Flamura, aprilie 1974 (Anul 26, nr. 2915-2939)

1974-04-25 / nr. 2935

m mitmimimmm----------- -...........................................................................................................mmämmm ------ —-----------------------------------------------------­ ANUL XXVI, Nr. 2935 • JOI, 25 APRILIE 1974 • 4 PAGINI, 30 BANI Lucrările Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice participarea președintelui Republicii Socialiste România, tovară­ O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineața, prin șui Nicolae Ceaușescu. Prezența șefului statului ro­mân la această importantă reuniune internațională rele­vă, încă o dată, cu pregnan­ță, interesul viu pe care țara noastră îl manifestă față de activitatea acestui organism al O.N.U., față de rolul său în­semnat în promovarea spiri­tului de cooperare între țările membre ale Comisiei, între toate statele lumii, pe baze egale, durabile și reciproc a­­vantajoase, în procesul de e­­dificare a unor raporturi noi de pace, securitate și colabo­rare fructuoasă între națiuni. Ea ilustrează, în același timp, în chip României marcant, hotărîrea socialiste de a-și aduce și în viitor o contribu­ție activă la diviziunea inter­națională a muncii, la ampli­ficarea schimbului de valori materiale și spirituale, la transformarea Europei într-o zonă de largă și rodnică con­lucrare, în care relațiile din­tre state, indiferent de diuirea lor social-politică, orin­­de mărimea sau nivelul de dez­voltare, să fie așezate cons­tant și temeinic pe principii­le deplinei egalități în drep­turi, respectului ței și suveranității independen­țaționale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, nerecurgerii la forță sau la amenințarea cu forța, asigu­rării dreptului fiecărui popor de a-și organiza viața con­form năzuințelor și aspirații­lor proprii. Sesiunea de la­. București — cea dinții organizată în afara sediului Comisiei — reprezin­tă, prin nivelul participării și însemnătatea problemelor a­­bordate, un eveniment cu profunde semnificații în pla­nul colaborării economice eu­ropene, al vieții internaționale actuale. Pe agenda ei de lu­cru sîn­t înscrise teme de ma­joră importanță pentru extin­derea și diversificarea coope­rării pe continentul nostru, în domenii economice priori­tare, pentru progresul general (Continuare in pag. a 4-o) Cuvintarea tovarășului MOLAE CE­UȘESCU Doamnelor și domnilor, Stimați oaspeți, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un călduros salut dumneavoastră, participanților la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, care de 7 zile își desfășoară lu­crările în Capitala patriei noas­tre. Această reuniune are loc în împrejurări cînd popoarele euro­pene, ca de altfel toate a­le lumii, sînt confruntate națiv­cu probleme deosebit de grave de­terminate de perpetuarea unor relații inechitabile între state, a unor forme și practici colonialis­te și neocolonialiste, de prelun­girea crizei monetare și accen­tuate în ultima vreme de criza energiei, de dificultățile asigură­rii materiilor prime, de alte as­pecte ale vieții economice. In a­­ceste împrejurări sesiunea Comi­siei Economice O.N.U., pe agen­da căreia sunt înscrise coopera­rea în sfera producției și schim­burile de bunuri materiale, cola­borarea în domeniul științei tehnologiei, este chemată să con­si­tribuie la enunțarea unor solu­ții în vederea unirii eforturilor țărilor europene pentru rezolva­rea, cu forțe comune, a proble­melor economice de importanță majoră ale continentului, ale în­tregii omeniri. Fără îndoială, încă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică și teh­­nico-științifică, schimbul de va­lori materiale, de bunuri spiri­tuale, de informații și de expe­riență reprezintă în lumea mo­dernă o necesitate obiectivă a e­­voluției fiecărei țări în pas cu cuceririle progresului universal și, în același timp, o condiție a mersului înainte al întregii u­­manități. Analizînd realitatea­­ în această lumină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat amploare tot mai mare colabora­­­rea economică, tehnico-științifică și culturală între statele de pe continentul european. Viața de­monstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite în acest domeniu, că mai persistă anacro­nisme care frînează desfășurarea plenară a colaborării. Statele eu­ropene dispun, după părerea noastră, de largi posibilități pen­tru a intensifica cooperarea pe tărîmul asigurării, folosirii gospodăririi raționale a materii­­i­lor prime, al surselor de ener­gie, al producției industriale, al ameliorării mediului ambiant, al perfecționării­­ mijloacelor de comunicații și telecomunicații, precum și în alte domenii econo­mice. Un rol stimulator deosebit de important ar avea în acest sens așezarea raporturilor dintre națiuni pe principii noi de ega­litate și democratice. Tocmai în această direcție apreciem că Co­misia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce o contribu­ție deosebit de prețioasă, militînd mai activ pentru instaurarea în întregul ansamblu al relațiilor intereuropene a principiilor ega­lității și echității, pentru înlătu­rarea oricăror discriminări ce mai impietează schimburile in­ternaționale. înlăturarea măsuri­lor discriminatorii, a taxelor și suprataxelor constituie o cerință obiectivă pentru realizarea unei largi cooperări economice între țările europene. De asemenea, es­te necesar ca țările continentului nostru să acționeze mai pentru realizarea unui nou unitar sis­tem monetar care să asigure un raport echitabil între monezile naționale. Progresul material, so­cial și cultural al statelor de pe continentul nostru cere să se acționeze cu toată fermitatea și consecvența împotriva împărțirii Europei în blocuri economice în­chise, pentru relații nestingheri­te între toate statele continentu­lui nostru. In soluționarea pro­blemelor complexe ale relațiilor economice, țările europene tre­buie să acționeze nu de pe po­ziții de concurență, ci în mod u­­nitar, pornind de la necesitatea participării active la făurirea u­­nei noi ordini economice interna­ționale, bazată pe egalitate și e­­chitate, pe crearea unor rapor­turi juste între prețurile materii­lor prime și ale produselor in­dustriale. La stabilirea unor pre­țuri echitabile, după părerea noastră, trebuie să se pornească de la legități și principii obiec­tive care să permită comensurarea justă a valorii diferitelor produ­se, înlăturarea acțiunilor specu­lative sau de conjunctură, ce ge­nerează, în ultimă instanță, de­reglarea relațiilor economice, ac­centuează starea de înapoiere a țărilor în curs de dezvoltare, creează condițiuni tot mai gra­ve pe plan internațional. Proce­­dînd astfel, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa va deveni u­n organism de­­ promovare a noilor raporturi economice, va determina progrese însemnate în făurirea unor relații cu adevărat noi între statele continentului nostru, în crearea unui climat de încredere și apropiere între po­(Continuare în pag. a 4-a) Resurse energetice • SESIUNE DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Reșița, a avut loc o sesiune de comunicări știin­țifice pe tema utilizării raționale a resurselor energetice, organizată de Combinatul siderurgic Reșița. In prima parte a sesiunii au fost urmărite comunicările susținute de tovarășul dr. ing. Trandafir Cocârlă : „Importanța măsurilor stabi­lite de conducerea partidului privind lărgirea bazei energetice, gospodărirea combustibilului și energiei electrice“ și „Bilanț termic al unui cuptor Siemens Martin“, în continuare, au fost prezentate următoa­rele lucrări: „Consumuri energetice realizate la C.S.R. comparativ cu realizările unor întreprin­deri similare din țară și străinătate" și „Ten­dințe noi în metalurgie privind utilizarea efi­cientă a resurselor energetice“ (ing. Constantin Savu, directorul C.S.R., și ing. Constantin Ursu­­lescu), „Cercetări privind utilizarea cărbunelui Lupac la aglomerarea minereurilor de fier (prof dr. ing. Neculae Murguleț, de la I.P. București, ing. Arnold Urseanu, Petru Mihalcea, geolog, Petru Vlad, de la I.F.L.G.S., ing. Mihai Ștefă­­niuc, ing. Vasile Bocean), „Influența poziției și a impulsului specific al arzătoarelor asupra eco­nomiei de combustibil și a productivității cup­torului Siemens Martin“ (ing. I. Drăguț și ing. A. Dijmărescu), „Privire generală asupra efi­cienței energetice în utilizarea combustibililor energetici la C.S.R.“ (ing. I. Munteanu și ing. E. Kuhar), „Eficiența utilizării gazului metan la furnale“ (ing. I. Birăescu și ing. S. Călinescu), „Variabilitatea factorilor indicativi asupra re­ducerii consumului de căldură la furnale“ (ing. E. Liegner), „Preluarea disponibilului de gaz de furnal la C.E.T. suflante, rezultat în timpul schimbării cauperilor“ (ing. I. Körtvölösy), „Bi­lanț termic real și optim al cuptorului cu pro­pulsie“ (ing. M. Vișan și ing. I. Szabó), „Redu­cerea consumului specific de energie electrică pentru producerea aerului comprimat“ (ing. P. Roșu și ing. Gh. Tătaru), „Influența factori asupra consumului specific de diferiților energie electrică la fabricarea aglomeratului autofon­­dant“ (ing. M. Calapod și ing. K. Philips), „Con­sumuri specifice realizate la C.E.T. suflante“ (ing. S. Popovici), „Contribuții la reducerea pierderilor în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice" (ing. A. Stengel și ing. M. Scînteie), „Bilanțul termoenergetic al furnalului“ (ing. Gh. Sîrbu și ing. S. Călinescu), „Posibili­tăți de dezvoltare a bazei electroenergetice“ (ing. Gh. Florescu și ing. Emeric Bodea), „Considera­ții privind posibilitățile de îmbunătățire a ins­talațiilor de compensare a puterii reactive“ (ing. I. Kanton), „Noi procedee de elaborare a oțelu­lui" (ing N. Popa). ■ Președintele Nicolae Ceaușescu a primit pe ministrul afacerilor externe, al cooperării și planului al Republicii Burundi Președintele Republicii Socia­liste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit la 24 aprilie pe ministrul afacerilor externe, al cooperării și planului al Re­publicii Burundi, Artemon Kananiye, care face o vizită Sim­­în țara noastră. Oaspetele a fost însoțit de Fe­lix Magenge, directorul general al afacerilor politice și adminis­trative din Ministerul Afacerilor Externe, al Cooperării și Planu­lui. La întrevedere a participat George Macovescu, ministrul a­­facerilor externe. Cu acest prilej, oaspetele a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un călduros mesaj de salut și prietenie din partea pre­ședintelui Republicii Burundi, general Michel Micombero, îm­preună cu urări de sănătate și fericire personală, de prosperita­te și succes poporului român. Totodată, el a transmis tova­rășului Nicolae Ceaușescu invi­tația adresată de președintele Michel Micombero de a face o vizită oficială în Republica Bu­rundi. Președintele Republicii Socia­liste România a acceptat cu plă­cere invitația. La rîndul său, to­varășul Nicolae Ceaușescu a in­vitat pe generalul Michel Mi­combero să viziteze România. De asemenea, el a rugat pe oaspete să transmită președintelui Repu­blicii Burundi un cordial și prie­tenesc salut, cele mai bune u­­rări de fericire și pace, de succe­se tot mai însemnate poporului burundez în lupta sa pentru dez­voltarea economică și socială a patriei. Ministrul burundez a dat o înaltă apreciere politicii externe a statului român, de relații noi, bazate pe deplina egalitate în drepturi, de­ pace și colaborare internațională, promovată cu fer­mitate de președintele Nicolae Ceaușescu, precum și rezultatelor obținute de poporul român în eforturile sale de edificare a noii orînduiri. In timpul convorbirii, oaspete­le a apreciat că vizitele pe care șeful statului român le-a între­prins într-o serie de state din Africa, convorbirile avute cu șefi de state și conducători ai mișcă­rilor de eliberare națională au deschis noi perspective dezvoltă­­­rii multilaterale a relațiilor din­tre România și țările continentu­lui african. Cu deosebită satisfac­ție a fost relevată evoluția pozi­tivă a raporturilor de colabora­re prietenească româno-burunde­­ze, exprimîndu-se dorința comu­nă de a acționa și a pune în va­loare noi posibilități de amplifi­care a cooperării economice, pre­cum și în domeniul cultural, teh­­nico-științific, corespunzător in­tereselor ambelor popoare. Au fost abordate, de aseme­nea, unele probleme ale vieții politice internaționale actuale. S-a subliniat hotărîrea Republi­cii Socialiste România și a Re­publicii Burundi de a contribui și în viitor la întărirea frontu­lui antiimperialist, la cauza lup­tei popoarelor împotriva colonia­lismului și neocolonialismului, la așezarea relațiilor dintre state pe principii noi de echitate și ega­litate în drepturi, la întărirea păcii, securității și colaborării în întreaga lume, întrevederea s-a desfășurat în­tr-o atmosferă cordială, priete­nească. Astăzi, în jurul orei 14:45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Aeroportul Otopeni ceremonia plecării președintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, care, la invitația președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a întreprins o vizi­tă oficială de prietenie in țara noastră. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit delegația Uniunii Socialiste Arabe Miercuri după-amiază, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a primit de­legația Uniunii Socialiste Arabe, condusă de Youssef Kamel Ab­del Aziz, membru al Secretaria­tului C.C. al U.S.A., președinte­le Comisiei de disciplină, care fa­ce o vizită în țara noastră. delegație fac parte Kamal Din El Chazli și An­ Dofda, membri ai C.C. al U.S.A., și Mustafa Za­­zouze, consilier juridic. La primire au luat parte tova­rășii Mihai Dalea, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele U­­niunii Generale a Sindicatelor din România, Ștefan Andrei, secre­tar al C.C. al P.C.R., Nicolae Gum­­­ă, membru al C.C. al P.C.R., președintele Colegiului Central de Partid, Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție al C.C. al P.C.R. Exprimînd deosebita satisfac­ție de a fi primiți de conducă­torul României, șeful delegației Uniunii Socialiste Arabe a trans­mis tovarășului Nicolae Ceaușescu, în calitatea sa de conducător a­­les al poporului român, secretar general al Partidului Comunist Român, cele mai sincere și prie­tenești­ salutări din partea pre­ședintelui Republicii Arabe E­­gipt, Anwar Sedat, președinte al Uniunii Socialiste Arabe. De a­­semenea, Youssef Kamel Abdel Aziz a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu, întregului po­por român salutul călduros al în­tregii conduceri a Uniunii Socia­liste Arabe, al primului secretar al acesteia, Mohamed Hafez Gha­­nem.­ Mulțumind cu căldură pentru salutul primit din partea priete­nului său, președintele Anwar Sadat, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat pe șeful dele­gației ca, la înapoierea în țară, să-i transmită un salut cordial și cele mai bune urări. Totodată, secretarul general al P.C.R. a adresat Uniunii So­cialiste Arabe, primului secretar al acesteia, întregii conduceri a U.S.R. cele mai bune urări de succes în întreaga activitate de organizare și conducere a popo­rului egiptean pe calea nouă. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a transmis, de asemenea, poporului prieten egiptean salutul său per­sonal și al poporului român, îm­preună cu cele mai bune urări de prosperitate, bunăstare și pace. In cadrul convorbirii, au fost abordate unele probleme ale ac­tivității și preocupărilor actuale ale P.C.R. și U.S.R., ale rapor­turilor de prietenie și colabora­re dintre cele două organizații politice, care cunosc o dezvolta­re continuă. S-a dat, totodată, o înaltă apreciere raporturilor po­litice, economice, tehnico-științi­­fice și culturale dintre cele două țări, raporturi care, în spiritul convorbirilor și înțelegerilor con­venite între președinții Nicolae Ceaușescu și Anwar Sadat, cu­nosc o amplificare și diversifica­re multilaterală. In acest cadru, s-a relevat utilitatea folosirii, în continuare, a tuturor posibilită­ților existente pentru adîncirea pe mai departe a acestor relații, corespunzător intereselor ambe­lor țări și popoare, cauzei liber­tății, independenței naționale, progresului, păcii și înțelegerii internaționale. In timpul convorbirii, membrii delegației egiptene au exprimat sincere mulțumiri pentru prile­jul oferit de a vizita România, de a cunoaște realitățile economico­­sociale ale țării noastre, felici­­tînd pe președintele Nicolae Ceaușescu, întreaga conducere de partid, întregul popor ro­mân, pentru realizările de seamă obținute în edificarea socialiste, pentru politica societății activă pe plan internațional, in spriji­nul afirmării independenței și su­veranității naționale a tuturor statelor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a reafirmat, cu acest prilej, poziția României în legătură cu situația din Orientul Mijlociu, apreciind că dezangajarea militară dintre Egipt și Israel constituie un prim pas spre eliberarea totală a te­ritoriilor arabe ocupate, spre stabilirea unei păci trainice drepte în această zonă. Secreta­si­rul general al partidului a sub­liniat că aceasta deschide o eră nouă, creează condiții pentru o soluționare definitivă a proble­melor din Orientul Mijlociu, fapt care va permite poporului egiptean să se consacre făuririi unei vieți noi, libere, în unei păci drepte, a spus cadrul pre­ședintele Nicolae Ceaușescu, este necesară garantarea dreptului la independență națională și in­tegritate teritorială, a tuturor statelor din regiune, soluționarea problemei palestiniene prin asi­gurarea dreptului poporului pa­lestinian la autodeterminare, la organizarea unei vieți de­ sine­­stătătoare, conform voinței și as­pirațiilor proprii. Intîlnirea ,s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. 1 MAI SĂRBĂ­TARE A MUNCII INTIMPINA­TĂ CU NOI SUCCESE din luna aprilie: LA MINA CENTRALĂ A I.M. MOLDOVA NOUĂ, ÎNTRECEREA MINERILOR SE REFLECTĂ IN REZULTATE SPORITE PENTRU MINEREU MAI MULT ȘI MAI BUN întrecerea pentru o produc­ție record de minereu extras continuă în abatajele secției mina centrală de la I.M. Mol­dova Nouă. In a doua decadă a lunii aprilie, preocuparea colectivelor de muncitori pen­tru valorificarea integrală timpului de lucru și organi­a­zarea mai bună a producției au permis creșterea susținută a randamentului zilnic și productivității pe post de lu­­­cru. In raionul I, brigada condu­să de Constantin Goanță depășit sarcinile de plan de­­ la începutul lunii cu peste 1250 tone de minereu. între succesele deosebite înregistra­te de această formație se evi­dențiază și obținerea, în ziua de 20 aprilie a.c., a unei pro­ducții de peste 270 de tone. Emulația pentru mai mult, într-un termen mai scurt, ce a cuprins echipele de muncă, se reflectă edificator și în ac­tivitatea minerilor din raionul II. Aici, pînă la 22 aprilie cantitatea de minereu extrasă suplimentar se ridică la pes­te 3 600 tone. In acest fel es­ B. C. RADUT (Continuare in pag. a I-a) • RITMURI ÎNALTE DE EXECUȚIE. Constructorii de la I.C.M.M. Reșița, care înalță noua hală de la I.C.M. Bocșa destinată fabri­cării macaralelor portuare și utilajelor com­plexe, avansează rapid, încadrîndu-se în grafi­cele de execuție. După cum ne spunea ingine­rul Gheorghe Rusu, șeful serviciului plan-dez­­voltare din cadrul I.C.M. Bocșa, planul de in­vestiții pe trimestrul I al acestui an a fost rea­lizat în proporție de 128,73 la sută, iar la cons­­trucții-montaj­e de 109 la sută. La aceste rea­lizări se cuvine să evidențiem contribuția for­mațiilor de muncă din cadrul I.C.M.M. Reșița, între care echipa de electricieni condusă de Au­rel Bălăci din sectorul maistrului Pavel Gosta ; echipele de montori conduse de Iosif Kilvany și Petru Tapos, din sectorul maistrului Petru Tibru ; echipele de construcții conduse de to­varășii Gheorghe Izdriță și Constantin Muntea­nu, din sectorul maistrului Valeriu Neda , echi­pa de instalatori condusă de Andrei Tess. Un alt element pozitiv este, de asemenea, faptul că s-a terminat montarea stîlpilor de be­ton armat. Alți trei stîlpi vor fi înălțați o dată cu demontarea liniei electrice aeriene de 35 kW. Concomitent cu aceste operațiuni, se lucrează la montarea cablului subteran. Prima deschidere din noua hală de macarale portuare și utilaje complexe este acoperită cu elemente prefabrica­te ; în acest sens au fost instalate căile de ru­lare și primul pod rulant. De asemenea, se lu­crează intens la instalațiile solicitate de proce­sele de producție. Sunt perspective de realizare și chiar depășire a sarcinilor planului de inves­tiții în trimestrul II al acestui an. ECONOMII. Este bine știut faptul că, vorbind despre transporturi, trebuie să amintim, în primul rînd, de combustibil. Feroviarii de la Depoul C.F.R. din Oravița s-au dove­dit a fi adevărați gospodari: în trimes­trul întîi al anului, valoarea economiilor realizate depășește 900 000 lei, ceea ce reprezintă, numai la combustibil convențional, o economie de peste 800 tone. Printre cei mai chibzuiți ceferiști, îi a­­mintim pe : Ștefan Suhar — mecanic, Gheorghe Negru — fochist, Simion Deheleanu — mecanic, Francisc Erhardt — fochist, Romulus Gherga și Ion Stroe — mecanici de locomotive Diesel, Păun Lupinca și Doru Rusovan — mecanic aju­tor. Doamnei MARGARETHA JONAS V­I­E­N­A Soția mea și cu mine am aflat cu durere despre încetarea din viață a președintelui federal al Republicii Austria, dr. Franz Jo­nas. Păstrăm vii în amintire convorbirile noastre prietenești din 1969 și 1970, la București și Viena, cînd ne-am întîlnit cu regre­tatul președinte și cu domnia voastră, evenimente importante în dezvoltarea bunelor raporturi dintre România și Austria. NICOLAE CEAUȘESCU președintele Republicii Socialiste România A­v A­mm­­ m pomeim - MMI CI IBM MUIATĂ CU TOATE FORȚELE Timpul prielnic de la începutul acestei luni a permis ca în toate zonele județului să se lucreze cu succes la pregătirea tere­nului și, ca urmare a temperaturilor ridicate, în multe unități s-a început și însămînțarea porumbului. Precipitațiile din ultima pe­rioadă, însoțite de temperaturi scăzute, au dus la frînarea însă­­mînțărilor. Dat fiind că am intrat în a treia decadă a lunii a­­prilie, deci în epoca optimă de însămînțare a porumbului, am solicitat tovarășului inginer Francisc Berwanger, director gene­ral adjunct al D.G.A.I.A.A., să-și spună părerea în legătură cu a­­ceastă importantă acțiune. — Apreciem că în această primăvară s-a muncit cu mult simț de răspundere în toate unitățile a­­gricole. Pe suprafață de întreaga destinată pentru teren po­rumb a fost pregătit patul germinativ în­că de la începutul lu­nii aprilie. Specialiș­tii din cooperativele agricole au apreciat, fiecare în funcție de condițiile locale, da­ta începerii însămîn­­țării acestei culturi. Ca urmare, unele u­­nități, cum sînt cele de la Iam, Vermeș, Izgar, Vrani, Les­­covița au însămînțat întreaga suprafață, iar la Ciontea, Iertof, Mercina și în alte u­­nități porumbul se pune acum pe ulti­mele hectare. La ni­velul județului, în cooperativele agrico­le de producție po­rumbul a fost însă­mânțat pe 8 638 de hectare din totalul de 20 400. Unitățile din consiliul inter­­cooperatist Berliște au realizat această lucrare, pînă la în­ceputul acestei săp­­tămîni, în proporție de 79 la sută, cele din consiliul - 72 la sută, Zlatița Ber­zovia — 71 la sută, Moldova Nouă — 62 la sută, Grădinari — +4 la sută, Bocșa — 41 la sută, Oravița — 30 la sută. Lucra­(Conf. in pag. a 3-a)

Next