Flamura, aprilie 1974 (Anul 26, nr. 2915-2939)
1974-04-25 / nr. 2935
m mitmimimmm----------- -...........................................................................................................mmämmm ------ —----------------------------------------------------- ANUL XXVI, Nr. 2935 • JOI, 25 APRILIE 1974 • 4 PAGINI, 30 BANI Lucrările Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa Lucrările celei de-a XXIX-a sesiuni a Comisiei Economice participarea președintelui Republicii Socialiste România, tovară O.N.U. pentru Europa au fost onorate, miercuri dimineața, prin șui Nicolae Ceaușescu. Prezența șefului statului român la această importantă reuniune internațională relevă, încă o dată, cu pregnanță, interesul viu pe care țara noastră îl manifestă față de activitatea acestui organism al O.N.U., față de rolul său însemnat în promovarea spiritului de cooperare între țările membre ale Comisiei, între toate statele lumii, pe baze egale, durabile și reciproc avantajoase, în procesul de edificare a unor raporturi noi de pace, securitate și colaborare fructuoasă între națiuni. Ea ilustrează, în același timp, în chip României marcant, hotărîrea socialiste de a-și aduce și în viitor o contribuție activă la diviziunea internațională a muncii, la amplificarea schimbului de valori materiale și spirituale, la transformarea Europei într-o zonă de largă și rodnică conlucrare, în care relațiile dintre state, indiferent de diuirea lor social-politică, orinde mărimea sau nivelul de dezvoltare, să fie așezate constant și temeinic pe principiile deplinei egalități în drepturi, respectului ței și suveranității independențaționale, neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, nerecurgerii la forță sau la amenințarea cu forța, asigurării dreptului fiecărui popor de a-și organiza viața conform năzuințelor și aspirațiilor proprii. Sesiunea de la. București — cea dinții organizată în afara sediului Comisiei — reprezintă, prin nivelul participării și însemnătatea problemelor abordate, un eveniment cu profunde semnificații în planul colaborării economice europene, al vieții internaționale actuale. Pe agenda ei de lucru sînt înscrise teme de majoră importanță pentru extinderea și diversificarea cooperării pe continentul nostru, în domenii economice prioritare, pentru progresul general (Continuare in pag. a 4-o) Cuvintarea tovarășului MOLAE CEUȘESCU Doamnelor și domnilor, Stimați oaspeți, îmi face o deosebită plăcere să vă adresez un călduros salut dumneavoastră, participanților la cea de-a 29-a sesiune a Comisiei Economice O.N.U. pentru Europa, care de 7 zile își desfășoară lucrările în Capitala patriei noastre. Această reuniune are loc în împrejurări cînd popoarele europene, ca de altfel toate ale lumii, sînt confruntate națivcu probleme deosebit de grave determinate de perpetuarea unor relații inechitabile între state, a unor forme și practici colonialiste și neocolonialiste, de prelungirea crizei monetare și accentuate în ultima vreme de criza energiei, de dificultățile asigurării materiilor prime, de alte aspecte ale vieții economice. In aceste împrejurări sesiunea Comisiei Economice O.N.U., pe agenda căreia sunt înscrise cooperarea în sfera producției și schimburile de bunuri materiale, colaborarea în domeniul științei tehnologiei, este chemată să consitribuie la enunțarea unor soluții în vederea unirii eforturilor țărilor europene pentru rezolvarea, cu forțe comune, a problemelor economice de importanță majoră ale continentului, ale întregii omeniri. Fără îndoială, încă este necesar să pornim neîncetat de la faptul că cooperarea economică și tehnico-științifică, schimbul de valori materiale, de bunuri spirituale, de informații și de experiență reprezintă în lumea modernă o necesitate obiectivă a evoluției fiecărei țări în pas cu cuceririle progresului universal și, în același timp, o condiție a mersului înainte al întregii umanități. Analizînd realitatea în această lumină, putem aprecia că în ultimii ani a căpătat amploare tot mai mare colaborarea economică, tehnico-științifică și culturală între statele de pe continentul european. Viața demonstrează însă că mai există mari rezerve nefolosite în acest domeniu, că mai persistă anacronisme care frînează desfășurarea plenară a colaborării. Statele europene dispun, după părerea noastră, de largi posibilități pentru a intensifica cooperarea pe tărîmul asigurării, folosirii gospodăririi raționale a materiiilor prime, al surselor de energie, al producției industriale, al ameliorării mediului ambiant, al perfecționării mijloacelor de comunicații și telecomunicații, precum și în alte domenii economice. Un rol stimulator deosebit de important ar avea în acest sens așezarea raporturilor dintre națiuni pe principii noi de egalitate și democratice. Tocmai în această direcție apreciem că Comisia Economică O.N.U. pentru Europa poate aduce o contribuție deosebit de prețioasă, militînd mai activ pentru instaurarea în întregul ansamblu al relațiilor intereuropene a principiilor egalității și echității, pentru înlăturarea oricăror discriminări ce mai impietează schimburile internaționale. înlăturarea măsurilor discriminatorii, a taxelor și suprataxelor constituie o cerință obiectivă pentru realizarea unei largi cooperări economice între țările europene. De asemenea, este necesar ca țările continentului nostru să acționeze mai pentru realizarea unui nou unitar sistem monetar care să asigure un raport echitabil între monezile naționale. Progresul material, social și cultural al statelor de pe continentul nostru cere să se acționeze cu toată fermitatea și consecvența împotriva împărțirii Europei în blocuri economice închise, pentru relații nestingherite între toate statele continentului nostru. In soluționarea problemelor complexe ale relațiilor economice, țările europene trebuie să acționeze nu de pe poziții de concurență, ci în mod unitar, pornind de la necesitatea participării active la făurirea unei noi ordini economice internaționale, bazată pe egalitate și echitate, pe crearea unor raporturi juste între prețurile materiilor prime și ale produselor industriale. La stabilirea unor prețuri echitabile, după părerea noastră, trebuie să se pornească de la legități și principii obiective care să permită comensurarea justă a valorii diferitelor produse, înlăturarea acțiunilor speculative sau de conjunctură, ce generează, în ultimă instanță, dereglarea relațiilor economice, accentuează starea de înapoiere a țărilor în curs de dezvoltare, creează condițiuni tot mai grave pe plan internațional. Procedînd astfel, Comisia Economică O.N.U. pentru Europa va deveni un organism de promovare a noilor raporturi economice, va determina progrese însemnate în făurirea unor relații cu adevărat noi între statele continentului nostru, în crearea unui climat de încredere și apropiere între po(Continuare în pag. a 4-a) Resurse energetice • SESIUNE DE COMUNICĂRI ȘTIINȚIFICE Ieri, la Casa de cultură a sindicatelor din Reșița, a avut loc o sesiune de comunicări științifice pe tema utilizării raționale a resurselor energetice, organizată de Combinatul siderurgic Reșița. In prima parte a sesiunii au fost urmărite comunicările susținute de tovarășul dr. ing. Trandafir Cocârlă : „Importanța măsurilor stabilite de conducerea partidului privind lărgirea bazei energetice, gospodărirea combustibilului și energiei electrice“ și „Bilanț termic al unui cuptor Siemens Martin“, în continuare, au fost prezentate următoarele lucrări: „Consumuri energetice realizate la C.S.R. comparativ cu realizările unor întreprinderi similare din țară și străinătate" și „Tendințe noi în metalurgie privind utilizarea eficientă a resurselor energetice“ (ing. Constantin Savu, directorul C.S.R., și ing. Constantin Ursulescu), „Cercetări privind utilizarea cărbunelui Lupac la aglomerarea minereurilor de fier (prof dr. ing. Neculae Murguleț, de la I.P. București, ing. Arnold Urseanu, Petru Mihalcea, geolog, Petru Vlad, de la I.F.L.G.S., ing. Mihai Ștefăniuc, ing. Vasile Bocean), „Influența poziției și a impulsului specific al arzătoarelor asupra economiei de combustibil și a productivității cuptorului Siemens Martin“ (ing. I. Drăguț și ing. A. Dijmărescu), „Privire generală asupra eficienței energetice în utilizarea combustibililor energetici la C.S.R.“ (ing. I. Munteanu și ing. E. Kuhar), „Eficiența utilizării gazului metan la furnale“ (ing. I. Birăescu și ing. S. Călinescu), „Variabilitatea factorilor indicativi asupra reducerii consumului de căldură la furnale“ (ing. E. Liegner), „Preluarea disponibilului de gaz de furnal la C.E.T. suflante, rezultat în timpul schimbării cauperilor“ (ing. I. Körtvölösy), „Bilanț termic real și optim al cuptorului cu propulsie“ (ing. M. Vișan și ing. I. Szabó), „Reducerea consumului specific de energie electrică pentru producerea aerului comprimat“ (ing. P. Roșu și ing. Gh. Tătaru), „Influența factori asupra consumului specific de diferiților energie electrică la fabricarea aglomeratului autofondant“ (ing. M. Calapod și ing. K. Philips), „Consumuri specifice realizate la C.E.T. suflante“ (ing. S. Popovici), „Contribuții la reducerea pierderilor în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice" (ing. A. Stengel și ing. M. Scînteie), „Bilanțul termoenergetic al furnalului“ (ing. Gh. Sîrbu și ing. S. Călinescu), „Posibilități de dezvoltare a bazei electroenergetice“ (ing. Gh. Florescu și ing. Emeric Bodea), „Considerații privind posibilitățile de îmbunătățire a instalațiilor de compensare a puterii reactive“ (ing. I. Kanton), „Noi procedee de elaborare a oțelului" (ing N. Popa). ■ Președintele Nicolae Ceaușescu a primit pe ministrul afacerilor externe, al cooperării și planului al Republicii Burundi Președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a primit la 24 aprilie pe ministrul afacerilor externe, al cooperării și planului al Republicii Burundi, Artemon Kananiye, care face o vizită Simîn țara noastră. Oaspetele a fost însoțit de Felix Magenge, directorul general al afacerilor politice și administrative din Ministerul Afacerilor Externe, al Cooperării și Planului. La întrevedere a participat George Macovescu, ministrul afacerilor externe. Cu acest prilej, oaspetele a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu un călduros mesaj de salut și prietenie din partea președintelui Republicii Burundi, general Michel Micombero, împreună cu urări de sănătate și fericire personală, de prosperitate și succes poporului român. Totodată, el a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu invitația adresată de președintele Michel Micombero de a face o vizită oficială în Republica Burundi. Președintele Republicii Socialiste România a acceptat cu plăcere invitația. La rîndul său, tovarășul Nicolae Ceaușescu a invitat pe generalul Michel Micombero să viziteze România. De asemenea, el a rugat pe oaspete să transmită președintelui Republicii Burundi un cordial și prietenesc salut, cele mai bune urări de fericire și pace, de succese tot mai însemnate poporului burundez în lupta sa pentru dezvoltarea economică și socială a patriei. Ministrul burundez a dat o înaltă apreciere politicii externe a statului român, de relații noi, bazate pe deplina egalitate în drepturi, de pace și colaborare internațională, promovată cu fermitate de președintele Nicolae Ceaușescu, precum și rezultatelor obținute de poporul român în eforturile sale de edificare a noii orînduiri. In timpul convorbirii, oaspetele a apreciat că vizitele pe care șeful statului român le-a întreprins într-o serie de state din Africa, convorbirile avute cu șefi de state și conducători ai mișcărilor de eliberare națională au deschis noi perspective dezvoltării multilaterale a relațiilor dintre România și țările continentului african. Cu deosebită satisfacție a fost relevată evoluția pozitivă a raporturilor de colaborare prietenească româno-burundeze, exprimîndu-se dorința comună de a acționa și a pune în valoare noi posibilități de amplificare a cooperării economice, precum și în domeniul cultural, tehnico-științific, corespunzător intereselor ambelor popoare. Au fost abordate, de asemenea, unele probleme ale vieții politice internaționale actuale. S-a subliniat hotărîrea Republicii Socialiste România și a Republicii Burundi de a contribui și în viitor la întărirea frontului antiimperialist, la cauza luptei popoarelor împotriva colonialismului și neocolonialismului, la așezarea relațiilor dintre state pe principii noi de echitate și egalitate în drepturi, la întărirea păcii, securității și colaborării în întreaga lume, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească. Astăzi, în jurul orei 14:45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Aeroportul Otopeni ceremonia plecării președintelui Republicii Costa Rica, Jose Figueres Ferrer, care, la invitația președintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a întreprins o vizită oficială de prietenie in țara noastră. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a primit delegația Uniunii Socialiste Arabe Miercuri după-amiază, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a primit delegația Uniunii Socialiste Arabe, condusă de Youssef Kamel Abdel Aziz, membru al Secretariatului C.C. al U.S.A., președintele Comisiei de disciplină, care face o vizită în țara noastră. delegație fac parte Kamal Din El Chazli și An Dofda, membri ai C.C. al U.S.A., și Mustafa Zazouze, consilier juridic. La primire au luat parte tovarășii Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Ștefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., Nicolae Gumă, membru al C.C. al P.C.R., președintele Colegiului Central de Partid, Constantin Vasiliu, adjunct de șef de secție al C.C. al P.C.R. Exprimînd deosebita satisfacție de a fi primiți de conducătorul României, șeful delegației Uniunii Socialiste Arabe a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu, în calitatea sa de conducător ales al poporului român, secretar general al Partidului Comunist Român, cele mai sincere și prietenești salutări din partea președintelui Republicii Arabe Egipt, Anwar Sedat, președinte al Uniunii Socialiste Arabe. De asemenea, Youssef Kamel Abdel Aziz a transmis tovarășului Nicolae Ceaușescu, întregului popor român salutul călduros al întregii conduceri a Uniunii Socialiste Arabe, al primului secretar al acesteia, Mohamed Hafez Ghanem. Mulțumind cu căldură pentru salutul primit din partea prietenului său, președintele Anwar Sadat, președintele Nicolae Ceaușescu a rugat pe șeful delegației ca, la înapoierea în țară, să-i transmită un salut cordial și cele mai bune urări. Totodată, secretarul general al P.C.R. a adresat Uniunii Socialiste Arabe, primului secretar al acesteia, întregii conduceri a U.S.R. cele mai bune urări de succes în întreaga activitate de organizare și conducere a poporului egiptean pe calea nouă. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a transmis, de asemenea, poporului prieten egiptean salutul său personal și al poporului român, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate, bunăstare și pace. In cadrul convorbirii, au fost abordate unele probleme ale activității și preocupărilor actuale ale P.C.R. și U.S.R., ale raporturilor de prietenie și colaborare dintre cele două organizații politice, care cunosc o dezvoltare continuă. S-a dat, totodată, o înaltă apreciere raporturilor politice, economice, tehnico-științifice și culturale dintre cele două țări, raporturi care, în spiritul convorbirilor și înțelegerilor convenite între președinții Nicolae Ceaușescu și Anwar Sadat, cunosc o amplificare și diversificare multilaterală. In acest cadru, s-a relevat utilitatea folosirii, în continuare, a tuturor posibilităților existente pentru adîncirea pe mai departe a acestor relații, corespunzător intereselor ambelor țări și popoare, cauzei libertății, independenței naționale, progresului, păcii și înțelegerii internaționale. In timpul convorbirii, membrii delegației egiptene au exprimat sincere mulțumiri pentru prilejul oferit de a vizita România, de a cunoaște realitățile economicosociale ale țării noastre, felicitînd pe președintele Nicolae Ceaușescu, întreaga conducere de partid, întregul popor român, pentru realizările de seamă obținute în edificarea socialiste, pentru politica societății activă pe plan internațional, in sprijinul afirmării independenței și suveranității naționale a tuturor statelor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a reafirmat, cu acest prilej, poziția României în legătură cu situația din Orientul Mijlociu, apreciind că dezangajarea militară dintre Egipt și Israel constituie un prim pas spre eliberarea totală a teritoriilor arabe ocupate, spre stabilirea unei păci trainice drepte în această zonă. Secretasirul general al partidului a subliniat că aceasta deschide o eră nouă, creează condiții pentru o soluționare definitivă a problemelor din Orientul Mijlociu, fapt care va permite poporului egiptean să se consacre făuririi unei vieți noi, libere, în unei păci drepte, a spus cadrul președintele Nicolae Ceaușescu, este necesară garantarea dreptului la independență națională și integritate teritorială, a tuturor statelor din regiune, soluționarea problemei palestiniene prin asigurarea dreptului poporului palestinian la autodeterminare, la organizarea unei vieți de sinestătătoare, conform voinței și aspirațiilor proprii. Intîlnirea ,s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, prietenească. 1 MAI SĂRBĂTARE A MUNCII INTIMPINATĂ CU NOI SUCCESE din luna aprilie: LA MINA CENTRALĂ A I.M. MOLDOVA NOUĂ, ÎNTRECEREA MINERILOR SE REFLECTĂ IN REZULTATE SPORITE PENTRU MINEREU MAI MULT ȘI MAI BUN întrecerea pentru o producție record de minereu extras continuă în abatajele secției mina centrală de la I.M. Moldova Nouă. In a doua decadă a lunii aprilie, preocuparea colectivelor de muncitori pentru valorificarea integrală timpului de lucru și organiazarea mai bună a producției au permis creșterea susținută a randamentului zilnic și productivității pe post de lucru. In raionul I, brigada condusă de Constantin Goanță depășit sarcinile de plan de la începutul lunii cu peste 1250 tone de minereu. între succesele deosebite înregistrate de această formație se evidențiază și obținerea, în ziua de 20 aprilie a.c., a unei producții de peste 270 de tone. Emulația pentru mai mult, într-un termen mai scurt, ce a cuprins echipele de muncă, se reflectă edificator și în activitatea minerilor din raionul II. Aici, pînă la 22 aprilie cantitatea de minereu extrasă suplimentar se ridică la peste 3 600 tone. In acest fel es B. C. RADUT (Continuare in pag. a I-a) • RITMURI ÎNALTE DE EXECUȚIE. Constructorii de la I.C.M.M. Reșița, care înalță noua hală de la I.C.M. Bocșa destinată fabricării macaralelor portuare și utilajelor complexe, avansează rapid, încadrîndu-se în graficele de execuție. După cum ne spunea inginerul Gheorghe Rusu, șeful serviciului plan-dezvoltare din cadrul I.C.M. Bocșa, planul de investiții pe trimestrul I al acestui an a fost realizat în proporție de 128,73 la sută, iar la construcții-montaje de 109 la sută. La aceste realizări se cuvine să evidențiem contribuția formațiilor de muncă din cadrul I.C.M.M. Reșița, între care echipa de electricieni condusă de Aurel Bălăci din sectorul maistrului Pavel Gosta ; echipele de montori conduse de Iosif Kilvany și Petru Tapos, din sectorul maistrului Petru Tibru ; echipele de construcții conduse de tovarășii Gheorghe Izdriță și Constantin Munteanu, din sectorul maistrului Valeriu Neda , echipa de instalatori condusă de Andrei Tess. Un alt element pozitiv este, de asemenea, faptul că s-a terminat montarea stîlpilor de beton armat. Alți trei stîlpi vor fi înălțați o dată cu demontarea liniei electrice aeriene de 35 kW. Concomitent cu aceste operațiuni, se lucrează la montarea cablului subteran. Prima deschidere din noua hală de macarale portuare și utilaje complexe este acoperită cu elemente prefabricate ; în acest sens au fost instalate căile de rulare și primul pod rulant. De asemenea, se lucrează intens la instalațiile solicitate de procesele de producție. Sunt perspective de realizare și chiar depășire a sarcinilor planului de investiții în trimestrul II al acestui an. ECONOMII. Este bine știut faptul că, vorbind despre transporturi, trebuie să amintim, în primul rînd, de combustibil. Feroviarii de la Depoul C.F.R. din Oravița s-au dovedit a fi adevărați gospodari: în trimestrul întîi al anului, valoarea economiilor realizate depășește 900 000 lei, ceea ce reprezintă, numai la combustibil convențional, o economie de peste 800 tone. Printre cei mai chibzuiți ceferiști, îi amintim pe : Ștefan Suhar — mecanic, Gheorghe Negru — fochist, Simion Deheleanu — mecanic, Francisc Erhardt — fochist, Romulus Gherga și Ion Stroe — mecanici de locomotive Diesel, Păun Lupinca și Doru Rusovan — mecanic ajutor. Doamnei MARGARETHA JONAS VIENA Soția mea și cu mine am aflat cu durere despre încetarea din viață a președintelui federal al Republicii Austria, dr. Franz Jonas. Păstrăm vii în amintire convorbirile noastre prietenești din 1969 și 1970, la București și Viena, cînd ne-am întîlnit cu regretatul președinte și cu domnia voastră, evenimente importante în dezvoltarea bunelor raporturi dintre România și Austria. NICOLAE CEAUȘESCU președintele Republicii Socialiste România Av Amm m pomeim - MMI CI IBM MUIATĂ CU TOATE FORȚELE Timpul prielnic de la începutul acestei luni a permis ca în toate zonele județului să se lucreze cu succes la pregătirea terenului și, ca urmare a temperaturilor ridicate, în multe unități s-a început și însămînțarea porumbului. Precipitațiile din ultima perioadă, însoțite de temperaturi scăzute, au dus la frînarea însămînțărilor. Dat fiind că am intrat în a treia decadă a lunii aprilie, deci în epoca optimă de însămînțare a porumbului, am solicitat tovarășului inginer Francisc Berwanger, director general adjunct al D.G.A.I.A.A., să-și spună părerea în legătură cu această importantă acțiune. — Apreciem că în această primăvară s-a muncit cu mult simț de răspundere în toate unitățile agricole. Pe suprafață de întreaga destinată pentru teren porumb a fost pregătit patul germinativ încă de la începutul lunii aprilie. Specialiștii din cooperativele agricole au apreciat, fiecare în funcție de condițiile locale, data începerii însămînțării acestei culturi. Ca urmare, unele unități, cum sînt cele de la Iam, Vermeș, Izgar, Vrani, Lescovița au însămînțat întreaga suprafață, iar la Ciontea, Iertof, Mercina și în alte unități porumbul se pune acum pe ultimele hectare. La nivelul județului, în cooperativele agricole de producție porumbul a fost însămânțat pe 8 638 de hectare din totalul de 20 400. Unitățile din consiliul intercooperatist Berliște au realizat această lucrare, pînă la începutul acestei săptămîni, în proporție de 79 la sută, cele din consiliul - 72 la sută, Zlatița Berzovia — 71 la sută, Moldova Nouă — 62 la sută, Grădinari — +4 la sută, Bocșa — 41 la sută, Oravița — 30 la sută. Lucra(Conf. in pag. a 3-a)