Flamura, aprilie 1974 (Anul 26, nr. 2915-2939)
1974-04-20 / nr. 2931
ANUL XXVI, NR. 2931 SÎMBĂTĂ, 20 APRILIE 1974 4 PAGINI, 30 BANI In Intîmpinarea zilei de 1 mai FAPTE DE MUNCĂ PE AGENDA ÎNTRECERII PRODUSELE KOI MATERIALIZEAZĂ LEGĂTURĂ CERCETĂRII CU PRODUCȚIA Ținînd seama de evoluția rapidă a tehnicii, de cerințele diversificate ele economiei naționale, se pune cu tot mai multă acuitate necesitatea grăbirii ritmului de înnoire și modernizare a produselor. Concretizat în planul de asimilări, acest proces materializează, de fapt, legătura cercetării cu producția. Privind retrospectiv, se poate aprecia că în ultimii ani asistăm la intensificarea acțiunii de înnoire și modernizare a produselor. Potențialul tehnic de care dispun unitățile industriale din județ, experiența colectivelor de muncă, înalta lor pregătire profesională constituie o parte din factorii care au determinat ca, an de an, întreprinderilor din județ să li se încredințeze importante sarcini pe linia introducerii în fabricație a unor produse cu caracteristici și parametri superiori, necesare dotării și modernizării bazei tehnico-materiale a diferitelor ramuri ale economiei naționale. Anul trecut, de pildă, unitățile industriale din județ au asimilat 42 de produse, cu 6 mai mult decît în 1972. Astfel, a fost pregătită producția multor tipuri de motoare electrice, a pompelor pentru turbina cu aburi de 330 MW, macaraua de 80—100 tfm, profile mijlocii din oțel aliat pentru autocamionul ..Roman", profile ușoare pentru fabricația de tije de pompaj pentru instalațiile de extracții, diverse bunuri de consum, precum și alte produse. Acest proces înnoirii continuă, ceea ce ne deartermină să constatăm o evoluție pozitivă în realizarea prevederilor planului cincinal. Asimilarea unor produse de mare complexitate — printre care noua familie de motoare Diesel, într-o gamă de pînă la 4 000 CP, pentru transportul feroviar, motoare navale de mare putere — este întregită de modernizarea produselor existente de mai mulți ani în fabricația curentă. Sunt foarte multe utilaje și agregate care se realizează azi cu consumuri specifice mai scăzute, cu gabarite mai reduse. Deși în cele de mai sus ne-am referit cu deosebire la industria republicană, înnoirea sortimentală rămîne una din caracteristicile esențiale ale unităților de industrie locală, unde practic mai bine de 70 la sută din produse au o vechime mai mică de cinci ani. Dinamica activității și rezultatele obținute, programele existente pentru perioada următoare atestă posibilitatea realizării prevederilor înscrise în planul cincinal, in documentele Congresului al X-lea și Conferinței Naționale din iulie 1972 ale partidului. Pentru transformarea acestor premise în realități este necesară intensificarea preocupării pentru respectarea tuturor termenelor înscrise în planurile tehnice, pentru a nu se ajunge în situații — cum au existat și în 1973 — de prelungire a perioadei de asimilare Astfel, la I.C.M. Reșița, motorul Diesel ALCO de 4 000 CP nu a fost realizat conform graficelor stabilite, iar pentru electrocompresorul de aer L. 25, două tipuri de pompe și trei EMILIAN TEODOR (Continuare in pag. a 2-a) az. Două si Dintre numeroasele scrisori pe care le-am primit ieri la redacție, două mi,au atras cu deosebire atenția. Semnatarul este unul și același : Velcoță Nicolae, din Șopotu Nou. Subiectul, de asemenea, unic, un șofer de pe ruta Moldova Nouă — Dalboșeț și-a făcut obiceiul de a nu mai converti in bilete de călătorie banii oamenilor pe care-i ia în mașină, cum s-ar cuveni după lege, ci — zice corespondentul nostru — ii pune „în buzunar... să-și ia mașină mică“. Nu sunt singurele sesizări de acest gen. In alte împrejurări, afirmații asemănătoare s-au adeverit. Chiar noi, în ziar, am exprimat o atitudine răspicată împotriva celor puși pe căpătuială din banii călătorilor. Atunci — veți spune —, ce e cu scrisorile amintite? Sunt semne că ceva nu e în ordine. Și iată ce: Fără prea multe cunoștințe de grafologie, cum citești textul scrisorilor îți și dai seama că le-o fi semnat Veliotă Nicolae din Șopotu Nou, dar de scris sînt scrise de doi oameni cu totul și cu totul (ca să spunem așa) diferiți. Asta ar fi primul fapt. Atrage atenția și faptul că ștampila poștei e din Dalboșeț. Apoi... Să dăm însă cuvîntul autorului: „Vă scriu — cităm din prima epistolă — că pe data de 10.IV. 1974, șoferul Izvernariu Ion..." „Pe data de 12 martie 1974 — ne comunică a doua sesizare —... șoferul zis porecla de sat Ion a Ileanei... (am păstrat gramatica originală — n.n.). O bănuială se cere transcrisă aici: păi bine, tovarășe V.N., în 12 aprilie cunoșteai foarte precis identitatea șoferului, iar în 13 aprilie nu-i mai știai decît porecla din satul lui de baștină (care o fi acela, că nu-i spui pe nume) ? ! Nu e nevoie de prea mult curaj pentru a scrie redacției (ca și altor organe județene), relatînd despre succesele din colectivele de muncă din care fac parte semnatarii scrisorilor, ca și despre neajunsuri care mai dăinuie în întreprinderi, instituții, cooperative de producție, în comerț etc. Pentru primele, e suficient entuziasmul, necesitatea sufletească de a face cunoscute și altora bucuriile la care oamenii sunt părtași. Pentru cele din urmă — un dezvoltat, exigent spirit critic, mai simplu spus : cinstea de toate zilele. Mai greu înțelegem ce motive și ce resorturi intime pot determina redactarea unor scrisori cum sunt cele semnate de (să zicem!) Velcotă Nicolae. Probabil, dacă faptele nu se adeveresc, intenția de a-i denigra pe unii semeni sau o lașitate bună de tot disprețul. Ori, dacă faptele se dovedesc pînă la urmă reale, un mod ciudat de a ascunde după... pixuri diferit colorate frica autorilor de a-și asuma responsabilitatea unei critici bine întemeiate. GEORGE LADIMA • ÎN DOUA DECADE La ora cînd parcurgeți aceste rînduri, jurnaliștii reșițeni au și realizat producția prevăzută pe cele 20 de zile din luna aprilie. Potrivit estimărilor făcute, harnicul colectiv va da peste plan în cele două decade 700 tone de fontă. Sporurile de producție, devenite de acum aici, la furnale, tradiționale, sunt urmarea activității neobosite a întregului colectiv pentru eliminarea oricărui deranjament în funcționarea agregatelor. Acum, în preajma zilei de 1 Mai, în frunte se află echipele ce deservesc furnalul nr. 2, cu 200 de tone de fontă în avans. Demn de relevat este că jurnaliștii găsesc, zi de zi, resurse și pentru economisirea cocsului. Pînă azi, ei au redus consumul față de norma internă cu 6 kg pe tona de fontă elaborată. • PENTRU CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII La fabrica de mobilă curbată din cadrul Combinatului de prelucrare a lemnului din Caransebeș se finalizează lucrările de modernizare a fluxului tehnologic, acțiune inițiată de către conducerea întreprinderii în scopul sporirii producției și a productivității muncii. Potrivit calculelor făcute, modernizările din toarele de montaj, finisaj secambalat au permis colectivușilui să mărească producția cu 15 la sută. Numai la scaunele de tip „Bonanza“, introducerea liniei de finisare a dus la sporirea productivității muncii cu 300 la sută; în fotografia de mai jos, un aspect din sectorul de hăituire, condus de comunista Ileana Voicescu, colectiv fruntaș pe secție. IN PAGINA a IV-a DECLARAȚIILE Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia „Sătenii de aici sînt mai mult decît harnici. Sînt gospodari". Cuvintele primarului din Răcășdia îmi stăruie încă în memorie. Adevărul afirmației mi s-a revelat treptat, compunîndu-se din detalii, cifre, mărturii. De altminteri, chiar pentru un vremelnic vizitator al comunei impresia dintîi se conturează cu limpezime: oamenii trăitori într-un sat atît de frumos și bine rînduit numai deprinși a munci cu rîvnă și iscusință pot fi. Așezare cu tradiții în istorie. Răcășdia a devenit în anii din urmă o localitate modernă, cu o zestre edilitar-gospodărească de invidiat. Celor peste 220 de case nou construite li s-au adăugat un dispensar uman, altul veterinar, trei săli de clasă la școala generală, o grădiniță de copii, un cămin cultural, două săli de așteptare la haltele C.F.R., un magazin universal cu bufet, peste 25 000 metri pătrați de trotuare, înșiruirea este departe de a fi completă. Ar mai trebui adăugate cele șapte hectare de zone verzi, o zonă de agrement izvorul Pomost, zece secții prestatatoare de servicii ale cooperației de consum, cîteva tonete alimentare, un magazin I.L.F., o cofetărie, un club și multe alte dotații menite să ofere localnicilor condiții civilizate de trai... Pe moș Pătruț Adam l-am întrerupt din lucru. Sfiala i-a pierit ca prin l-am întrebat farmec atunci cînd care-i „secretul“ dezvoltării multilaterale a comunei de pe apa Răcășdioarei. — Apoi, eu mi-s mulțămit. Avem de toate, gospodării îmbelșugate, în fiecare familie există cel puțin un salariat. Eu, de pildă, mi-am isprăvit casa de curind. Copiii sînt toți trei pe la casele lor, am șase nepoți și strănepoți tot șase. Mi-s bogat, după cum vedeți. „Secretul" nostru e munca brațelor. Atît. Ba, mai este ceva: vrem ca obștea să înflorească, nu urmărim doar interesul nostru, al fiecăruia. Despre moș Pătruț am mai stat de vorbă cu tovarășul Gheorghe Eunică, secretar al comitetului comunal de partid și primar al comunei. Mi-a spus că, deși pensionar, în pofida celor 74 de ani bătuți pe muchie, mai dă o mină de ajutor la munca cîmpului (lucrează în acord global la C.A.P., împreună cu fiicele). Ignea Brîndușa a depășit hotarul celor 80 de ani, dar nu vrea să se lase cu una cu două. A plantat cîțiva pruni chiar zilele astea pe parcela ce o are în grijă din izlazul comunal. Duminicile sînt pentru toată suflarea din centrul de comună și Vrăniuț, satul aparținător, prilej de a face ordine pe străzi, în ogrăzi, de a realiza lucrări de îmbunătățiri funciare. „Avem un energic și primar vrednic" gîndesc la unison sătenii pentru că pretutindeni îl au alături. La construirea trotuarelor, la plantări de pomi sau la spectacolele susținute de artiștii amatori pe scena căminului cultural. Corul bărbătesc, condus de Vasile Ciocănel și Ion Peia, aniversează 80 de ani de la înfiripare, fanfara și taraful, conduse de Simion govan, se bizuie pe talentul Neși pasiunea muzicală a multor tineri săteni. Mai activează o formație de dansuri, arte de teatru, brigadă de agitație, soliști vocali și instrumentiști. Nu numai comuna e în plină înnoire, viguroasă, ci mai ales cei ce i-au plămădit chipul de azi, oamenii. Ei, care găsesc că e în firea lucrurilor să iei dimineața trenul sau autobuzul pentru a merge la serviciu, să cîștigi bine din munca brațelor, să-ți înalți casă nouă, să-ți trimiți copiii la grădiniță și la școli (pînă la cele mai înalte). Să ai în casă televizor, mașină de spălat, frigider — a intrat în obișnuit. De domeniul amintirii sint temerile pentru ziua de mîine, cînd, minați de sărăcie, țăranii fără pămînt argățeau la cei avuți pentru te mirire. Sau luau drumul minei de cărbuni cu turte de mălai în traistă, strâbătînd cu opinca pădurile pînă la Anina. Făceau patru-cinci ceasuri pînă MIHAELA DRAGOȘ (continuare in pag. a 4-a) Chezășie împlinirilor ce vin CU GÎNDUL LA PĂDURILE DE MINE Dezmorțit cu mult mai devreme decît în alți ani, pămîntul românesc al acestei primăveri a întîlnit, încă din miezul iernii, în grădini sau pe versanții carpatini, mina dătătoare de viață a omului. Un cais plantat în fața dinspre soare a casei, poate un măr, un păr, un cireș, un nuc de soi se multiplică pe coaste, de dealuri, pe văile ce duc spre vîrf de munte, văi ale codrilor, cu mii și milioane de viitori arbori. In județul nostru — pe care statisticile îl atestă ca fiind al doilea din țară ca suprafață și zestre forestieră — anul XXX al Eliberării și al celui de-al XI-lea Congres al partidului — înseamnă, și sub aspectul refacerii patrimoniului aurului verde, o energică și amplă acțiune pentru îndeplinirea unei importante sarcini de partid. La Inspectoratul silvic al Caraș-Severinului, inginerul Ilie Odobescu ne-a prezentat, în primul rînd, cîteva cifre care, ele însele, ne dezvăluie o bogăție pe care, altfel, abia o bănuim : • aproape 50 la sută din teritoriul județului este acoperit de păduri ; asta reprezintă, in administrația noastră, 386 000 hectare, la care se adaugă încă 11 000 hectare de păduri comunale. 0 pe anul în curs ne-am propus să refacem pădurea prin plantații pe o suprafață de 3 670 de hectare, iar din planul anual să realizăm, încă în această primăvară, peste 75 la sută. Așadar, un patrimoniu cu adevărat impresionant, căruia îi corespund nu numai, intenții, ci și acțiuni concrete, pentru ca aurul verde din care se alimentează zi de zi industria, confortul nostru urban și casnic, să nu se diminueze, ci, dimpotrivă, să ia proporții. Evident, sarcina principală revine Inspectoratului silvic județean, organ care, la indicația biroului Comitetului județean de partid, a hotărît să realizeze în acest an cel mai mare volum de lucrări de împăduriri. Unde, pe ce spații se vor realize acestea ? In ce condiții de eficiență ? Care sunt preocupările pentru asigurarea materialului săditor și cum se lucrează efectiv acolo unde se fac tăieri, pentru a avea mîine, din nou, arbori de mare valoare economică ? — Mai întîi — reia interlocutorul — aș vrea să vă spun că reîmpădurirea se face pe zonele de tăiere, dar în condiții de plantare a unor specii cu ciclu scurt de creștere, pentru a fi grabnic redate producției industriale. Avem, apoi, acțiuni bune pentru refacerea zonelor cu arboret slab productiv, unde urmărim crearea unor culturi speciale, fără să neglijăm într-un fel pădurile comunale. Din aceste culturi, cota pe 1974, anul speciilor cu ciclu scurt, în special molid, douglas, pin etc., va fi de 1 450 ha, iar raportat la volumul total al împăduririlor, speciile repede crescătoare și de valoare economică ridicată vor reprezenta 80 la sută. O seamă întreagă de sondaje efectuate în zonele noilor plantații atestă că această primăvară timpurie a fost de cel mai bun augur pentru oamenii care răspund de extinderea codrilor valoroși. Astfel de situații lăudabile ne oferă ocoalele silvice Moldova Nouă — cu evidențieri pentru oameni ca brigadierul Nicolae Văleanu, pădurarii Macu Bălăci, Ilie Străin, Dragutin Parusin , Berzasca, în frunte cu brigadierul Ion Dumitru și pădurarul Ilie Nelencovici , Bocșa, cu inimoși ca Ion Stepan, brigadier, ori pădurarul Drăgoișoru , Bozovici care, la fel, prin hărnicia și interesul brigadierului Ion Rista și pădurarilor Nicolae Bihoi, Dănilă Găvan, Ilie Găină, se situează în fruntea emulației pentru destinul pădurilor de mîine. Ne-a reținut, în mod plăcut, atenția, și faptul că în baza unui riguros progres și se urmărește ca dezvoltarea pădurilor în perspectivă să vizeze nemijlocit asigurarea necesarului în cantități de masă pentru furnire estetice. Ca urmare, o importantă pondere a noilor plantații se va realiza cu frasin, paltin, cireș (peste 300 ha), cu nuc negru și comun (peste 80 ha). Firește, e important să nominalizăm și zonele care beneficiază de sporul de interes pe aceas- NICOLAE MEGINEANU (Continuare in pag. a 2-a) ® Programul competițiilor sportive PSIHOLOGIA ȘI SOCIOLOGIA INDUSTRIALA Procesul de perfecționare permanentă a organizării și conducerii întreprinderii industriale socialiste se desfășoară tot mai pregnant sub incidența găsirii celor mai viabile căi de mobilizare, coordonare și control ale potențialului și rezultatelor muncii, astfel incit, în fiecare etapă de dezvoltare, eficiența obținută să fie maximă, în contextul revoluției tehnico-științifice contemporane, al sporirii complexității legăturilor interne și externe, întreprinderea este, și mai ales trebuie privită, nu numai o unitate producătoare, dar și un important mediu social și de viață al celor ce muncesc, în care se realizează dubla calitate a muncitorului, de producător și proprietar al mijloacelor de producție, concordanța între mijloacele, condițiile de muncă și om — transformatorul valorilor de întrebuințare latente în valori de întrebuințare reale și active. In această direcție, psihologia și sociologia industrială au un cuvînt tot mai mare de spus, rezultatele cercetărilor desfășurate și în țara noastră relevînd aportul celor două științe la aprofundarea cunoașterii factorului uman, a optimizării activității productive a acestuia. Discuția pe care am avut-o la laboratorul de psihologie industrială din cadrul Combinatului siderurgic Reșița evidențiază cîteva aspecte din problematica investigațiilor colectivului în direcțiile amintite. Interlocutorii: șeful laboratorului, ZOLTAN BOGAȚI — psiholog, CARMEN GRAMADA — sociolog, LUDOVIC MOLNÁR — psiholog. (Continuare in pag. a 3-a) I :--- ■ In urmă cu aproximativ o lună conducerea Școlii generale nr. 1 din Oțelu Roșu a inițiat, pentru zilele de vacanță, organizarea unei excursii cu autocarul prin țară. Evident, o excursie pentru elevi, în acest scop, la data de 2 aprilie a.c., a fost achitată suma stabilită, respectiv 13 000 lei, la O.J.T. Caraș-Severin. Plecarea în stabilită, astfel, excursie a fost de 7 aprilie, ora pentru ziua 7 dimineața Cei 40 de elevi au așteptat cu multă nerăbdare sosirea mașinii, dar în zadar. Pe la ora 6,20, a sunat telefonul care a adus vestea că excursia ... ^s-a contramandat (fără a primi alte explicații), iar autocarul nu mai vine. Ce au de spus tovarășii de la O.J.T. Caraș-Severin ? NICOLAE FENEȘIU Oțelu Roșu M N.R. Răspunsul O.J.T. Caraș-Severin — în ediția noastră din 28 aprilie a.c. • „SARBATOAREA LILIACULUI“ LA CARAȘOVA Mîine, la Carașova, începînd de la ora 9,30, se va desfășura tradiționala „Sărbătoare a liliacului", prilej de cunoaștere a frumuseților acestor meleaguri. Căminul cultural va găzdui etapa județeană a concursului formațiilor muzical-coregrafice la care își aduc contribuția artiștii amatori din localitățile Carașova, Lupac, Goruia, Ticvaniu Mare, Ciudanovița, Zorlențu Mare, Ezeriș, Fîrliug, Vermeș, Ramna, Dodin, Berzovia, Anina, Bocșa și Reșița. Sunt programate coruri și grupuri vocale, echipe de dansuri, brigăzi artistice de agitație, soliști vocali și instrumentiști. • SE DEZVOLTA rețeaua DE UNITĂȚI CINEMATOGRAFICE întreprinderea cinematografică a județului Caraș-Severin, preocupîndu-se de continua îmbunătățire a muncii cu filmul — a înființat noi unități la Soceni, Borlovenii Noi, Șopotu Vechi, Bucoșnița, Gherteniș, Șoșdea și Cornuțel. Noile cinematografe sătești, care funcționează în cadrul căminelor culturale din localitățile respective, prezintă proiecții de filme artistice, documentare și jurnale de actualități, de 4 ori pe săptămînă. De asemenea, cinematografele de la Cîlnic, Ramna, Marga și Lupac au fost dotate cu aparatură modernă din producție indigenă, iar la cele trei unități din Caransebeș, la Bozovici, Vărădia și comuna Eftimie Murgu s-au introdus redresoare de seleniu, can asigură o proiecție de calitate superioară. (C. BRÎNDUȘOIU, corespondent). • NOI ÎNLESNIRI MEMBRILOR C.A.P. Casa de ajutor reciproc de pe lingă comitetele sindicatelor din C.S.R. și I.C.M.R. aduce la cunoștința celor interesați că, începînd cu luna aprilie a.c., se aplică noi înlesniri în favoarea membrilor săi, prin majorarea limitelor împrumuturilor ce li se acordă. In funcție de depuneri, sunt prevăzute împrumuturi între 1 000 lei (la 101 — 200 lei depuneri) și 12 000 lei (4 001 — 5 000 lei depuneri), cu obligația restituirii lor în termene de 12 și 24 de luni. Cei care au depuneri peste 6 000 lei pot obține împrumuturi de pînă la V. 000 lei. Interesant de știut este faptul că la asigurarea împrumuturilor se va ține seama de felul cum s-au achitat anterior ratele și cotizația, dacă solicitanții nu au salariu grevat de alte rețineri, care să depășească o treime din valoarea lui. Ratele se vor stabili astfel ca împrumutul să se restituie în termen de 24 luni, iar rata lunară să nu fie mai mare de o treime din cîștig.