiaa BBBEBBBBBBBBBBBBaB OHM CUPRUMS SPORT Tinerețe, sănătate, putere de muncă CARTEA SI CITITORUL O valoroasă lucrare de istorie BBBIBBBBBBBBBBBBBIBB U.C.M.R. — Echipa condusă de maistrul Aurel Mureșan, de la turnătoria de fontă. Foto: FRANCISC CIONCA sie­rn­area lucru­­rilor ca în activi­tatea oricărui cup­tor Siemens Mar­tin să existe, pe­riodic, momente de odihnă. Un răs­timp dedicat refa­cerii, reînnoirii structurilor sa­le uzate de foc. O muncă lip­sită de spectacolul jerbelor de lavă arzundă, o muncă uneori riscantă, care pune pe munci­torul anonim al oțelăriei — zidarul — In condiția de a-și înfrunta voința cu sutele de grade ale cărămizilor incandes­cente — mediul în care lucrea­ză. Inginerul Antonică Dijmă­­rescu, șe­ful secției­­ oțelărie a Combinatului siderurgic reși­­țean, mi-a dat intilnire. In­­tr-una din zilele din urmă, in pântecul unui asemenea cuptor, să văd ceea ce puțini ochi străini au avut șansa să vadă. I-am răspuns pentru că, înain­te de toate, urma să mă In­­tilnesc cu oameni, cu actul de eroism Intr-o ipostază cotidia­nă, „de serviciu“. ...Și iată, cobotim. Trep­tele parcă nu au sfârșit. La co­ta — 8 pământul: o galerie. Multă cenușă. Pereți calcinați, istoviți de flăcări vălătucite către coș, înaintăm către camerele re­generatoare, de unde becuri sparg bezna. Oamenii zidesc, evacuează molozul. Munca este pe terminate. Cu­iva discută. D­intre ei, șeful de echipă Ion Burci schițează un plan pentru activitatea imediat următoare, sarcini precise. — Nu este nevoie de prea multe explicații — îmi spune dinsul. Încă de la începerea refacerii cuptorului am reparti­zat responsabilități fiecărui ar­tac. Specializarea pe operații, metodă pe care am introdus-o cu bune rezultate In echipa noastră, a făcut lucrul mai o­­perativ, superior din punct de vedere calitat­". Această for­mă de organizare acordă o răspundere in plus fiecărui muncitor față de munca sa, dar ne deschide și o perspectivă, in sensul că la următoarea re­facere a cuptorului, fiecare va ști asupra căror operațiuni tre­buie să insiste mai mult. In discuția de lucru la care participăm, Florian Restea su­gerează o idee de evacuare mecanică a molozului adunat, aici, in infrastructurile cupto­rului, In urma operației de re­facere. Se va analiza dacă so­luția propusă este Inginerul Dijmărescu eficientă. notează ideea [UNK] — Este in obișnuința noas­tră să solicităm muncitorilor soluții in munca pe care desfășoară — mi-a spus ulte­o­rior șeful secției. Indicația to­varășului Nicolae Ceaușescu: să realizăm sarcinile acestui cincinal mai devreme nu prin­­tr-o suplimentare a efortului fizic, ci printr-o­­ responsabili­tate sporită, materializată prin conceperea creatoare a actu­lui de muncă, după cine vedeți, la noi devine faptă, tn acest scop am instituit, o dată cu începerea fiecărei refaceri, cste un comandament care organi­zează activitatea tuturor echi­pelor implicate in ele. A cres­cut astfel ritmul de muncă, calitatea, dar și preocuparea de a economisi materialele re­fractare utilizate. Nu exagerez, deci, atunci cind spun că In ultimul timp zidarii cu mai multă precizie, lucrează mai creator, potențîndu-și întreaga experiență la darea mai repe­de in funcțiune a obiective­lor încredințate. Și iată cea mai bună dovadă, confirmată de șeful de echipă Burci, de Restea, Ștefan Nea­­gu, Ioan Romanescu și toți or­tacii lor pe care i-am văzut lucrind in subteranele oțelări­­ei: cuptorul nr. 1 va fi predat tinerilor oțelari cu 10 ore mai devreme fața de termenul pla­nificat, timp in care se va ela­bora cu o șarjă mai mult pes­te prevederi. ... tn camera de zgură, că­rămizile refractare, proaspăt aliniate, conturează profilul încă neterminat al încăperii. Pe o schelă, doi muncitori vârstnici lucrează ta tăcere. Pofta de vorbă se aprinde in ei la ivirea noastră. Iar regula este păstrată cu sfințenie: Ia începutul convorbirii se spun ctteva vorbe de duh. nn pra­ful și lumina incertă de acolo, peste spațiul indefinit dedesubt, VASILE BOGDAN (Continuare în pag. a 4-a) CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN IMI ȘI FAPTE IS­PATAU 01 WIt ANONIMII OTELULUI Programul județean de îmbunătățire a asistenței medico­­sanitare - transpus integral în viață Promovînd umanismul socia­list, partidul și statul nostru a­­cordă o grijă deosebită stării de sănătate a oamenilor muncii. Există astăzi în localitățile rura­le ale județului nostru 69 cir­cumscripții medicale, dintre care numai una — cea de la Șopotu Nou — nu are încă medic, dar și acolo asistența medicală populației este asigurată perio­a­dic de către un medic dintr-o circumscripție vecină. In comu­nele județului își mai desfășoa­ră activitatea un spital rural di­ferențiat (la Bozovici) și cinci centre de sănătate în comunele Ciudanovița, Cornereva, Meha­­dia, Șosea Montană și Topleț. Cele 21 de cabinete de stomato­logie din mediul rural sunt toate încadrate cu medici stomatologi, cele de la Mehadia și Topleț fiind dotate și cu laboratoare de tehnică dentară. Evident, este continuată acțiunea de creare a unor noi centre de sănătate, pa­ralel cu preocuparea permanentă de îmbunătățire a funcționării celor existente. Sesiunea de săptămîna trecută a­ Consiliu­lui popular județean a adoptat, de altfel, un bogat program care, transpus în viață integral, va permite o îmbunătățire mult mai pronunțată în acest dome­niu. Ridicarea continuă a nivelului dotării materiale a unităților sa­nitare și asigurarea lor cu me­dici și cadre medii de speciali­tate au influențat pozitiv dina­mica stării de sănătate a popu­lației rurale, care a fost îmbu­nătățită an de an. Limitîndu-ne doar la cîțiva indicatori ai stă­rii de sănătate a populației, pu­tem menționa scăderea în 1972 a mortalității generale și a morta­lității infantile. Acționînd pe li­nia prevenirii și combaterii bo­lilor transmisibile se manifestă o constantă pentru igienizarea și salubrizarea condițiilor de muncă și de trai, precum și pen­tru diversificarea formelor de educație sanitară destinate popu­lației. Trecînd în revistă felul In care, la nivelul circumscripțiilor sanitare rurale, este rezolvată pro­blema prioritară a asistenței medi­­co-sanitare a populației, și anu­me ocrotirea mamei și a copilu­lui, trebuie să amintim că la unitățile din Ciclova Română, Ciuchici, Marga, Mehadica, Căt-Dr. STELIAN STOIA inspector la Direcția sanitară județeană (Continuare In pag. a 2-a) IBBBIBBBBBBBHBBBB Subordonate, prin structură și scop, imperativului îndeplinirii sarcinilor cultural-educative ce reies din documentele de partid, comitetele orășenești de cultură și educație socialistă au vizat în primul rînd asigurarea unui ca­racter unitar, la nivelul localită­ții, tuturor acțiunilor, precum și stimularea inițiativelor, colabora­rea strînsă a tuturor factorilor pentru materializarea lor. Faptul că în­ componența comitetelor in­tră reprezentanți ai mai multor categorii socio-profesionale de pe raza localității — activiști de par­tid și de stat, cadre didactice, muncitori, președinți ai comitete­lor sindicale, secretari ai orga­nizațiilor U.T.C., lucrători din a­­gricultură — a înlesnit o core­lare a obiectivelor de ansamblu cu cele la nivelul colectivelor de muncă. Prin împărțirea sarcinilor pe domenii de activitate (difuza­rea cunoștințelor cultural-științi­­fice, a filmului, mișcarea artisti­că de amatori, biblioteca) s-au putut închega colective de sine stătătoare, asigurîndu-i-se fiecă­rui membru al comitetului oră­șenesc posibilitatea de a partici­pa efectiv la soluționarea sarci­nilor date, nu în mod formal. La Moldova Nouă, în urma declarării Casei de cultură drept unitate model, acțiunile comite­tului orășenesc au primit o mai ma­re claritate, o mai judicioasă structurare. Programul unitar de activitate a căpătat și el ponde­re, consistență, fiind direcționat spre așezarea pe baze științifice a tuturor proiectelor din acest domeniu. Deși a trecut un timp relativ scurt, au început să fie valorificate primele rezultate ale investigației sociologice. Astfel, unele date furnizate de secțiu­nea de cercetare social-economi­­că privind fondul locativ au fost folosite la popularizarea și pre­lucrarea proiectului de lege al locuințelor. Concluziile aceleiași secțiuni au condus la ideea unei strînse colaborări cu comisiile de judecată, precum și la inițierea unor prelegeri pe teme de mora­lă (urmate de discuții), cu exem­plificări concrete din rîndul fa­miliilor dezorganizate. Cei 33 de membri ai Comitetu­lui orășenesc de cultură și edu­cație socialistă Moldova Nouă își fac simțită prezența printr-un sprijin direct dat organizării ce­lor 5 cursuri ale universității populare. In mare parte, de gra­dul de interes manifestat și de participarea acestora, depinde bu­nul mers al cursurilor. Astfel, la cooperația meșteșugărească fiin­țează cursul de „Etica muncii“. Rezultatele sale, parțial, se pot explica și prin interesul acordat funcționării acestuia, de muncito­rul Vasile Ornoiu, membru al comitetului orășenesc. La polul opus se situează cursurile univer­sității populare de la O.C.L., un­de Emilian Lazarevici, care este și secretarul comitetului U.T.C., nu dovedește același interes. Pentru a putea aprecia mai just felul în care membrii Comitetu­lui orășenesc de cultură și edu­cație socialistă Moldova Nouă Înțeleg să-și manifeste spiritul de inițiativă, să luăm ca exem­plu simpozionul din 11 februarie a.c. : „Partidul Comunist Rom­ân — stegarul luptelor revoluționare din anii 1929—1933“, unde s-au prezentat un număr de 6 refera­te. La alegerea tematicii, stabili­rea referenților, popularizarea co­respunzătoare, au colaborat pro­fesorii Caius Stanciu, Constantin Sima, Petru Perț și alți membri. Reținind aprecierea tovarășului Gheorghe Iacomi, președintele comitetului, că la Moldova Nouă acesta e un organism viu, activ, cu multă inițiativă și o mare mo­bilitate, subliniem aportul unor membri ai săi antrenați direct în procesul de producție : Con­stantin Mărășescu, muncitor la întreprinderea minieră, Nicolae Rolban, maistru electromecanic, Pavel Raica, muncitor fierar, Rada Stoicovici, inginer. O parte din cei cuprinși în cadrul comi- NICOLAE SIRBU (Consci­uare­a, pag. a I-a) Ce loc ocupă Comitetul orășenesc pentru cultură și educație socialistă în viața spirituală a localității? MOLDOVA NOUĂ: Un organism incompatibil cu titlul de membru onorific! Argument Mi-am amintit, intr-una din diminețile acestui tulbure în­ceput de primăvară, pădurile de pruni din Cim­ecea. Trebuie că pe crengile lor au ăat mu­gurii cruzi, și cresc, și se umflă, și așteaptă ca mai în­colo să înflorească alb, ca cea intirziată, peste dealuri și­­ peste platourile înguste de pe dealurile satului. Cine știe dacă numele localității vă este destul de cunoscut ! Acesta e destinul satelor mici, pitite, prin văi in ținuturile unde nici cîmpia nu mai ajunge, nici munții nu se ostenesc să se puna la capăt munți. Satul stă acolo,­­la locul lui, de sute de ani, iar oamenii se îndelet­nicesc cu treburile lor: aratul coastelor lutoase, prășitul, cu­lesul recoltei. Viata s-a schim­bat intru totul, ca oriunde in țară. Bărbații tineri pleacă di­mineața spre Reșița, la fabri­că. In resturile noastre de azi, vechile îndeletniciri au lăsat locul altora, noi. Una singură dintre ele ar putea să reintre — la scara MĂRTURII comunității de muncă din coo­perativa agricolă de producție — in făgașul unei străvechi tradiții care s-ar cuveni înnoi­tă : cultivarea prunilor. Mi-i a­­mintesc pe cei din Cim­ecea, in alți ani, la vremea aceasta de primăvară, rostuind prin vastele livezi. De-o vreme în­coace insă, pădurile de pruni — in care altădată te rătă­ceai dacă nu le știai cărările — decad tot mai mult, încă recolte, și încă mai Dau au un rost economic, dar prunii imbătrinesc și mor, și cei din sat nu mai primenesc livezile cu pomi tineri. Mărturia de față nu se vrea convertită in elegie. Este un argument. Pădurile de din Cim­ecea pot aduce pruni — dacă sunt întreținuți și exploa­tați in condiții tehnologice și științifice moderne — venituri cu adevărat uriașe cooperati­vei din sat, cooperatorilor În­șiși. Tradiția vechii îndeletni­ciri trebuie privită la scară e­­conomică , din resursele locale existente, bine valorificate , cu puține cheltuieli, o renta­bilitate ridicată. Este un argu­ment pentru conducerea C.A.P., dar și pentru organele agrico­le județene care au un gram bogat de dezvoltare pre­a patrimoniului nostru pomicol și, ca atare, pot determina un reviriment. Este posibil ca pădurile de pruni din Cim­ecea să întine­rească și să rodească bogat in anii viitori ? Noi credem că da. Poate printre noile terme po­micole intercooperab­ite, una și-ar găsi locul și aici. GEORGE LADIMA r*

Next