Flamura, martie 1973 (Anul 20, nr. 2578-2604)

1973-03-22 / nr. 2596

A › 2 ‡ FEL DE FEL Datornici Beneficiind de o serie de servicii din partea I.G.O., fo­losind curent electric și apă, anumiți cetățeni își uită obli­gațiile ce le revin, amînînd de pe o zi pe alta achitarea taxelor legale stabilite în acest sens. Tiberiu Palcu, din­ Anina str. 1 Mai, bloc C, de pildă, este dator cu suma de­­ 353 lei reprezentând cheltuie­lile de întreținere a locuinței pe anii 1971-1972 și pe luni­le ianuarie-februarie 1973 ! Din aceeași localitate, sunt și alți datornici: Marin Boian­giu — str. Sadoveanu nr. 31 B (381 lei); Vasile Bumbeș — str. Muncii nr. 12 (118 lei) ; ing. Mihai Coman — str. Sa­­doveanu­ nr. 31 B (224 lei); Maria Scînteie — str. Lenin bloc 1 (615 lei); Tanța Florea str. Sadoveanu nr. 31 B (296 lei) sînt doar cîțiva dintre aceștia. Firesc este ca atunci cînd consumi să plătești, așa cum tot firesc este să ți se asigu­re, contra cost, serviciile de care ai nevoie. Să nu cunoas­că cei în cauză aceste „amă­nunte?" Nu-i exclus! Dar dacă-i așa, colectivele de muncă din care fac parte au obligația să-i aducă pe calea cea bună ! Pasiune, nu glumă! Ne-am obișnuit să vorbim despre micile sau însemnate­le pasiuni extraprofesionale ca despre niște ocupații căro­ra le dedicăm plăcute ceasuri de răgaz. Alexandru Karvelo măcelar la centrul de carne nr. 72 din Reșița (lingă maga­zinul de prezentare al I.A.S. Berzovia) are și el o pasiune: fumatul. Pufăie din țigară neîncetat, chiar și sub nasul clienților cînd tranșează, cîn­­tărește și împachetează car­nea. Că o fi neigienic și ne­politicos înțelegem cu toții, cu excepția pasionatului cu pricina. Nici cele două amenzi aplicate de către Inspecția comercială de stat pentru a­­ceastă încălcare­a de comerț n-au avut normelor să-i convingă să renunțe darul la tabietul acesta, mai exact să nu împacheteze și scrumul odată cu marfa cumpărată. Poate rîndurile noastre . Oprit la timp să nu-și piardă direcția Pînă la 17 ianuarie, Ludovic Feszt a fost conducător auto, la A.T.A. Reșița și ar fi fost și în continuare dacă nu l-ar fi... împins păcatul să se urce la volan în stare de e­­brietate. ■— Eu, (hîc!) beat, (hîc!)? Vedeți-vă (hîc!) de treabă (hîc) ! s-a adresat el cu limba împleticită lucrătorilor de mi­liție, care l-au oprit la timp să nu comită un accident de circulație. Lucrătorii de miliție și-au văzut de treabă ! Probele de laborator au sta­bilit că S.F. avea în singe un procent de 1,75 alcool; în fața probelor, vinovatul a ple­cat capul și acum, în tăcere, așteaptă sentința judecătoriei Reșița, care îi va reaminti re­gulile de circulație. Le uitase omul, ce să-i faci ! Repetiție progresivă Cu cîteva luni în urmă, consemnam la această rubri­că fapta lui Nicolae Brebe­­naru — lăcătuș la U.C.M.M.A. Bocșa, care a sustras un au­tomobil și, plecînd cu el la plimbare, a poposit în. ..șanț, în așteptarea sentinței care a fost condamnat (prin la doi ani închisoare). N.B. mai comis un furt de mașină. a Găsind intr-o noapte autoca­mionul *21 CS 1308 (al consi­liului popular municipal) parcat în apropierea gării Reșița Nord (și-o fi schiml­­ adresa garajul respectivei in­stituții ?) s-a urcat la volan și­­,pe-aci ți-e drumul" !. Întîlnind doi autostopiști, s-a urcat în cabină și pînă la PECO Caransebeș nu s-a mai oprit. Aici a alimentat mași­na (? !) și a pornit spre Ti­mișoara. A avut însă ghinion în comuna Sacu , pană de motor. De fapt, nu era singu­rul ghinionist, pentru că în apropiere se mai afla un au­tobuz rămas pe geantă. Din acesta, Brebenaru și-a însușit niște bunuri pe care le-a tran­sformat în benzină, la niște șoferi „de treabă" și, cu ma­șina de ocazie a plecat după o autospecială pentru depana­re. N-a găsit „înțelegere" nici la Timișoara, nici la Lugoj, așa că și-a luat gîndul de la mașina lui. A fost însă din nou „ghinionist" pentru că lucrătorii de miliție din Lu­goj l-au luat din scurt și a trebuit să-și depene povestea. Acum sentința se va repeta. Rubrică realizată de: A. FELIX și V. LENGHER Din activitatea consiliilor populare Ca și în anii precedenți, ce­tățenii din județul nostru, cu sprijinul și sub îndrumarea orga­nelor locale de partid și de stat, dornici de a-și face mai frumoa­se, mai primitoare și mai bine gospodărite localitățile în care trăiesc și muncesc, și-au propus pentru acest an să execute în ca­drul acțiunilor patriotice, un ma­re volum de lucrări edilitar-gos­­podărești. Și acest lucru s-a im­pus cu atît mai mult, cu cit sin­tem­ angajați — prin Răspunsul la Chemarea la întrecerea socia­listă adresată de Consiliul popu­lar al județului Maramureș către toate județele patriei —• să în­deplinim exemplar și la termen sarcinile asumate. Este suficient să amintim, că la sesiunea din­ 29 ianuarie 1973, Consiliul popu­lar al județului nostru s-a an­gajat să efectueze prin muncă patriotică lucrări edilitar-gospo­­dărești în valoare de 185 milioa­ne lei — cu 35 milioane lei mai mult decit 1972. Volumul angajamentul din mare de lucrări cuprinde printre altele : construc­ții de trotuare pe o suprafață de 350 000 mp ; amenajări, extinderi și întrețineri de spații și verzi, pe 440 ha ; amenajări zone întrețineri de baze sportive, sola­șt vii și terenuri de joacă pentru copii; plantarea a 250 000 pomi și arbuști ornamentali ; constru­irea și repararea unui însemnat număr de poduri, podețe, fîntîni publice etc. Fără îndoială, îndeplinirea aces­tui angajament pe plan județean, cit și a celor asumate pe plan local, impune, mai ales pentru lunile de primăvară, o mai lar­gă mobilizare a cetățenilor acțiunile generale de înfrumuse­ța­țare și o mai bună gospodă­rire a tuturor localităților. In municipiul, orașele și comu­nele județului, acționîndu-se în lumina obiectivelor stabilite, tre­buie să se treacă cu hotărîre, în­­trucît și timpul permite, la va­lorificarea eficientă a resurselor locale, la efectuarea unui însem­nat volum de lucrări de interes obștesc. Nu lipsit de importanță este să arătăm că locuitorii „Cetății de foc“, în frunte cu deputații, pentru a onora în continuare titlul cîștigat de „oraș fruntaș pe țară“ — sînt chemați să-și aducă contribuția la traducerea în via­ță a obiectivelor majore incluse pe agenda de lucru a Consiliului popular municipal. Intre acestea amintim : modernizarea de străzi și trotuare pe o suprafață de 60 000 mp ; prelungirea cu 1 000 m a rețelei de apă ; extinderea cu 6 ha a zonelor verzi din Lun­ca Bîrzavei; plantarea a 20 000 arbuști și pomi ornamentali ; plantații de conifere pe o supra­față de 10 ha pe versanții din jurul municipiului etc. In șirul principalelor obiective și lucrări ce vor fi atacate în a­ceasta primăvară prin munca pa­triotică a locuitorilor orașelor, sunt vizate, la Oravița: construiri de trotuare pe o suprafață de 45 580 mp; amenajări și extin­deri de spații verzi pe 10 ha; plan­tarea a 4 000 pomi și arbuști or­namentali ; amenajarea unor locuri de agrement tradiționale, cum sunt cele de la Izvoru rece, Lacu mare, Grădina de tir, Lacu mic și altele. La Anina, con­struirea a două cabane la Gura Golumbului, modernizarea 1 500 mp de străzi, alte lucrări e­ a­dilitar-gospodărești în valoare de 18 milioane lei. La Caran­sebeș , lucrări de înfrumusețare a microraioanelor Cazărmi, Ți­­glărie, a cartierului Extravilan Teiuș, extinderea și moderniza­rea bazei sportive din Lunca Ti­mișului etc. In aceste zile, o vie emulație se resimte și în viața satelor. Fi­rește, în zilele următoare ea va trebui amplificată, pentru ca im­pulsurile date de prima Confe­rință pe țară a secretarilor co­mitetelor de partid și a prima­rilor, angajamentele asumate ca răspuns la Chemarea Consiliului popular al comunei Stoicănești — Olt, să fie mai substanțiale, iar obiectivele edilitar-gospodărești — prin realizarea lor — să dea un aspect­­ de continuă urbani­zare așezărilor. In urma unei recente convor­biri avute cu tovarășul Mihai Firca, secretarul Comitetului co­munal de partid, președintele co­mitetului executiv al Consiliului popular al comunei Carașova, a­­flăm că, zilnic, circa 70 de ce­tățeni efectuează lucrări de de­frișare și de curățire a terenu­lui, de asemenea, se fac pregă­tiri susținute în vederea asfal­tării centrului civic al comunei. De la Gîrnic primim vestea că, aici, continuă lucrările de ali­mentare cu apă a comunei, iar în satul aparținător, Padina Ma­tei, se lucrează în ritm susținut pentru darea în folosință, înain­te de termen, a clădirii punctului sanitar uman. Pentru acest an, locuitorii co­munei Mehadica și-au propus mai multe obiective care vor contribui, în continuare, la înfru­musețarea și buna gospodărire a așezării lor, între care amintim : asfaltarea a 1,5 km străzi, con­struirea a 42 podețe și a unor diguri de-a lungul pîrîului Me­­hadica. Pentru îndeplinirea lor la termen, sub îndrumarea și cu sprijinul organelor locale de par­tid și de stat, un număr mare de cetățeni, mobilizați de depu­tați, au și participat la primele acțiuni organizate pe linia a­­ceasta. Din Iablanița, Eftimie Murgu­, Bănia, Bozovici, Marga, Căvă­­ran, Berzasca, Cornea etc, am primit alte vești asemănătoare, care confirmă deplina a tuturor cetățenilor, in adeziune frunte cu comuniștii și deputații, la tra­ducerea în fapte a angajamente­lor asumate. Este însă, necesar ca peste tot în județ, mai ales în lunile de primăvară, să se acorde atenție și acțiunilor care vizează curățe­nia, înfrumusețarea și buna gos­podărire a localităților, să fie sti­mulată inițiativa locală, urmă­­rindu-se în acest fel, ca angajamentele asumate să toate cu­noască un stadiu avansat de în­deplinire. CONSTANTIN GALESCU Lunile de primăvară­­ prielnice curățeniei și înfrumusețării localităților Responsabilitatea fiecărui participant la traficul rutier­ (Urmare din pag. 1), deri de vieți omenești ori in­validități, la distrugeri de bunuri materiale ? Nici în cazul circulației nu trebuie uitat proverbul: „paza bună trece primejdi­a rea". Și­­ iată de ce, Avram Bosioc, condu­cted autovehiculul 21­ CS-1941 (proprietate a Oficiului de îmbunătățiri funciare), a in­trat cu viteză excesivă într-o curbă, răsturnîndu-se. Conse­cința ? Cei doi însoțitori au fost grav accidentați. Tot da­torită vitezei, Nicolae­vinsky, întrînd cu viteză Sta­­în curbă, pierde controlul vola­nului automacaralei 31-CS-1952 (aparținînd I.J.C.M. Caraș-Se­­verin), tamponează autoca­­mionul 21-CS-2166 (care cir­cula corect) accidentînd mortal trei persoane aflate în cabina acestuia și producînd pagube materiale de peste­­ 150 000 lei. Exemplele pot continua cu accidentele produse de cei aflați sub influența alcoo­­­­lului. Sandu Constantin, de­­ pildă, se afla la volanul au­­­­tosalvării 31-GS-1288 (a spi­­­­talului din Moldova Nouă),­­ după ce ridicase cîteva păhă­­­­rele de ... alcool. Pierzîn­­­­du-și reflexele, îl accidentea­­­­ză mortal pe biciclistul Gheor­­­­ghe Udum­ care circula regu­­­­lamentar­. Din aceleași five, Petru Ciuta, șofer mo­­i pe­­ autocamionul aparținînd­­ C.A.P. Ramna îl acciden­­­­tează grav pe biciclistul Ti­­­­beriu Dragoș. Șoferul, producerea accidentului, după­­ do­­i vedește și lașitate, fugind de­­ la locul faptei.­­ Firește, cauzele care pro­­­­­voacă accidente sunt nume­­­­roase. Tocmai de aceea, re­­­­gulile de circulație stabilesc­­ precis modurile în care tre­­b­­uie acționat în diverse si­­­­­uații pentru asigurarea se­­­­curității celor angajați în­­ această activitate. i Iată de ce acestea trebuie­­ respectate cu toată strictețea. 1 TEMPERA­TURA ENTUZIASMULUI IN CREȘTERE (Urmare din pag. 1).­mente proprii, ceea ce poate fi un indiciu al entuziasmului existent. Mai mulți dintre cei care activează obișnuit în cadrul clubului — între care amintim r pe Mam­ai­a Miuiță și Lilieta Co­dea — s-au prezentat la un ni­vel corespunzător la faza pe zo­nă a concursului „Tinere talen­te". Am organizat de asemenea o serie de acțiuni care — chiar dacă au avut un alt loc de des­fășurare — au antrenat și acti­vul clubului: sărbătoarea majo­ratului, întîlniri ale elevilor de la liceu cu muncitori ceferiști etc. Privind oarecum lucrurile „din afară", Adam Măran, metodist la Casa orășenească de cul­tură aduce cîteva „corective" acestui punct de vedere : — Sigur, mulți tineri activea­ză în cadrul formațiilor noastre sau participă la manifestări ini­țiate de Casa de cultură, așa cum a fost și recenta serată muzicală închinată lui Ciprian Porumbescu. Consider că dotări­le existente la club sunt insufi­ciente. In plus, toată iarna s-a făcut de puține ori focul. Eu unul nu m-aș duce în astfel de condiții, la club. Pornind de la această ultimă observație, ne întrebăm: ce fo­­­los că acum, zilnic, între orele 16 și 19, clubul e deschis, dacă cel mai frecvent „colaborator" este frigul și în program nu fi­gurează nimic care să te atragă ? Nu există facă aici o brigadă de agitație, iar echipa de dansuri se află înscrisă tot la capitolul promisiuni, ca în urmă cu cîte­va luni. Este evident că multe lucruri s-au schimbat în bine la Clubul tineretului din Oravița și le con­semnăm cu satisfacție. Trebuie să remarcăm însă în timp că e necesară ieșirea același din zodia improvizației, o concep­ție mai clară în perspectivă, pre­cum și inițierea unor acțiuni și activități cu caracter permanent care să atragă un număr mai mare de tineri. De ce lăsați ferma zootehnică la voia înttmplării ? (Urmare din pag. ?), nu îi îndrumă și nu îi trage la răspundere ? De bună seamă, intr-un ase­menea sistem de lucru nu a exis­tat nici preocuparea de a stabili tarife corecte de plată, pe bază de acord global, care să fie sti­mulatorii, să sporească interesul și responsabilitatea îngrijitorilor. Or, tocmai aceasta este cheia recrutării unor lucrători buni, de nădejde, care, conduși cu competență, să asigure progresul fermei. Unor astfel de cauze se datorește și folosirea nerațională a nutrețurilor. Unitatea — fapt pozitiv — a asigurat suculente — siloz și sfeclă furajeră — în cantități corespunzătoare , la fel furaje concentrate și grosiere, fi­ind deficitară doar la fin. Coce­nii și paiele însă nu se dau to­cate, iar sfecla furajeră se dă în amestec întrucît la recoltarea păioaselor pleava nu a fost a­­dunată. De altfel și cantitatea de sfeclă furajeră obținută de pe 10 hectare, de 200 tone, este mult prea mică. In condițiile de la Cîmpia, sfecla de zahăr a dat producții medii de peste 30 de tone, ceea ce înseamnă că la cea furajeră se pot obține 60—70 de tone la hectar, bineînțeles dacă este lucrată corespunzător, ceea ce nu a fost cazul la Cîmpia a­­nul trecut. Așadar, iată cîteva din adevă­ratele cauze, care frînează dez­voltarea zootehniei la C.A.P. Cîmpia. Ele pot fi înlăturate fă­ră eforturi prea mari, se cere doar ca cei care răspund de a­­cest sector să-și facă­­ datoria. Pentru aceasta este nevoie de o intervenție hotărîtă a comitetu­lui comunal de partid, a organi­zației de partid din fermă și nu mai puțin a Direcției generale județene a agriculturii, industriei alimentare și apelor. La Cîmpia există posibilități din cele mai bune ca zootehnia să fie redresa­tă, ferma de vaci pentru lapte să fie adusă încă în acest an la un nivel de producție corespun­zător. JL In cadrul I.A.S. Grădi­nari, ferma de vaci lapte din Greoni își co­n­­duce o contribuție deo­sebită la depășirea pro­ducției de lapte plani­fi­­cate. FLAMURA — 2596 SPORT • SPORT • SPORT Disciplina - un imperativ care nu admite nici o derogare! Reluarea întrecerii în cam­pionatul de fotbal al județu­lui nostru a marcat inaugura­rea activității oficiale din nu­meroase localități cu echipe în această competiție gită, trezind interesul îndru­mare număr­ de oameni uniți ai muncii care iubesc sportul cu balonul rotund. Așa cum menționam și în ziarul nos­tru de marți, prima etapă a sezonului de primăvară a de­butat sub bune auspicii, mar­­cînd în general un salt cali­tativ în ceea ce privește ca­litatea spectacolului sportiv oferit de partidele disputate, a arbitrajelor prestate de ma­joritatea „cavalerilor fluieru­lui" desemnați să asigure bu­na lor desfășurare, respecta­rea disciplinei de către jucă­tori, conducători și spectatori. Spunem în general, deoarece, din păcate, au existat și cîte­va excepții în ceea ce priveș­te ținuta unor jucători — V. Duda, C. Gor­gan și M. Jur­­ca (Metalul O­­țelu Roșu), Șt. Deer, A. Moica (Foresta Ză­voi) și V. Cazacu Reșița) — disciplina —­­I.T.A. D. Dragu (Unirea Caransebeș), V. Komisar (Gloria Reșița), Șchiopu­l (Recolta Berzovia) și Pătrașcu (C.F.R.­sebeș) — și atitudinea Cazan­unor spectatori din Berzovia, toate acestea umbrind în mod re­gretabil atmosfera de „fair —play" ce trebuie să caracte­rizeze o competiție sportivă. Mai grav este faptul că unele din aceste abateri au comise de oameni care, fost ei înșiși sunt chemați nu numai să constituie un exem­plu de comportare pe teren și în viața de toate zilele, ci să intervină primii pentru curma­rea unor manifestări nega­tive. Un astfel de om este și căpitanul de echipă. Or, așa cum menționează în raportul său arbitrul care a condus întîlnirea dintre echipele Glo­ria Reșița și U.C.M. Caran­sebeș, căpitanul echipei gaz­dă, Victor Komisar, a profe­rat tot timpul injurii la a­­dresa coechipierilor și adver­sarilor, a protestat la decizii­le conducătorului partidei. Suntem­ de acord cu propune­rea arbitrului de a i se re­trage jucătorului în culpă ca­litatea de căpitan al echipei, dar ne miră faptul că el tolerat aceste abateri, fără a a elimina pe cel vinovat din joc, așa cum trebuia și avea obligația să facă. Un alt căpitan de echipă, Șchiopu­l (Recolta Berzovia) — care se ocupă și de in­struirea ei — a dat un­ exem­plu negativ coechipierilor săi mai tineri, lovindu-se reciproc cu Pătrașcu (C.F.R.­sebeș), iar cînd acesta Caran­din urmă l-a lovit într-o fază de luptă pentru minge, și-a ... fugărit adversarul pe tot te­renul, pentru a-și face, chipu­rile, dreptate. Unul dintre conducătorii echipei oaspete, vroind să-l protejeze pe Pă­­trașcu — care se refugiase pe banca de la marginea te­renului — a fost „pus la punct" de către oamenii de ordine în așa fel incit abia a scăpat cu fuga. Din memoriul adresat de asociația sportivă C.F.R. Caransebeș C.J.E.F.S. Caraș-Severin, către re­zultă că la sfîrșitul meciului, jucătorii ei au fost bruscați și loviți în ves­tiare. Ne-a surprins insă atitudinea arbitrului Du­mitru Mun­­teanu, conducătorul acestui meci, care n-a menționat in foaia de arbitraj incidentele petrecute în timpul și la sfîr­șitul partidei, nemaivorbind de faptul că el n-a intervenit hotărît nici la faza în care cei doi jucători amintiți s-au lovit reciproc, fără minge, eliminîndu-i din joc. Martori oculari ne-au informat că ar­bitrajul său a fost caracteri­zat și de alte erori surprin­zătoare la un arbitru cu pre­gătirea și experiența sa. Co­legiul județean al arbitrilor va trebui, prin urmare, să ia măsurile ce se impun în acest caz, mai ales că abia cu două zile înainte de reluarea cam­pionatului au fost dezbătute cu toți arbitrii instrucțiunile forului central de specialita­te. Așa de repede s-au uitat ? în toate cazurile comisia județeană de relatare, fotbal are datoria să aplice întoc­mai prevederile regulamentu­lui, pentru că numai în acest fel se va asigura pe terenuri­le de joc atmosfera de spor­tivitate impusă de etica noas­tră socialistă, respectul față de toți cei care depun efor­­­turi pentru realizarea Specta­colelor sportive duminicale atît de mult așteptate, clima­tul necesar bunei lor desfă­șurări. PAUL BOCȘANU Din cil­tul tribunei Fotbal in sferturile de finală ale „Cupei cupelor" Rapid București — Leeds United 1-3 (0-2) Peste 30 000 de spectatori au urmărit, miercuri, pe Republicii di­n Capitală, stadionul meciul retur dintre echipele Rapid Bucu­rești și Leeds United din cadrul sferturilor de finală ale „Cupei cupelor" la fotbal. Oaspeții au obținut o meritată victorie cu scorul de 3—1 (2—0). Ei s-au­ ca­lificat pentru semifinalele com­petiției (în primul joc, cîștigase­ră cu scorul de 5—0). Scorul a fost deschis în minutul 2 de Ba­tes. Două minute mai tîrziu, fe­roviarii au avut ocazia de a ega­la, însă Neagu a ratat­ o lovitu­ră de la 11 m. In minutul 23, Jones a înscris cel de-al doilea punct. La începutul reprizei a doua, jocul s-a mai echilibrat, și Rapid a­ înscris prin Dumitriu III. In continuare, fotbaliștii englezi­­ au controlat mai bine partida, reu­șind să marcheze al treilea punct prin Jordan, care, în minutul 75, a profitat de o greșeală, a porta­rului Răducanu. Arbitrul suedez Ove Dahlberg a condus următoarele formații : Leeds United : Harvey, — Rea­­ney, McQueen. Hunter, Madeley, Bates (Jorath din min. 4), Giles, Lorimer, Jones, Jordan, Gray. Rapid București : Răducanu, Pop, Mușat, Grigoraș, Codrea, Savu­, M. Stelian, Năsturescu, Du­mitriu II (Dumitriu III min. 46), Neagu, Petreanu. (Agerpres) Preocupări științifice ale cadrelor medicale din Herculane Dispunînd de asemenea bo­gății cum sînt izvoarele ter­male, este și firesc ca preo­cupările colectivului medical al întreprinderii balneare și de turism din Herculane, în domeniul cercetărilor științi­fice, să se îndrepte spre lăr­girea structurii tratamentului prin folosirea acestor ape. Recent au­­ fost întreprinse investigații­ ,cu rezultate deo­sebit de promițătoare, asupra obezității, a diabetului, reu­matismului, afecțiunilor arte­riale periferice, recuperării aparatului locomotor etc. După ce, anul trecut, un­ grup de cadre medicale din Herculane, printre care dr. Ger­trude Steiner Bek, dr. Maria Vișan, dr. Terezia Ciupagea, au participat la simpozioane­le organizate la Mangalia, București, Deva, Sibiu etc, cu comunicări în legătură cu efectul apelor termale în di­ferite boli, în prezent, preo­cupările noastre pe linia cer­cetării științifice cunosc mai mare dezvoltare, urmă­­­rind mai îndeaproape aplica­rea în practică a rezultate­lor obținute. Astfel, dr. Petru Lazarov a studiat cura balneară în vindeca­rea diabetului zaharat, me­dicii George Nicolaevici Andrei Cureatcu s-au preocu­și pat de aplicarea, începînd cu acest­ an, a curei apicole (prin folosirea laptelui de matcă și­ a polenului revitalizat) — ca­ mijloc de tratament pentru unele boli care nu sînt în stadiu avansat. De asemenea, dr. Terezia Ciupagea, un ade­vărat discipol a Anei Aslan, continuă seria investigațiilor pe linia aplicării tratamentu­lui geriatrie. In ultimul timp intre ca­drele noastre medicale și oamenii de știință din Bucu­rești și din alte centre uni­versitare din țară s-a reali­zat o perfectă legătură de co­laborare. Și am să vă dau un exemplu. In lunile ianuarie — februarie a.e., două colective­­ de specialiști de la Institutul de fiziobalneoterapie din Bu­curești au efectuat cercetări în legătură cu tratamentul complex din Herculane în spondilita anchilozantă poe­tică. Vom fi bucuroși să pu­tem folosi, intr-un viitor a­­propiat, concluziile întreprinse. în felul studiilor acesta lucrăm și cu alte colective. Cei care vor beneficia de re­zultatele muncii specialiștilor vor fi, fără îndoială, oame­nii muncii veniți la odihnă și tratament în frumoasa noastră stațiune de pe Cerna, dr. BOGDAN RĂILEANU director medical I.B.T. Herculane Azi, meci cu Minerul Anina In programul pregătirilor pentru partida de campionat cu Sport club Bacău, programată dumini­că la Reșița, în cadrul etapei a II-a a returului diviziei A, echi­pa C.S.M.R. susține astăzi un meci de verificare în compania divizionarei B, Minerul Anina. Cu acest prilej, antrenorul Reinhardt va folosi formația ce va juca împotriva băcăuanilor, dar nu-l va putea utiliza pe Neagu, care are o întindere mus­culară, fiind indisplonibil cel puțin 3 săptămîni. Verificarea este deosebit de utilă și pentru mineri, aceștia susținînd dumini­că un dificil examen în partida de campionat cu F.C. Bihor; la Oradea, întîlnirea de azi se dispută pe stadionul din Valea Domanului, cu începere de la ora 16.00,

Next