Flamura, iunie 1973 (Anul 20, nr. 2657-2682)

1973-06-10 / nr. 2665

» • 2 *FLAMURA — 2665 Dudu Georgescu II De duminica trecută, echi­pa de fotbal C.S.M. Reșița are un nou ... jucător : Dudu Georgescu II. Cum, n-ați au­zit de el ? E și firesc, pentru că nu are decât 7 zile. S-a născut la 3 iunie a.c., în clipa cînd „tizul“ său înscria al doilea gol în poarta dinamo­­vistului Cavai. Fericitul tată spunea că și pe fiul său tot centru atacant vrea să-l facă. Bineînțeles, asta depinde și de mezin, dar, oricum, la bucuria părinților săi, noi a­­dăugăm urarea : „Să trăiască, să fie sănătos, să devină un fotbalist și mai bun decît Dudu Georgescu ! !“. Bineîn­țeles, la Reșița ... Tot furt se cheamă! Chemați să dea socoteală în fața legii pentru fapta lor an­tisocială, unii cetățeni certați cu normele eticii noastre noi, consideră că dacă au sustras din avutul obștesc lucruri de valoare mai mică, pot scăpa basma curată. Așa s-au gîndit probabil și Nicolae Hanțu din Păltiniș, Rusalina Lupu și Persida Ștefănică din Rugi­­nosu. Primul a sustras, de la lotul de îmbunătățiri funciare, un balot de sîrmă împletită, iar cele două femei au „subti­lizat“ niște porumb de la fer­ma nr. 7 din Caransebeș. Dar s-au înșelat, pentru că fapta lor tot furt se cheamă și se pedepsește ca atare. Sub cerul liber S-au bucurat mult locuitorii din Lăpușnicu Mare, Moce­­riș, Dalboșeț, Prilipeți, Pătaș și Prigor atunci cind s-au în­ființat cursele locale de auto­buze care îi transportă la Bozovici, sau de aici la do­miciliul lor. Nimic de zis, a­­ceste autobuze circulă după un orar bine stabilit, care — spre cinstea șoferilor — este respectat cu... o surprinză­toare regularitate. Numai că acest orar îl cunosc doar na­vetiștii, căci el nu este afișat și pentru știința celor care circulă rar pe traseele res­pective. Baiul n-ar fi așa de mare (pentru că chiar cel interesat poate să întrebe pe un avizat), în comparație cu o altă doleanță a călătorilor, care sunt nevoiți să ora plecării sub cerul aștepte liber. Cînd e timp frumos, merge și așa, pentru că parcul din apropiere oferă loc suficient. Dar cînd plouă ? A, da, era să uităm , tot în apropiere e și restaurantul. Cu o halbă de bere în față, timpul de așteptare trece mai plăcut și mai repede. Ne contrazice cineva ? Rubrică redactată de PAUL BOCȘANU ÍN SLUJBA POPORULUI ■ ANIVERSAREA A 24 DE ANI DE LA CREAREA MILIȚIEI încă de la înființarea ei — anul 1949 — miliția a primit nobila misiune ca, împreună cu celelalte organe de stat, cu spri­jinul larg al maselor, să contri­buie la apărarea, consolidarea și dezvoltarea cuceririlor revoluțio­nare ale poporului muncitor, la apărarea proprietății socialiste și personale, a ordinii și liniștii pu­blice, a drepturilor și intereselor legale ale cetățenilor. Au trecut de atunci 24 de ani, 8 760 de zile și tot atîtea nopți de activitate permanentă, pentru cadrele miliție, de slujire exemplară de a poporului din rîndurile cărora s-au ridicat. Conduși și îndru­mați permanent și nemijlocit de partid, urmînd cu fidelitate linia politică a P.G.R., ofițerii, subofi­țerii de miliție și-au perfecționat continuu pregătirea politică, pro­fesională și militară, și-au dez­voltat calitățile de luptă, cunoș­tințele și deprinderile necesare pentru îndeplinirea ordinelor misiunilor ce le sunt încredința­ți te , veghează și sunt gata să in­tervină pentru apărarea proprie­tății socialiste, a vieții, avutului și liniștii cetățenilor, fiind încon­jurați cu stima și respectul a­­cestora. Prezente întotdeauna la acțiu­nile inițiate și conduse de partid pentru construirea socialismului în patria noastră, organele de mi­liție au avut o prețioasă contri­buție în domeniul muncii de prevenire și combatere a fapte­lor antisociale, la crearea clima­tului de siguranță civică necesar muncii pașnice, vieții civilizate. In acest sens sunt edificatoare re­zultatele obținute pe linia solu­ționării unor infracțiuni grave, rămase inițial cu autori necu­noscuți, ca și cazurile de inter­venție promptă, pentru preveni­rea ori descoperirea operativă delapidărilor, abuzurilor și altor­a infracțiuni care lezează intere­sele obștești și personale ale ce­tățenilor. Perfecționîndu-și continuu sti­lul și metodele de muncă, folo­sind cu pricepere mijloacele din dotare, ofițerii și subofițerii din cadrul miliției județului Caraș- Severin, sub conducerea și în­drumarea permanentă a Comite­tului județean de partid, au reu­șit să înregistreze de-a lungul a­­nilor rezultate bune în asigura­rea respectării normelor prevenirea comiterii unor legale, fapte antisociale, desfășurînd o activitate de popularizare a largă le­gilor, de explicare a consecințe­lor la care se expun cei ce în­calcă normele legale. Merită evidențiate strădaniile depuse de numeroși ofițeri și subofițeri din miliția județului nostru de a fi mereu la datorie. Lt. col. Dumitru Țoanță, cpt. Virgiliu cpt. Aurel Clopina, cpt. Meluiță, Gheor­­ghe Hadîmbu, cpt. Iosif Ferenț, cpt. Constantin Blaga, maior Gheorghe Dogaru, pit. major Victor Derjidan, pit. adj. Grigore Preda, pit. maj. Constantin Cio­­banu, sînt doar cîțiva dintre a­­ceștia. Apărînd cu prețul vieții lor înfăptuirile noastre socialiste, au căzut eroic pe raza județului Caraș-Severin, pit. Cornel serg. maj. Virgil Păsărică, Subu, serg. maj. Dumitru Lampă, serg. maj. Alexandru Radu și alții care vor rămîne în memoria noastră e­­xemple de înțelegere profundă a misiunii încredințate de către partid, pildă a dăruirii cauzei poporului. De neuitat totul, va rămîne pentru noi spiritul de sacrificiu al pit. adj. Carol Ben­­ko — șeful postului de miliție Măureni care, în vara anului 1971, și-a dat viața în lupta îm­potriva unor elemente infractoa­re ce au atentat la integritatea proprietății obștești. Urmînd exemplul de muncă și­ luptă al acestor neînfricați fii ai poporului, ofițerii și subofițe­rii miliției județului Caraș-Seve­rin, educați în spiritul unui pro­fund umanism, animați de dra­gostea fierbinte față de patrie, popor și partid, față de coman­dantul suprem — tovarășul Nicolae Ceaușescu — nu-și pre­cupețesc timpul, eforturile spre a fi demni de încrederea acorda­tă, de a-și îndeplini în mod exem­plar sarcinile profesionale și mi­siunile de luptă ce le revin pen­tru a apăra — alături de cele­lalte organe ale aparatului de stat — cuceririle revoluționare a­­le maselor muncitoare, avutul obștesc și personal al cetățenilor, ordinea și liniștea publică­­ împo­triva elementelor infractoare. In­spectoratul nostru se mîndrește cu ofițeri și subofițeri ca : maior Gheorghe Singur, maior Iancu Cerbu, cpt. George Silaș, maior Iacob Luca, cpt. Ioan Bălășoiu, maior Gheorghe Moldovan, cpt. Petru Budurișan, cpt. Nicolae Păscuț, cpt. Ion Rotaru, pit. maj. Gheorghe Prisăcaru, plot. Constantin Săndulescu, pit. adj. Alexandru Palcu, pit. adj. Ște­fan Simion, pit. maj. Anca Joe­­nel și mulți alții, care manifes­­tînd pricepere, competență, siune, dăruire în activitatea pa­ce o desfășoară, au obținut rezultate bune și foarte bune în muncă. Cu toții sîntem pe deplin con­știenți că succesele înregistrate în activitatea miliției de-a lun­gul celor 24 de ani ale existenței sale, succesele viitoare în res­pectarea normelor legale își au izvorul în conducerea și îndru­marea de către partid a întregii noastre activități, în măsurile e­­laborate și înfăptuite de pentru ridicarea conștiinței partid cialiste a maselor. De altfel, la­u­­nul din factorii esențiali, pe care se sprijină activitatea miliției îl constituie ajutorul neprecupețit al oamenilor muncii care, prin scrisori, sesizări și propuneri, prin participare directă, contri­buie eficient la prevenirea ori descoperirea faptelor antisociale, la identificarea și demascarea autorilor acestora. Sărbătorind astăzi 24 de ani de la crearea instituției din care fac parte: ofițerii, subofițerii și angajații civili din miliția jude­țului Caraș-Severin, însuflețiți de atmosfera entuziastă în care oa­menii muncii se străduiesc să în­deplinească actualul cincinal îna­inte de termen, asigură Comitetul județean de partid, pe toți oa­menii muncii din județul nostru, că vor fi mereu la datorie și vor sluji cu credință poporul. ★ Ieri, după-amiază, în sala de festivități a Inspectoratului ju­dețean Caraș-Severin al Minis­terului de Interne a avut loc a­­dunarea festivă consacrată ani­versării a 24 de ani de la înfiin­țarea miliției. Cu acest prilej, lt. colonel Marin Turculeanu a vor­bit participanților despre însem­nătatea creării miliției populare, despre modul în care ofițerii și subofițerii în uniformă albastră își îndeplinesc îndatoririle. Participînd la adunarea festi­vă, tovarășul Tudor Iorga, se­cretar al Comitetului județean de partid, a felicitat aparatul mili­ției județului pentru responsabi­litatea dovedită în apărarea și întărirea legalității socialiste. In continuarea festivității nu­meroși ofițeri și subofițeri de miliție au fost distinși cu ordine și medalii ale Republicii Socia­liste România. Formația artistică a Inspecto­ratului județean Caraș-Severin al Ministerului de Interne, a pre­zentat, în încheiere, un bogat spectacol festiv, maior VASILE ROȘIU adjunct al șefului miliției județului CROIMICQ EVENIMENTELOR INTERNE (Urmare din pag. 1)­ dustria cărnii, a fost depășit ni­velul planificat al prețului de cost, încă se constată cheltuieli materiale ridicate, consumuri ne­justificat de mari de materii pri­me și materiale, de energie și combustibili. De exemplu, și primele patru luni, consumurile de metal normate au fost depă­șite pe județ cu peste 1­200 de tone, iar cele de energie electri­că cu 1,6 milioane kW. Pentru a înțelege exact importanța majo­ră­­ pe care o au pentru economia națională măsurile de reducere a cheltuielilor materiale în indus­trie, este suficient să amintim că diminuarea acestora cu numai 1 la sută in 1973, permite obține­rea unui spor de venit național de cca 1 miliarde lei. în consens deplin cu măsurile stabilite în ședința comună din 8 mai a.c. a Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R. și a Consi­liului de Miniștri, este necesar ca în fiecare întreprindere să fie stabilite cu toată precizia cau­zele care afectează indicatorii de eficiență, să se treacă ziar la eliminarea lor. In neîntîr­­mul rînd, se impun măsuri pri­de ordin tehnic, economic , în lași timp, pe agenda de lucru ace­a organizațiilor de partid trebuie să figureze măsuri politico-educa­tive mai sistematice de mobili­zare a colectivelor la combaterea risipei de bani, de materii pri­me și materiale, de energie și combustibili, de timp de lucru. O ACTIVITATE POLITICO­­IDEOLOGICA VIE­­NENTA, BOGATA IN PERMA­CONȚI­NUT. Nu de mult, în învățămîntului de partid sistemul de la orașe au avut loc dezbaterile fi­nale prilejuite de încheierea a­­nului de studiu ideologic. Ana­liza pe care organizațiile de partid o vor face asupra desfă­șurării activității în cursuri va releva, desigur, experiența bună dobîndită, modul în care trebuie pregătit viitorul an de studiu ; de aceea, în cronica noastră po­litică nu ne oprim în amănunțime asupra acestor aspecte. Ceea ce am dori să subliniem este nece­sitatea ca în perioada următoare organizațiile de partid să-și co­mute preocupările spre folosirea deplină a mijloacelor muncii poli­tice de masă, a gazetelor de pe­rete și satirice, a brigăzilor ar­tistice de agitație. Activitatea ideologică și de propagandă nu trebuie întreruptă nici o clipă ; obiectivele ei coincid în totalita­te cu sarcinile ce stau în fața co­muniștilor, a colectivelor de muncă în această perioadă de in­tensificare a întrecerii socialiste dedicată întîmpinării aniversării a 29 de ani de la insurecția na­țională antifascistă armată. I I Cu gindul de a munci o mai • O nouă promoție de muncitori pășește in viată Ne bucurăm de orice zi consemnează trecerea unor care noi promoții de elevi de pe școlii în secțiile marilor bănci de între­prinderi și instituții, pentru contribui activ și direct la dez­a­voltarea țării.­­ Economia noastră are nevoie de muncitori cu o calificare tot mai înaltă, cu o pregătire multilaterală, cores­punzătoare exigențelor actuale. Ne bucurăm, deci, de orice mo­ment în care sute de elevi, ab­solvind școli profesionale licee de specialitate, pășesc sau în viață încadrîndu-se în cîmpul muncii, integrîndu-se în marea masă de producători de valori materiale. Intr-un asemenea con­text am dori să situăm tradi­ționala festivitate de la Școala profesională a întreprinderii de construcții de mașini din Reșița, care a însemnat încheierea cu succes a anului de învățămînt pentru elevii din ultimul an. Prezența tovarășilor Mircea Po­pa, directorul întreprinderii de construcții de mașini, Ion Caza­­cu, secretarul comitetului de partid, Tiberiu Jianu, directorul școlii, a marcat importanța a­­cestui moment, cuvintele lor cal­de au scos în relief nevoia în­cadrării rapide în procesul pro­ductiv, a permanentei pregă­tiri profesionale. Există o tradi­ție a muncii, specifică Reșiței, pe care generații de-a rîndul au perpetuat-o, au amplificat-o. Fie­cărei serii de absolvenți pe ca­­re-i promovează școlile reșițene — indiferent de ce grad — tre­buie să i se releve necesitatea de a păstra și de a duce mai depar­te renumele Reșiței, stima de ca­re muncitorii ei se bucură în ța­ră. Fiecare serie și fiecare ab­solvent în parte constituie un fragment al unui proces neîntre­rupt care datează de secole. Șco­lile din această străveche vatră muncitorească au căutat dintot­­deauna să imprime elevilor acest gînd și nici acum el nu le- a lipsit. Transmițînd ștafeta celor din anul II, elevii ultimului an n-au omis să le reliefeze această si­tuație care neapărat se cere con­tinuată. ... O nouă promoție de elevi ai Școlii profesionale a prinderii constructoare de între­ma­șini se încadrează deci în muncă. Ce este specific promoției din acest an ? Fără îndoială faptul că acum au absolvit primele cla­se de fete : o clasă de strungari, una de electricieni construcții de mașini și una de rectificatoare (acestea din urmă cu doi ani de școală profesională, după ce ab­solviseră 10 clase ale școlii ge­nerale — prima promoție de a­­cest fel). De fapt, cea mai mare parte a absolvenților (80 la sută) erau de­ja angajați încă din trimestrul al doilea. Examenele practice și teoretice care au loc peste scurt timp le vor atesta deplin califi­carea. Urmează apoi ca buna lor pregătire și dorința de a fi utili, în cel mai înalt grad, societății, să se confirme în producție. Reîntilnire in bănci după 20 de ani La Liceul nr. 1 din Reșița a avut loc, ieri, festivitatea de întîlnire — după douăzeci de ani — a promoției 1952 — 1953. In cadrul adunării din curtea școlii, cît și în tradițio­nala lecție desfășurată în cla­să, au fost evocate momente din istoria liceului și din viața personală a fiecăruia din foș­tii elevi. „A fost o clasă foar­te bună ; peste 80 la sută din generația 1953 are astăzi stu­dii universitare" — ne spune prof. Constantin Georgescu, fostul diriginte al clasei. O e­­numerare a cîtorva nume din rîndul acestei promoții ar tre­bui să fie extrem de largă, foarte mulți dintre ei deve­nind ingineri, medici sau pro­fesori. Indiferent că sunt astăzi mînuitori ai ai condeiului riglei de calcul, sau bisturiului, foștii absolvenți și-au pus și își pun întreaga muncă și pri­cepere în slujba societății. „TERASA TRANDAFIRILOR“ ÎȘI AȘTEAPTĂ OASPEȚII „Terasa trandafirilor“, un nou și foarte frumos fant, a fost deschis în restan­ca Bîrzavei. El cuprinde Lun­a sală, o terasă și o grădină spațioase în care pot fi ser­vite aproape 400 de persoa­ne. Amenajat într-un decor na­tural minunat, pe malul drept al Bîrzavei, restaurantul dis­pune de o linie arhitectonică originală și de un cadru care justifică pe deplin numele de „Terasa trandafirilor“. Este un motiv în plus de a adăuga felicitări constructori­lor, tuturor acelora care au contribuit la edificarea lui, iar consumatorilor invitația de a pofti la acest nou restau­rant : „Terasa trandafirilor“. NOI LICEE DE SPECIALITATE In cadrul acțiunii de per­fecționare a învățămîntului li­ceal, printr-o hotărîre a Con­siliului de Miniștri, începînd cu anul școlar 1973/1974, se înființează noi licee de spe­cialitate. Astfel, la Bacșiu, Botoșani, Buzău, Caransebeș, Constanța, Medgidia, Sf. Gheorghe, Titu, Galați, Oltenița, Caracal, Balș, Ploiești, Plopeni, Zalău, A­­vrig, Suceava, Alexandria, Rm. Vîlcea și București (2 u­­nități) — licee industriale pen­tru construcții de mașini; la Buzău, Reșița, Oțelu Roșu și Călan — licee industriale metalurgice ; la Anina, Bălan, Lupeni și Borșa — licee in­dustriale miniere ; la Țicleni și Bolintinu Vale — licee in­dustriale de petrol; la Ga­lați, orașul Gh. Gheorghiu- Dej, Piatra Neamț și Ploiești — licee industriale ce ; la Ocna Mureș, energeti­Cluj, Găești și Copșa Oradea­ Mică — licee industriale de chimie; la Pitești, Brașov și Cluj — licee industriale de căi ferate, iar la Iași liceu industrial de transporturi ; la Comănești, Bistrița, Brăila, Tg. Secuiesc, Moldovița și București — licee pentru industriali­zarea lemnului ; la Ru­­căr, Aleșd, Rupea și Buzău — licee industriale pentru mate­riale de construcții ; la Tîr­­goviște, Miercurea Ciuc, Pia­tra Neamț și Focșani — licee industriale de construcții; la Buhuși, Giurgiu, Slatina Satu Mare — licee industria­și­le de industrie ușoară ; la Su­ceava, Huși și Timișoara — licee pentru industria alimen­tară ; la Peștișani — Gorj — liceu industrial; la Brașov și Galați — licee de specialitate pentru alimentația publică ; la Oravița — liceu agricol, și la Năsăud — liceu silvic. Organizarea și desfășurarea concursului de admitere se fa­ce în aceleași condiții ca la celelalte licee de specialitate. Informații detaliate privind desfășurarea concursului de admitere, numărul de locuri, precum și specialitățile în ca­re se școlarizează elevii, se pot obține de la secretariate­le acestor licee și inspectora­tele școlare județene. (Agerpres) Calificative (Urmare din pag. 1) vreo 3—4 ani n-a mai fost a­­dus nici un sortiment nou de sandale pentru femei !), perdele, cizme din cauciuc (cele cu 119 lei perechea), cio­rapi din nylon, pături (la supermagazinul din R. M. n-am găsit decît un singur tip de pături, cel cu 130 lei bu­cata). Se impune a fi adăugat că un fond vechi de marfă, evaluat la aproape o jumătate milion lei, apare astfel trecut pe liste de la un inventar la altul ! La desfacerea articolelor metalo-chimice — ca să con­tinuăm exemplele — ni se prezintă un aspect paradoxal. In timp ce la raionul respec­tiv al supermagazinului din Rusca Montană Maria Ștefănuc) se­­ gestionară află a­­proape de toate, iar drept ur­mare planul se realizează lu­nă de lună cu o depășire de 30—50 la sută, la magazinul universal din Rușchița (ges­tionară Rodica Stănescu), si­tuația este inversă. Volum mic de mărfuri, vînzăm­ Explicația ? In primul puține, rînd slaba aprovizionare a ultimei unități. Apoi sistemul prefe­rențial de­ dirijare a articole­lor de către merceologul Io­­nuț Ștefănuc spre magazinul din Rusca Montană unde, la raionul respectiv, este gestio­nară . . . soția sa ! Nu înțelegem de ce, de pil­dă, o gospodină din Ruscărița trebuie să se deplaseze la bune, dar și „carențe“ Rusca Montană, să mai dea și bani pe autobuz, pentru cumpăra unele articole de uz­­ casnic (detergenți, becuri, ser­vicii de cafea, de ceai, tacî­­muri, farfurii din porțelan etc.), cînd tot atît de bine ar putea să se găsească și în lo­calitatea în care domiciliază ! Considerăm că este de da­toria conducerii cooperativei de consum Caransebeș de întreprinde investigații la fața a locului și de a lua măsurile ce se impun pentru ca o ase­menea aprovizionare deficita­ră să nu mai existe în viitor. Totodată, la depozitele de mărfuri ar trebui să se dea dovadă de mai multă bună­voință, în ce privește accesul gestionarilor la rafturi pen­tru a putea cunoaște în acest fel „misterele“ depozitului, contactul nemijlocit cu fon­dul diversificat de marfă. Am lăsat mai la urmă pro­blemele referitoare la apro­vizionarea celor două loca­lități cu legume și fructe. Și aceasta pentru un singur scop: am dori să se rețină că varza, ridichile, ceapa verde și sa­lata (și astea ca vai de ele !) sînt total nereprezentative pentru o instituție care, cîtuși de puțin, ține la prestigiul ei. Ne referim la C.L.F. Caran­sebeș. In prezent, cine trece pragul unităților din Montană și Rușchița mai Rusca că nu are ce cumpăra. Lipsesc cartofii, castraveții, roșiile, guliile, conopida etc. Neavînd ce desface, conducerea C.L.F. a dispus închiderea unei uni­tăți din Rusca Montană. Fac­torii amintiți s-au postat pe minima rezistență, spunîn­­du-și probabil: „Decît să fim criticați că nu avem ce vin­de, mai bine închidem unita­tea“. Ciudată optică ! Și din păcate, cazul nu este singu­lar. Calitatea necorespunzătoare a puținelor legume se dato­­rește și faptului că aprovizio­narea se face, în prezent, de la circa 40 de km, tocmai de la Caransebeș. Or, mult mai aproape, respectiv la Zăvoi, se afla, pînă nu de mult, un depozit C.S.F. intermediar, ca­re deservea întreaga vale a Bistrei, inclusiv orașul Oțe­­lu Roșu, precum și două sec­toare de exploatare a lemnu­lui, cu circa 1 000 de munci­tori forestieri. Vorbim la tre­cut întrucît depozitul a fost desființat. O măsură care, du­pă opinia noastră, nu se jus­tifică. — ★ — Fiind însoțiți în raid de reprezentanți ai cooperației de consum, de unii tovarăși cu munci de răspundere pe plan local, avem convingerea că as­pectele constatate nu vor ră­mîne simple înscrisuri pe hîr­­tie, că cei vizați vor depune într-adevăr eforturi stăruitoa­re pentru ca actualul califica­tiv privind aprovizionarea lo­calităților de sub Padeș cu un volum cît mai mare de mărfuri și diversificat, să fie în zilele următoare mult îm­bunătățit. memento • memento • memento • memento • memento • memento • memento # memento TELEVIZIUNE DUMINICA, 10 IUNIE 8.00 Bună dimineața ! 8.30 Cravatele roșii. 9.25 Film se­rial pentru copii : „Daktari“. 9.50 Viața satului. 11.00 E­­misiune în limba maghiară. 12.30 De strajă patriei. 13.00 Album duminical. 16.10 Film serial pentru tineret : „Tune­lul timpului“. 17.00 Fotbal: Pe­trolul Ploiești — Universitatea Craiova (divizia A). 17.45 Dese­ne animate. 18.00 Cîntare patri­ei. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Te­lejurnal. Săptămîna politică internă și internațională în imagini. 20.10 Unire, munci­tori, unire : Film consacrat a­­niversării unui sfert de veac de la actul revoluționar al naționalizării. 20.40 Avanpre­miera. 20.45 Ion Finteșteanu și Marcel Anghelescu în dia­log pe melodiile lui Ionel Fer­nic. 20.55 Film muzical : „Or­chestra de cinci paralel. 22.45 Telejurnal. Sport. LUNI, 11 IUNIE ÎN JURUL OREI 16.00 — Transmisiune directă de la Aeroportul Otopeni. Ceremo­nia sosirii președintelui Re­publicii Volta Superioară, ge­neral Langou la Samizona, care, la invitația președinte­lui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, face o vi­zită oficială în țara noastră. 17.30 Curs de limba franceză. 18.00 Telex. 18.05 La ordinea zilei. Azi, județul Buzău. 18.20 Căminul. 19.00 Ecranul. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Te­lejurnal. Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor. 20.00 Panoramic științific. 20.40 Luminile rampei . Pe scena Operei din Iași. 21.05 Revista literar-artistică TV. 21.45 Roman-foileton „Noile aventuri ale mușchetarilor“ — ecranizare a romanului „După douăzeci de ani“ de Alexandre Dumas. Primul episod : „Pro­vocarea". 22.35 „24 de ore“. TEATRU DUMINICA. 10 IUNIE gg REȘIȚA. Micii burghezi de Maxim Gorki (orele 10.30, 19.30). CINEMA . REȘIȚA. Muncitoresc. DUMINICA. Film . Atentatul (orele 8.30, 11, 15.30, 18, 20.30); LUNI. Film: Ceața (orele 9. 11, 16, 18. 20) ; Arta. DUMINI­CĂ. Documentar : Magnetis­mul și feritele. Film : Trăind în libertate (orele 11, 15.30, 17.30, 19.30) ; LUNI. Film : Eolomea (orele 11, 15.30, 17.30, 19.30) ; Cultural. DUMINI­CA. Film : Vacanță la Roma. (orele 11, 15, 17. 19) ; LUNI. Film : Queimada (orele 11, 15, 17. 19) ; Grădina de vară. DU­MINICĂ. Film: Love Story (ora 20.45) . LUNI. Film : Casa de sub arbori (ora 20.45). 9 CARANSEBEȘ. Tinere­tului. DUMINICA. Film : Drumul spre Vest. LUNI. Film: In umbra violenței. Muncitoresc. DUMINICA. Do­cumentar : Duminică 1969. Film : Războiul subteran.­­ BĂILE HERCULANE. 23 August. DUMINICA. Film: Cowboy. LUNI. Film : Elibe­rarea IV — V. 9 BOCȘA. Progresul. DU­MINICA. Documentar: Feli­nele. Film : Marea hoinărea­lă. LUNI. Film . Un candidat la președinție. Casa muncito­rească. DUMINICA ȘI LUNI. Documentar : Lacul cu nuferi. Film : Zestrea. 9 OȚELU ROȘU. 23 Au­gust. DUMINICA ȘI LUNI. Documentar : Africa’72 — Re­publica Populară Congo. Film . Adio arme, seriile I și II. 9 MOLDOVA NOUĂ. Mi­nerul. DUMINICA. Ediție spe­cială. Vizita de lucru a tova­rășului Nicolae Ceaușescu în județele Cluj, Satu Mare și Maramureș. Film: Bariera. Grădina de vară Minerul. DUMINICA. Film . După vul­pe. LUNI. Film . Astă seară dansăm în familie. 9 BOZOVICI. Progresul: DUMINICA. Documentar: A III-a Constanța. Film: Călă­reții. 9 ORAVIȚA. 23 August. DUMINICA. Ediție specială. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în Luxemburg. Film. Filiera. LUNI. Film : Dauria, seriile I și II. 9 ANINA. Muncitoresc. DUMINICĂ ȘI LUNI. Docu­mentar : Călimănești. Film . A fost odată un polițist. Gră­dina de vară Muncitoresc. DU­MINICĂ. Film. Astă seară dansăm în familie. LUNI. Film : Aeroportul, seriile I și II. 9 STEIERDORF. Munci­toresc. DUMINICA ȘI LUNI. Documentar : Reportaj pentru Katrin. Film . Femei în of­said. RADIO DUMINICA, 10 IUNIE Programul I. 6.05 Concertul dimineții. 8.10 Ilustrate mu­zicale. 9.00 Ora satului. 10.00 Rad­iomagazinul femeilor. 10.30 Succese ale discului. 11.05 în­tîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toți. 14.00 Unda veselă. 14.30 Estrada dumini­cală. 15.30 Azi, în România. 17.15 Sport și muzică. 20.15 Revista șlagărelor. 20.45 Con­semnări. 22.10 Panoramic sportiv. 23.00 Muzică de dans. Programul II. 6.00 Matineu muzical. 8.00 Teatru radiofo­nic pentru copii : „Bălcescu“. 9.35 Pagini celebre din opere. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Invita­țiile Euterpei. 14.30 Cine știe cîștigă. 15.20 Muzică ușoară. 16.00 Muzică simfonică. 17.15 Pagini de mare popularitate din operete. 18.30 Gala mari­lor interpreți de operă. 19.00 Teatru radiofonic. Eroii nu au vîrstă. Premieră. radiofonic de Ștefan scenariu 20.05 Revista literară Berciu. radio. 21.40 Studioul de poezie. 22.00 Ora dansului. LUNI, 11 IUNIE Programul I. 5.05 Melodii în zori de zi. 5.40 Jurnal a­­grar. 6.00 — 8.08 Radiopro­­gramul dimineții. 8.30 La mi­crofon melodia preferată. 9.30 Revista literară radio. 10.30 — 100 de legende românești. 11.05 Muzică ușoară. 11.15 Știința și practica agricolă. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul prefe­rat. 13.30 Concert de prînz. 15.05 Viața economică. 15.20 Muzică de estradă. 16.30 Știin­ța la zi. 17.30 „Timp de glo­rie" — poeme corale de Ale­xandru Pașcanu. 18.00 Orele serii. 20.00 Zece melodii pre­ferate. 20.30 Teatru radiofo­nic. Premieră. M-am reîntors cu flori, de Pavel Bellu. 22.30 Concert de seară. Programul II. 6.00 Refrene matinale. 8.05 Tot înainte. 9.35 Orchestre de muzică populară. 10.20 Inter­preți îndrăgiți. 11.10 Din mu­zica popoarelor. 12.18 Actorii cîntă. 12.30 Din țările socialis­te. 13.15 Arii din opere. 14.30 Viața cărților. 15.30 Radio­­școala. 16.30 Intermezzo sim­fonic. 17.30 Arte frumoase. 18.20 Actualitatea muzicală. 19.30 Sinteze. 20.30 Blocnotes. 20.40 Mozaic în cheia sol. 21.05 Retrospectiva săptămînii bucureștene de concerte. 22.30 Rampa. 23.05 Ghidul tînărului interpret. 1 i

Next