Flamura, iunie 1973 (Anul 20, nr. 2657-2682)
1973-06-10 / nr. 2665
» • 2 *FLAMURA — 2665 Dudu Georgescu II De duminica trecută, echipa de fotbal C.S.M. Reșița are un nou ... jucător : Dudu Georgescu II. Cum, n-ați auzit de el ? E și firesc, pentru că nu are decât 7 zile. S-a născut la 3 iunie a.c., în clipa cînd „tizul“ său înscria al doilea gol în poarta dinamovistului Cavai. Fericitul tată spunea că și pe fiul său tot centru atacant vrea să-l facă. Bineînțeles, asta depinde și de mezin, dar, oricum, la bucuria părinților săi, noi adăugăm urarea : „Să trăiască, să fie sănătos, să devină un fotbalist și mai bun decît Dudu Georgescu ! !“. Bineînțeles, la Reșița ... Tot furt se cheamă! Chemați să dea socoteală în fața legii pentru fapta lor antisocială, unii cetățeni certați cu normele eticii noastre noi, consideră că dacă au sustras din avutul obștesc lucruri de valoare mai mică, pot scăpa basma curată. Așa s-au gîndit probabil și Nicolae Hanțu din Păltiniș, Rusalina Lupu și Persida Ștefănică din Ruginosu. Primul a sustras, de la lotul de îmbunătățiri funciare, un balot de sîrmă împletită, iar cele două femei au „subtilizat“ niște porumb de la ferma nr. 7 din Caransebeș. Dar s-au înșelat, pentru că fapta lor tot furt se cheamă și se pedepsește ca atare. Sub cerul liber S-au bucurat mult locuitorii din Lăpușnicu Mare, Moceriș, Dalboșeț, Prilipeți, Pătaș și Prigor atunci cind s-au înființat cursele locale de autobuze care îi transportă la Bozovici, sau de aici la domiciliul lor. Nimic de zis, aceste autobuze circulă după un orar bine stabilit, care — spre cinstea șoferilor — este respectat cu... o surprinzătoare regularitate. Numai că acest orar îl cunosc doar navetiștii, căci el nu este afișat și pentru știința celor care circulă rar pe traseele respective. Baiul n-ar fi așa de mare (pentru că chiar cel interesat poate să întrebe pe un avizat), în comparație cu o altă doleanță a călătorilor, care sunt nevoiți să ora plecării sub cerul aștepte liber. Cînd e timp frumos, merge și așa, pentru că parcul din apropiere oferă loc suficient. Dar cînd plouă ? A, da, era să uităm , tot în apropiere e și restaurantul. Cu o halbă de bere în față, timpul de așteptare trece mai plăcut și mai repede. Ne contrazice cineva ? Rubrică redactată de PAUL BOCȘANU ÍN SLUJBA POPORULUI ■ ANIVERSAREA A 24 DE ANI DE LA CREAREA MILIȚIEI încă de la înființarea ei — anul 1949 — miliția a primit nobila misiune ca, împreună cu celelalte organe de stat, cu sprijinul larg al maselor, să contribuie la apărarea, consolidarea și dezvoltarea cuceririlor revoluționare ale poporului muncitor, la apărarea proprietății socialiste și personale, a ordinii și liniștii publice, a drepturilor și intereselor legale ale cetățenilor. Au trecut de atunci 24 de ani, 8 760 de zile și tot atîtea nopți de activitate permanentă, pentru cadrele miliție, de slujire exemplară de a poporului din rîndurile cărora s-au ridicat. Conduși și îndrumați permanent și nemijlocit de partid, urmînd cu fidelitate linia politică a P.G.R., ofițerii, subofițerii de miliție și-au perfecționat continuu pregătirea politică, profesională și militară, și-au dezvoltat calitățile de luptă, cunoștințele și deprinderile necesare pentru îndeplinirea ordinelor misiunilor ce le sunt încredințați te , veghează și sunt gata să intervină pentru apărarea proprietății socialiste, a vieții, avutului și liniștii cetățenilor, fiind înconjurați cu stima și respectul acestora. Prezente întotdeauna la acțiunile inițiate și conduse de partid pentru construirea socialismului în patria noastră, organele de miliție au avut o prețioasă contribuție în domeniul muncii de prevenire și combatere a faptelor antisociale, la crearea climatului de siguranță civică necesar muncii pașnice, vieții civilizate. In acest sens sunt edificatoare rezultatele obținute pe linia soluționării unor infracțiuni grave, rămase inițial cu autori necunoscuți, ca și cazurile de intervenție promptă, pentru prevenirea ori descoperirea operativă delapidărilor, abuzurilor și altora infracțiuni care lezează interesele obștești și personale ale cetățenilor. Perfecționîndu-și continuu stilul și metodele de muncă, folosind cu pricepere mijloacele din dotare, ofițerii și subofițerii din cadrul miliției județului Caraș- Severin, sub conducerea și îndrumarea permanentă a Comitetului județean de partid, au reușit să înregistreze de-a lungul anilor rezultate bune în asigurarea respectării normelor prevenirea comiterii unor legale, fapte antisociale, desfășurînd o activitate de popularizare a largă legilor, de explicare a consecințelor la care se expun cei ce încalcă normele legale. Merită evidențiate strădaniile depuse de numeroși ofițeri și subofițeri din miliția județului nostru de a fi mereu la datorie. Lt. col. Dumitru Țoanță, cpt. Virgiliu cpt. Aurel Clopina, cpt. Meluiță, Gheorghe Hadîmbu, cpt. Iosif Ferenț, cpt. Constantin Blaga, maior Gheorghe Dogaru, pit. major Victor Derjidan, pit. adj. Grigore Preda, pit. maj. Constantin Ciobanu, sînt doar cîțiva dintre aceștia. Apărînd cu prețul vieții lor înfăptuirile noastre socialiste, au căzut eroic pe raza județului Caraș-Severin, pit. Cornel serg. maj. Virgil Păsărică, Subu, serg. maj. Dumitru Lampă, serg. maj. Alexandru Radu și alții care vor rămîne în memoria noastră exemple de înțelegere profundă a misiunii încredințate de către partid, pildă a dăruirii cauzei poporului. De neuitat totul, va rămîne pentru noi spiritul de sacrificiu al pit. adj. Carol Benko — șeful postului de miliție Măureni care, în vara anului 1971, și-a dat viața în lupta împotriva unor elemente infractoare ce au atentat la integritatea proprietății obștești. Urmînd exemplul de muncă și luptă al acestor neînfricați fii ai poporului, ofițerii și subofițerii miliției județului Caraș-Severin, educați în spiritul unui profund umanism, animați de dragostea fierbinte față de patrie, popor și partid, față de comandantul suprem — tovarășul Nicolae Ceaușescu — nu-și precupețesc timpul, eforturile spre a fi demni de încrederea acordată, de a-și îndeplini în mod exemplar sarcinile profesionale și misiunile de luptă ce le revin pentru a apăra — alături de celelalte organe ale aparatului de stat — cuceririle revoluționare ale maselor muncitoare, avutul obștesc și personal al cetățenilor, ordinea și liniștea publică împotriva elementelor infractoare. Inspectoratul nostru se mîndrește cu ofițeri și subofițeri ca : maior Gheorghe Singur, maior Iancu Cerbu, cpt. George Silaș, maior Iacob Luca, cpt. Ioan Bălășoiu, maior Gheorghe Moldovan, cpt. Petru Budurișan, cpt. Nicolae Păscuț, cpt. Ion Rotaru, pit. maj. Gheorghe Prisăcaru, plot. Constantin Săndulescu, pit. adj. Alexandru Palcu, pit. adj. Ștefan Simion, pit. maj. Anca Joenel și mulți alții, care manifestînd pricepere, competență, siune, dăruire în activitatea pace o desfășoară, au obținut rezultate bune și foarte bune în muncă. Cu toții sîntem pe deplin conștienți că succesele înregistrate în activitatea miliției de-a lungul celor 24 de ani ale existenței sale, succesele viitoare în respectarea normelor legale își au izvorul în conducerea și îndrumarea de către partid a întregii noastre activități, în măsurile elaborate și înfăptuite de pentru ridicarea conștiinței partid cialiste a maselor. De altfel, launul din factorii esențiali, pe care se sprijină activitatea miliției îl constituie ajutorul neprecupețit al oamenilor muncii care, prin scrisori, sesizări și propuneri, prin participare directă, contribuie eficient la prevenirea ori descoperirea faptelor antisociale, la identificarea și demascarea autorilor acestora. Sărbătorind astăzi 24 de ani de la crearea instituției din care fac parte: ofițerii, subofițerii și angajații civili din miliția județului Caraș-Severin, însuflețiți de atmosfera entuziastă în care oamenii muncii se străduiesc să îndeplinească actualul cincinal înainte de termen, asigură Comitetul județean de partid, pe toți oamenii muncii din județul nostru, că vor fi mereu la datorie și vor sluji cu credință poporul. ★ Ieri, după-amiază, în sala de festivități a Inspectoratului județean Caraș-Severin al Ministerului de Interne a avut loc adunarea festivă consacrată aniversării a 24 de ani de la înființarea miliției. Cu acest prilej, lt. colonel Marin Turculeanu a vorbit participanților despre însemnătatea creării miliției populare, despre modul în care ofițerii și subofițerii în uniformă albastră își îndeplinesc îndatoririle. Participînd la adunarea festivă, tovarășul Tudor Iorga, secretar al Comitetului județean de partid, a felicitat aparatul miliției județului pentru responsabilitatea dovedită în apărarea și întărirea legalității socialiste. In continuarea festivității numeroși ofițeri și subofițeri de miliție au fost distinși cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România. Formația artistică a Inspectoratului județean Caraș-Severin al Ministerului de Interne, a prezentat, în încheiere, un bogat spectacol festiv, maior VASILE ROȘIU adjunct al șefului miliției județului CROIMICQ EVENIMENTELOR INTERNE (Urmare din pag. 1) dustria cărnii, a fost depășit nivelul planificat al prețului de cost, încă se constată cheltuieli materiale ridicate, consumuri nejustificat de mari de materii prime și materiale, de energie și combustibili. De exemplu, și primele patru luni, consumurile de metal normate au fost depășite pe județ cu peste 1200 de tone, iar cele de energie electrică cu 1,6 milioane kW. Pentru a înțelege exact importanța majoră pe care o au pentru economia națională măsurile de reducere a cheltuielilor materiale în industrie, este suficient să amintim că diminuarea acestora cu numai 1 la sută in 1973, permite obținerea unui spor de venit național de cca 1 miliarde lei. în consens deplin cu măsurile stabilite în ședința comună din 8 mai a.c. a Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a Consiliului de Miniștri, este necesar ca în fiecare întreprindere să fie stabilite cu toată precizia cauzele care afectează indicatorii de eficiență, să se treacă ziar la eliminarea lor. In neîntîrmul rînd, se impun măsuri pride ordin tehnic, economic , în lași timp, pe agenda de lucru acea organizațiilor de partid trebuie să figureze măsuri politico-educative mai sistematice de mobilizare a colectivelor la combaterea risipei de bani, de materii prime și materiale, de energie și combustibili, de timp de lucru. O ACTIVITATE POLITICOIDEOLOGICA VIENENTA, BOGATA IN PERMACONȚINUT. Nu de mult, în învățămîntului de partid sistemul de la orașe au avut loc dezbaterile finale prilejuite de încheierea anului de studiu ideologic. Analiza pe care organizațiile de partid o vor face asupra desfășurării activității în cursuri va releva, desigur, experiența bună dobîndită, modul în care trebuie pregătit viitorul an de studiu ; de aceea, în cronica noastră politică nu ne oprim în amănunțime asupra acestor aspecte. Ceea ce am dori să subliniem este necesitatea ca în perioada următoare organizațiile de partid să-și comute preocupările spre folosirea deplină a mijloacelor muncii politice de masă, a gazetelor de perete și satirice, a brigăzilor artistice de agitație. Activitatea ideologică și de propagandă nu trebuie întreruptă nici o clipă ; obiectivele ei coincid în totalitate cu sarcinile ce stau în fața comuniștilor, a colectivelor de muncă în această perioadă de intensificare a întrecerii socialiste dedicată întîmpinării aniversării a 29 de ani de la insurecția națională antifascistă armată. I I Cu gindul de a munci o mai • O nouă promoție de muncitori pășește in viată Ne bucurăm de orice zi consemnează trecerea unor care noi promoții de elevi de pe școlii în secțiile marilor bănci de întreprinderi și instituții, pentru contribui activ și direct la dezavoltarea țării. Economia noastră are nevoie de muncitori cu o calificare tot mai înaltă, cu o pregătire multilaterală, corespunzătoare exigențelor actuale. Ne bucurăm, deci, de orice moment în care sute de elevi, absolvind școli profesionale licee de specialitate, pășesc sau în viață încadrîndu-se în cîmpul muncii, integrîndu-se în marea masă de producători de valori materiale. Intr-un asemenea context am dori să situăm tradiționala festivitate de la Școala profesională a întreprinderii de construcții de mașini din Reșița, care a însemnat încheierea cu succes a anului de învățămînt pentru elevii din ultimul an. Prezența tovarășilor Mircea Popa, directorul întreprinderii de construcții de mașini, Ion Cazacu, secretarul comitetului de partid, Tiberiu Jianu, directorul școlii, a marcat importanța acestui moment, cuvintele lor calde au scos în relief nevoia încadrării rapide în procesul productiv, a permanentei pregătiri profesionale. Există o tradiție a muncii, specifică Reșiței, pe care generații de-a rîndul au perpetuat-o, au amplificat-o. Fiecărei serii de absolvenți pe care-i promovează școlile reșițene — indiferent de ce grad — trebuie să i se releve necesitatea de a păstra și de a duce mai departe renumele Reșiței, stima de care muncitorii ei se bucură în țară. Fiecare serie și fiecare absolvent în parte constituie un fragment al unui proces neîntrerupt care datează de secole. Școlile din această străveche vatră muncitorească au căutat dintotdeauna să imprime elevilor acest gînd și nici acum el nu le- a lipsit. Transmițînd ștafeta celor din anul II, elevii ultimului an n-au omis să le reliefeze această situație care neapărat se cere continuată. ... O nouă promoție de elevi ai Școlii profesionale a prinderii constructoare de întremașini se încadrează deci în muncă. Ce este specific promoției din acest an ? Fără îndoială faptul că acum au absolvit primele clase de fete : o clasă de strungari, una de electricieni construcții de mașini și una de rectificatoare (acestea din urmă cu doi ani de școală profesională, după ce absolviseră 10 clase ale școlii generale — prima promoție de acest fel). De fapt, cea mai mare parte a absolvenților (80 la sută) erau deja angajați încă din trimestrul al doilea. Examenele practice și teoretice care au loc peste scurt timp le vor atesta deplin calificarea. Urmează apoi ca buna lor pregătire și dorința de a fi utili, în cel mai înalt grad, societății, să se confirme în producție. Reîntilnire in bănci după 20 de ani La Liceul nr. 1 din Reșița a avut loc, ieri, festivitatea de întîlnire — după douăzeci de ani — a promoției 1952 — 1953. In cadrul adunării din curtea școlii, cît și în tradiționala lecție desfășurată în clasă, au fost evocate momente din istoria liceului și din viața personală a fiecăruia din foștii elevi. „A fost o clasă foarte bună ; peste 80 la sută din generația 1953 are astăzi studii universitare" — ne spune prof. Constantin Georgescu, fostul diriginte al clasei. O enumerare a cîtorva nume din rîndul acestei promoții ar trebui să fie extrem de largă, foarte mulți dintre ei devenind ingineri, medici sau profesori. Indiferent că sunt astăzi mînuitori ai ai condeiului riglei de calcul, sau bisturiului, foștii absolvenți și-au pus și își pun întreaga muncă și pricepere în slujba societății. „TERASA TRANDAFIRILOR“ ÎȘI AȘTEAPTĂ OASPEȚII „Terasa trandafirilor“, un nou și foarte frumos fant, a fost deschis în restanca Bîrzavei. El cuprinde Luna sală, o terasă și o grădină spațioase în care pot fi servite aproape 400 de persoane. Amenajat într-un decor natural minunat, pe malul drept al Bîrzavei, restaurantul dispune de o linie arhitectonică originală și de un cadru care justifică pe deplin numele de „Terasa trandafirilor“. Este un motiv în plus de a adăuga felicitări constructorilor, tuturor acelora care au contribuit la edificarea lui, iar consumatorilor invitația de a pofti la acest nou restaurant : „Terasa trandafirilor“. NOI LICEE DE SPECIALITATE In cadrul acțiunii de perfecționare a învățămîntului liceal, printr-o hotărîre a Consiliului de Miniștri, începînd cu anul școlar 1973/1974, se înființează noi licee de specialitate. Astfel, la Bacșiu, Botoșani, Buzău, Caransebeș, Constanța, Medgidia, Sf. Gheorghe, Titu, Galați, Oltenița, Caracal, Balș, Ploiești, Plopeni, Zalău, Avrig, Suceava, Alexandria, Rm. Vîlcea și București (2 unități) — licee industriale pentru construcții de mașini; la Buzău, Reșița, Oțelu Roșu și Călan — licee industriale metalurgice ; la Anina, Bălan, Lupeni și Borșa — licee industriale miniere ; la Țicleni și Bolintinu Vale — licee industriale de petrol; la Galați, orașul Gh. Gheorghiu- Dej, Piatra Neamț și Ploiești — licee industriale ce ; la Ocna Mureș, energetiCluj, Găești și Copșa Oradea Mică — licee industriale de chimie; la Pitești, Brașov și Cluj — licee industriale de căi ferate, iar la Iași liceu industrial de transporturi ; la Comănești, Bistrița, Brăila, Tg. Secuiesc, Moldovița și București — licee pentru industrializarea lemnului ; la Rucăr, Aleșd, Rupea și Buzău — licee industriale pentru materiale de construcții ; la Tîrgoviște, Miercurea Ciuc, Piatra Neamț și Focșani — licee industriale de construcții; la Buhuși, Giurgiu, Slatina Satu Mare — licee industriașile de industrie ușoară ; la Suceava, Huși și Timișoara — licee pentru industria alimentară ; la Peștișani — Gorj — liceu industrial; la Brașov și Galați — licee de specialitate pentru alimentația publică ; la Oravița — liceu agricol, și la Năsăud — liceu silvic. Organizarea și desfășurarea concursului de admitere se face în aceleași condiții ca la celelalte licee de specialitate. Informații detaliate privind desfășurarea concursului de admitere, numărul de locuri, precum și specialitățile în care se școlarizează elevii, se pot obține de la secretariatele acestor licee și inspectoratele școlare județene. (Agerpres) Calificative (Urmare din pag. 1) vreo 3—4 ani n-a mai fost adus nici un sortiment nou de sandale pentru femei !), perdele, cizme din cauciuc (cele cu 119 lei perechea), ciorapi din nylon, pături (la supermagazinul din R. M. n-am găsit decît un singur tip de pături, cel cu 130 lei bucata). Se impune a fi adăugat că un fond vechi de marfă, evaluat la aproape o jumătate milion lei, apare astfel trecut pe liste de la un inventar la altul ! La desfacerea articolelor metalo-chimice — ca să continuăm exemplele — ni se prezintă un aspect paradoxal. In timp ce la raionul respectiv al supermagazinului din Rusca Montană Maria Ștefănuc) se gestionară află aproape de toate, iar drept urmare planul se realizează lună de lună cu o depășire de 30—50 la sută, la magazinul universal din Rușchița (gestionară Rodica Stănescu), situația este inversă. Volum mic de mărfuri, vînzăm Explicația ? In primul puține, rînd slaba aprovizionare a ultimei unități. Apoi sistemul preferențial de dirijare a articolelor de către merceologul Ionuț Ștefănuc spre magazinul din Rusca Montană unde, la raionul respectiv, este gestionară . . . soția sa ! Nu înțelegem de ce, de pildă, o gospodină din Ruscărița trebuie să se deplaseze la bune, dar și „carențe“ Rusca Montană, să mai dea și bani pe autobuz, pentru cumpăra unele articole de uz casnic (detergenți, becuri, servicii de cafea, de ceai, tacîmuri, farfurii din porțelan etc.), cînd tot atît de bine ar putea să se găsească și în localitatea în care domiciliază ! Considerăm că este de datoria conducerii cooperativei de consum Caransebeș de întreprinde investigații la fața a locului și de a lua măsurile ce se impun pentru ca o asemenea aprovizionare deficitară să nu mai existe în viitor. Totodată, la depozitele de mărfuri ar trebui să se dea dovadă de mai multă bunăvoință, în ce privește accesul gestionarilor la rafturi pentru a putea cunoaște în acest fel „misterele“ depozitului, contactul nemijlocit cu fondul diversificat de marfă. Am lăsat mai la urmă problemele referitoare la aprovizionarea celor două localități cu legume și fructe. Și aceasta pentru un singur scop: am dori să se rețină că varza, ridichile, ceapa verde și salata (și astea ca vai de ele !) sînt total nereprezentative pentru o instituție care, cîtuși de puțin, ține la prestigiul ei. Ne referim la C.L.F. Caransebeș. In prezent, cine trece pragul unităților din Montană și Rușchița mai Rusca că nu are ce cumpăra. Lipsesc cartofii, castraveții, roșiile, guliile, conopida etc. Neavînd ce desface, conducerea C.L.F. a dispus închiderea unei unități din Rusca Montană. Factorii amintiți s-au postat pe minima rezistență, spunîndu-și probabil: „Decît să fim criticați că nu avem ce vinde, mai bine închidem unitatea“. Ciudată optică ! Și din păcate, cazul nu este singular. Calitatea necorespunzătoare a puținelor legume se datorește și faptului că aprovizionarea se face, în prezent, de la circa 40 de km, tocmai de la Caransebeș. Or, mult mai aproape, respectiv la Zăvoi, se afla, pînă nu de mult, un depozit C.S.F. intermediar, care deservea întreaga vale a Bistrei, inclusiv orașul Oțelu Roșu, precum și două sectoare de exploatare a lemnului, cu circa 1 000 de muncitori forestieri. Vorbim la trecut întrucît depozitul a fost desființat. O măsură care, după opinia noastră, nu se justifică. — ★ — Fiind însoțiți în raid de reprezentanți ai cooperației de consum, de unii tovarăși cu munci de răspundere pe plan local, avem convingerea că aspectele constatate nu vor rămîne simple înscrisuri pe hîrtie, că cei vizați vor depune într-adevăr eforturi stăruitoare pentru ca actualul calificativ privind aprovizionarea localităților de sub Padeș cu un volum cît mai mare de mărfuri și diversificat, să fie în zilele următoare mult îmbunătățit. memento • memento • memento • memento • memento • memento • memento # memento TELEVIZIUNE DUMINICA, 10 IUNIE 8.00 Bună dimineața ! 8.30 Cravatele roșii. 9.25 Film serial pentru copii : „Daktari“. 9.50 Viața satului. 11.00 Emisiune în limba maghiară. 12.30 De strajă patriei. 13.00 Album duminical. 16.10 Film serial pentru tineret : „Tunelul timpului“. 17.00 Fotbal: Petrolul Ploiești — Universitatea Craiova (divizia A). 17.45 Desene animate. 18.00 Cîntare patriei. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnal. Săptămîna politică internă și internațională în imagini. 20.10 Unire, muncitori, unire : Film consacrat aniversării unui sfert de veac de la actul revoluționar al naționalizării. 20.40 Avanpremiera. 20.45 Ion Finteșteanu și Marcel Anghelescu în dialog pe melodiile lui Ionel Fernic. 20.55 Film muzical : „Orchestra de cinci paralel. 22.45 Telejurnal. Sport. LUNI, 11 IUNIE ÎN JURUL OREI 16.00 — Transmisiune directă de la Aeroportul Otopeni. Ceremonia sosirii președintelui Republicii Volta Superioară, general Langou la Samizona, care, la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, face o vizită oficială în țara noastră. 17.30 Curs de limba franceză. 18.00 Telex. 18.05 La ordinea zilei. Azi, județul Buzău. 18.20 Căminul. 19.00 Ecranul. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărîtor. 20.00 Panoramic științific. 20.40 Luminile rampei . Pe scena Operei din Iași. 21.05 Revista literar-artistică TV. 21.45 Roman-foileton „Noile aventuri ale mușchetarilor“ — ecranizare a romanului „După douăzeci de ani“ de Alexandre Dumas. Primul episod : „Provocarea". 22.35 „24 de ore“. TEATRU DUMINICA. 10 IUNIE gg REȘIȚA. Micii burghezi de Maxim Gorki (orele 10.30, 19.30). CINEMA . REȘIȚA. Muncitoresc. DUMINICA. Film . Atentatul (orele 8.30, 11, 15.30, 18, 20.30); LUNI. Film: Ceața (orele 9. 11, 16, 18. 20) ; Arta. DUMINICĂ. Documentar : Magnetismul și feritele. Film : Trăind în libertate (orele 11, 15.30, 17.30, 19.30) ; LUNI. Film : Eolomea (orele 11, 15.30, 17.30, 19.30) ; Cultural. DUMINICA. Film : Vacanță la Roma. (orele 11, 15, 17. 19) ; LUNI. Film : Queimada (orele 11, 15, 17. 19) ; Grădina de vară. DUMINICĂ. Film: Love Story (ora 20.45) . LUNI. Film : Casa de sub arbori (ora 20.45). 9 CARANSEBEȘ. Tineretului. DUMINICA. Film : Drumul spre Vest. LUNI. Film: In umbra violenței. Muncitoresc. DUMINICA. Documentar : Duminică 1969. Film : Războiul subteran. BĂILE HERCULANE. 23 August. DUMINICA. Film: Cowboy. LUNI. Film : Eliberarea IV — V. 9 BOCȘA. Progresul. DUMINICA. Documentar: Felinele. Film : Marea hoinăreală. LUNI. Film . Un candidat la președinție. Casa muncitorească. DUMINICA ȘI LUNI. Documentar : Lacul cu nuferi. Film : Zestrea. 9 OȚELU ROȘU. 23 August. DUMINICA ȘI LUNI. Documentar : Africa’72 — Republica Populară Congo. Film . Adio arme, seriile I și II. 9 MOLDOVA NOUĂ. Minerul. DUMINICA. Ediție specială. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județele Cluj, Satu Mare și Maramureș. Film: Bariera. Grădina de vară Minerul. DUMINICA. Film . După vulpe. LUNI. Film . Astă seară dansăm în familie. 9 BOZOVICI. Progresul: DUMINICA. Documentar: A III-a Constanța. Film: Călăreții. 9 ORAVIȚA. 23 August. DUMINICA. Ediție specială. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în Luxemburg. Film. Filiera. LUNI. Film : Dauria, seriile I și II. 9 ANINA. Muncitoresc. DUMINICĂ ȘI LUNI. Documentar : Călimănești. Film . A fost odată un polițist. Grădina de vară Muncitoresc. DUMINICĂ. Film. Astă seară dansăm în familie. LUNI. Film : Aeroportul, seriile I și II. 9 STEIERDORF. Muncitoresc. DUMINICA ȘI LUNI. Documentar : Reportaj pentru Katrin. Film . Femei în ofsaid. RADIO DUMINICA, 10 IUNIE Programul I. 6.05 Concertul dimineții. 8.10 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. 10.00 Radiomagazinul femeilor. 10.30 Succese ale discului. 11.05 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toți. 14.00 Unda veselă. 14.30 Estrada duminicală. 15.30 Azi, în România. 17.15 Sport și muzică. 20.15 Revista șlagărelor. 20.45 Consemnări. 22.10 Panoramic sportiv. 23.00 Muzică de dans. Programul II. 6.00 Matineu muzical. 8.00 Teatru radiofonic pentru copii : „Bălcescu“. 9.35 Pagini celebre din opere. 10.30 A 7-a artă. 11.00 Invitațiile Euterpei. 14.30 Cine știe cîștigă. 15.20 Muzică ușoară. 16.00 Muzică simfonică. 17.15 Pagini de mare popularitate din operete. 18.30 Gala marilor interpreți de operă. 19.00 Teatru radiofonic. Eroii nu au vîrstă. Premieră. radiofonic de Ștefan scenariu 20.05 Revista literară Berciu. radio. 21.40 Studioul de poezie. 22.00 Ora dansului. LUNI, 11 IUNIE Programul I. 5.05 Melodii în zori de zi. 5.40 Jurnal agrar. 6.00 — 8.08 Radioprogramul dimineții. 8.30 La microfon melodia preferată. 9.30 Revista literară radio. 10.30 — 100 de legende românești. 11.05 Muzică ușoară. 11.15 Știința și practica agricolă. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.30 Concert de prînz. 15.05 Viața economică. 15.20 Muzică de estradă. 16.30 Știința la zi. 17.30 „Timp de glorie" — poeme corale de Alexandru Pașcanu. 18.00 Orele serii. 20.00 Zece melodii preferate. 20.30 Teatru radiofonic. Premieră. M-am reîntors cu flori, de Pavel Bellu. 22.30 Concert de seară. Programul II. 6.00 Refrene matinale. 8.05 Tot înainte. 9.35 Orchestre de muzică populară. 10.20 Interpreți îndrăgiți. 11.10 Din muzica popoarelor. 12.18 Actorii cîntă. 12.30 Din țările socialiste. 13.15 Arii din opere. 14.30 Viața cărților. 15.30 Radioșcoala. 16.30 Intermezzo simfonic. 17.30 Arte frumoase. 18.20 Actualitatea muzicală. 19.30 Sinteze. 20.30 Blocnotes. 20.40 Mozaic în cheia sol. 21.05 Retrospectiva săptămînii bucureștene de concerte. 22.30 Rampa. 23.05 Ghidul tînărului interpret. 1 i