Flamura, iulie-decembrie 1981 (Anul 33, nr. 3321-3346)

1981-09-15 / nr. 3331

• PAGINĂ 2 • FLAMURA * ÎNVĂȚĂMÎNT • CULTURA • M­MILE CADRELOR DIDACTICE Săptămîna trecută, în mai multe centre din județ, s-au desfășurat consfătuirile cadrelor di­dactice. La consfătuire au participat reprezen­tanți ai organelor județene și locale de partid și de stat, ai Ministerului Educației și învăță­­mîntului, ai Inspectoratului județean școlar, ai organizațiilor de tineret și copii, ai unor între­prinderi și instituții. La consfătuirile de la Reșița și Caransebeș a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Bușui, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele comitetului executiv al Con­siliului popular județean. Evidențiind rezultate­le pozitive obținute de unitățile de învățămînt în anul școlar trecut și în cei anteriori, felici­­tînd cadrele didactice pentru succesele de pînă acum, primul secretar a adresat colectivelor șco­lare îndemnul de a spori continuu calitatea muncii, de a-și perfecționa activitatea în toate domeniile, îndeosebi în ce privește apropierea învățământului de practică, modernizarea activi­tăților tehnico-aplicative, intensificarea cerce­tării științifice, afirmarea la concursurile șco­lare și profesionale se cere acționat mai ener­gic pentru ca școala să poată răspunde deplin înaltelor exigențe ale acestui timp și marilor prefaceri pe care le va cunoaște județul nostru în următorii ani. Prefațînd noul an școlar, aceste consfătuiri au constituit un util cadru de dezbatere a bi­lanțului anului anterior și a experienței dobîn­­dite pînă acum, precum și de conturare a direc­țiilor de acțiune viitoare pentru ca învățămîn­­tul, în general — și fiecare disciplină în parte — să-și sporească funcțiile formative, pentru creșterea rolului școlii în pregătirea și reciclarea cadrelor. De altfel, aceasta a fost și tema re­feratului prezentat în ședințele plenare: ana­liza rezultatelor obținute în îndeplinirea sarci­nilor stabilite de Congresul educației și învă­­­­țămîntului în anul școlar 1980-1981, precum și măsurile ce se impun în lumina orientărilor date de Congresul consiliilor oamenilor muncii pentru ridicarea calității procesului instructiv-educativ, a activității de integrare a învățămintului cu cercetarea și producția, a muncii de educație comunistă, revoluționară a tineretului și de per­fecționare a personalului muncitor. In cadrul ședințelor pe secțiuni au fost pre­zentate referate și au avut loc dezbateri spe­cifice specialităților. Astfel, pentru ciclul pri­mar au fost urmărite cu prioritate căile și me­todele privind lichidarea repetenției, la limba română problemele cultivării limbii literare, la limbile străine însușirea vocabularului uzual de conversație și a celui de specialitate, la disci­plinele științifice fundamentale (matematică, fi­zică, chimie, biologie) ridicarea nivelului știin­țific și practic — aplicativ al predării, precum și promovarea tehnologiilor moderne de instrui­re, iar la celelalte discipline sporirea caracte­rului formativ al acestora. Totodată, au fost ac­centuate posibilitățile de realizare a obiective­lor din programele școlare, aspecte ale predării unor capitole mai dificile și au fost fixate pro­gramele de muncă ale cercurilor pedagogice. La consfătuirea cu cadrele didactice care predau științele sociale — organizată la Caransebeș pentru toți profesorii din județ — a fost anali­zat modul în care se realizează sarcinile stabi­lite de Congresul al XII-lea al partidului pri­vind ridicarea calității activității instructiv-edu­­cative la aceste discipline, punîndu-se accent pe modalitățile de introducere în activitatea de învățămînt, cercetare și educativă a tezaurului de idei cuprins în cele mai recente documente de partid, in expunerile secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Transpunerea în viață a dezideratelor for­mulate cu prilejul consfătuirilor implică acțiunea hotărîtă și responsabilă a tuturor cadrelor didac­tice — sub conducerea nemijlocită a organelor și organizațiilor de partid — participarea mai pregnantă a organizațiilor U.T.C. și de pionieri, conlucrarea mai strînsă a școlii cu familia, cu întreprinderile și instituțiile. Astfel se poate asigura o calitate sporită pregătirii pentru via­ță a tineretului, a tuturor cadrelor de care are nevoie în viitor societatea românească. UN NOU AN DE ÎNVĂȚĂMÎNT Sub semnul calității și eficienței începem astăzi un nou an șco­lar, sub semnul unor exigențe și responsabilități sporite, decur­­gînd din imperativul social de a realiza o calitate superioară a învățămintului, a pregătirii pen­tru muncă și viață a tinerelor generații. Integrată organic cu cercetarea, producția și practica social-politică, intr-o viziune modernă, care poartă amprenta gîndirii revoluționare a tovară­șului Nicolae Ceaușescu, școala românească este chemată să con­tribuie hotărîtor la pregătirea forței calificate de muncă, modelarea armonioasă a profilu­lu­lui cultural, profesional, etic și cetățenesc al copiilor și tineretu­lui țării. Este o misiune nobilă, de amplă rezonanță socială, nn înfăptuirea căreia slujitorii șco­lii trebuie să-și investească în­treaga măiestrie și dăruire, pa­siunea și responsabilitatea de edu­catori comuniști, conlucrînd per­manent cu unitățile economice, cu familiile elevilor, cu toți cei­lalți factori educaționali, sub con­ducerea organelor și organizații­lor de partid. In noul­ an școlar, cei aproape 75 000 de elevi din Caraș-Severin beneficiază de condiții optime de muncă și învățătură. Pe lingă spațiile de învățămînt deja exis­tente, cele mai multe datînd din ultimii 10-15 ani, astăzi vor fi spuse la dispoziția copiilor noștri numeroase alte săli de clasă, a­­teliere, laboratoare și săli de gimnastică, la Reșița, Caransebeș, Glimboca și în alte localități. Pe elevi îi așteaptă, de aseme­nea, sutele de mii de manuale școlare, oferite gratuit, precum și numeroase alte materiale care sporesc zestrea materială a șco­lilor. Toate acestea implică, de­sigur, un considerabil efort din partea societății, sînt dovezi e~ iocvente ale grijii pe care parti­dul și statul nostru le acordă în­­vățămîntului într-o țară în care fiecare al patrulea cetățean este cuprins în circuitul școlarității. In aceste condiții, elevii sînt chemați să-și valorifice din plin disponibilitățile lor de aptitudini și de energii. Doar astfel, în polimajul generos și stimulator al societății și al timpului nostru, Petru CODILA ROSEȚI Inspector școlar general își vor putea realiza aspirațiile, împlinindu-se în plan profesio­nal, social și uman. Școala și familia, organizațiile, de pionieri și U.T.G. din unitățile de învă­țămînt trebuie să acționeze uni­tar și consecvent pentru a cultiva în rîndurile elevilor respectul și dragostea față de muncă, bucuria lucrului bine și la timp făcut, prin eforturile susținute, prin in­geniozitatea și mijloacele proprii. A pregăti temeinic cadre ca­lificate pentru satisfacerea soli­citărilor, actuale și de perspec­tivă, de forță de muncă ale eco­nomiei județului — factor deci­siv pentru realizarea marilor obiective ale actualului deceniu, înseamnă totodată și modelarea conștiinței socialiste a tineretu­lui, formarea concepției științi­fice, materialist-dialectice des­pre natură și societate, a senti­mentului profund al datoriei ci­vice și patriotice, al dragostei și atașamentului față de partid și de idealurile socialismului, îndeplinirea sarcinilor de înal­tă responsabilitate ce revin șco­lii din documentele de partid și de stat, din indicațiile tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, implică modernizarea întregii activități didactice, creșterea calității a­­cesteia, cerință fundamentală a etapei pe care o parcurgem. Per­fecționarea și autoperfecționarea permanetă a personalului di­dactic, pregătirea sistematică pentru fiecare lecție, promova­rea metodelor active, participa­tive, stimularea, creativității ele­vilor, se relevă printre cele mai­­ de seamă căi și modalități de în­făptuire a dezideratului calității în învățămînnt. Acum, la început de an școlar, adresăm tuturor colectivelor di­dactice și elevilor chemarea de a face totul ca printr-un plus de efort creator, de muncă și de pasiune, să îndeplinim exemplar înaltele meniri încredințate școlii românești de către partid, ridi­­cîn­d învăță oș­ia tot din Caraș-Se­­verin la un nivel supe nor de calitate și de eficiență. Formații caraș-severinene peste hotare O frumoasă prezență la Gorizia ■ Sub emblema „Semenicu­­lui“, un colectiv artistic caran­­sebeșan — dansatori, grup in­strumental, soliști vocali — a participat la Gorizia (Italia) la a XI-a ediție a concursului folcloric internațional „Caste­­llo di Gorizia“. Evoluînd în cadrul categoriei „folclor sti­lizat“, ansamblul românesc s-a bucurat de aprecierile deose­bite ale publicului și ale ju­riului, obținînd calificativul foarte bine și premiul care.­Debutul stagiunii 1981-1982 , a Teatrului de stat din Reși­ța va avea loc mîine, 16 sep­tembrie, ora 19,30, la Oțelu Roșu. In sala clubului, colec­tivul reșițean va prezenta pie­sa lui Paul Everac, „Salonul“, un spectacol a cărui valoare s-a impus pe plan național. Platforma siderurgică de la Oțelu Roșu va fi, de aseme­nea, gazda unei premiere, în 27 septembrie, a basmului „Ce­nușăreasa sau Pantofiorul de aur“, după frații Grimm,în­ce­punzător. Spectacolul româ­nesc a valorificat bogatul și autenticul folclor bănățean intr-o viziune unitară, pe ideea vieții umane, a succesiunii ge­nerațiilor. Scenariul și muzi­ca au aparținut lui Doru Mo­­rariu, iar coregrafia lui Fila­­ret Cristescu și Nistor Ghim­­boașă. Solista Ileana Andrițo­­iu a obținut premiul special al juriului, fiind cea mai bună solistă din concurs. gia lui Cornel Manolescu. In momentul de față au început și repetițiile pentru un inedit spectacol de muzic-hall, după piesa lui Camil Petrescu, „Mi­tică Popescu“. Spectacolul pre­gătit de regizorul de film Dan Stoica (în scenografia lui Vir­gil Moise, muzica lui Horia Surianu și coregrafia Adinei Cezar), urmează să fie prezen­tat publicului reșițean la în­ceputul lunii noiembrie, cînd se va redeschide sala de spec­tacole la sediu. Debut în stagiunea teatrală INVĂȚĂMINT - CERCETARE - PRODUCJIE (Ucotare din pag. I) Mașini, aparate și utilaje, ma­nuale și proiecte de perfecționa­re a unor tehnologii au configu­rat o parte din succesele obținu­te de elevi, studenți și cadre di­dactice. Majoritatea obiectelor expuse au un caracter didactic, figurînd, de altfel, in bună mă­sură, ca lucrări de diplomă. In ele sînt investite muncă, pricepere, dorință de descifrare a tainelor științei și de sporire — prin autodotare — a bazei ma­teriale a școlilor. Unele lucrări depășesc însă simplul cadru de cunoaștere și asimilare a unor a­­parate și mașini existente, în­­scriindu-se în sfera investigații științifice, autentice. Remar­căm, în primul rînd, preocupările colectivului de la Institutul de subingineri din Reșița, unde sub conducerea cadrelor didactice — autori de invenții, inovații, ma­nuale etc. —, s-au realizat insta­lații, mașini și utilaje electrice și electronice servind moderniză­rii și automatizării procesului de producție industrială, economisi­rii energiei și combustibilului etc. Parte din ele satisfac deja con­tracte cu diferite întreprinderi (mașină de încălzit prin induc­ție, mașină de călit prin curenți de înalta frecvență etc.). In cadrul liceelor — îndeosebi la Oțelu Roșu și Reșița — se ma­nifestă, de asemenea, preocupări diverse pentru activitățile practi­ce și de cercetare. Dintre lucră­rile prezente in expoziție, men­ționăm : vibrator pentru vizuali­zarea interferențelor, dispozitiv de trasare a formelor eliptice cu aplicare la trasarea flanșelor in cadrul îmbinărilor cu țevi, stabi­lizator de tensiune, minicalcu­­lator didactic, lucrări de electro­nică cu grad de complexitate ri­dicat etc. Expoziția, deschisă cu prile­jul inaugurării noului an de in­­vățămînt, se cere interpretată și ca o posibilitate de integrare mai deplină a școlii cu cercetarea și producția. Există încă mari rezerve de valorificare a capa­cității cadrelor didactice, a ele­vilor și studenților pentru inves­tigarea unor domenii ca : utili­zarea energiei neconvenționale, îmbunătățirea unor tehnologii, executarea unor mașini, agrega­te, instalații cu caracter produc­tiv. In noul an școlar se cer de­puse, deci, eforturi mult mai mari pentru a se obține în acest sector rezultate net superioare, pe măsura exigențelor ce decurg din ampla dezvoltare economică a județului, dar și pe măsura bo­gatelor tradiții practice ale în­­vățămîntului nostru. O mare personalitate a culturii bănățene l­ a 150 de ani de la nașterea lui Simeon Manginea La 2 septembrie sau împlinit 150 de ani de la nașterea lui Simeon Manginea, personalitate marcantă a culturii bănățene din secolul al XlX-lea și, deopotrivă, figură importantă a spiritualită­ții naționale. Folclorist, istoric, lingvist, intelectual de vastă cul­tură, Simeon Manginea a desfă­șurat o activitate remarcabilă, impunîndu-se ca un deschizător de drumuri în numeroase ge­nuri , a dat primul studiu vast și solid de etnobotanică (De în­semnătatea botanicei la români) ; a fost cel dinții care s-a ocupat pe larg de obiceiurile de înmor­­mîntare la români (Strigarea zorilor. Petrecerea mortului); a dat una din primele cercetări de folclor comparat din Româ­nia — și prima despre o snoavă — cu ampla investigație despre Păcală de origine din Italia ; s­a preocupat de colinde și de alte datini populare. încă de la în­ceputul activității sale științifi­ce, a publicat numeroase studii de istorie și lingvistică. Dintre ele se rețin și azi cercetări ca : De originea, vechitatea și însem­nătatea istorică a numelui („Al­bina“, 1866-1867) . Studii lim­bis­­tice sau revindecate O sută de etimologii elementului român, contra Miclosich și Cihac („Fa­milia“, 1883) . Cincizeci de eti­mologii de cuvinte bănățenești de origine română care nu sunt introduse în dicționare („Fam­i­­­lia“, 1884) sau Daco-romanische Sprach­forschung, inclusă apoi, pe lângă alte studii istorice, în volumul Daco-romanische Sprach­­-und Geschichtsforschung, tipă­rit la Oravița în 1890. Vastele sale cercetări științifice și acti­vitatea publicistică (la „Albina“, „Familia“, „Romanische Revue“, „Luminătoriul“) i-au fost recu­noscute prin alegerea, în mar­tie 1890, ca membru onorar al Academiei Române. Simeon Manginea s-a născut la 2 septembrie 1831 în satul Broșteni. După studii efectuate în mai multe localități, devenind licențiat în științe juridice științe teologice și doctor drept, se stabilește la Timișoa­ra, din 1858, unde se ocupă în­deosebi de filologie, fiind de altfel profesor de limba și lite­ratura română Mai apoi se sta­bilește ca avocat în Oravița, în 1869 (după unii, iar după alții în 1868, participînd chiar la fas­tuoasa primire a trupei de tea­tru a lui Pascaly). La Oravița — unde rămîne pînă la sfîrșitul vieții (4 dec. 1890) — este preo­­­­cupat mai ales de folclor, poate și sub influența prietenului său Atanasie Marienescu, venit și el aici în 1870. Principalele cerce­tări folclorice ale lui Simeon Manginea sînt publicate în cele două Calendare, editate la Ora­vița pentru anii 1882 și 1883. In ultimii ani revine la lingvistică, în speță la lexicologie. Exageră­rile de orientare latinizantă — inclusiv prin ortografie — și mi­­tologizantă, prin asocieri hazar­date și concluzii forțate, își pun amprenta pe lucrările sale, ceea ce concură și la nedreapta lor uitare. De la caracterizarea din 1866 a lui Iosif Vulcan drept „cel mai mare filolog român al Banatului“ și pînă la completa lui ignorare într-un recent dic­ționar de lingviști și filologi ro­­mâni este totuși, o distanță mult prea mare și o optică ce se cere corectată. Abia de curînd cerce­tătorul reșițean Marcu Mihail Deleanu s-a oprit atent asupra activității sale lingvistice într-un studiu riguros, cel mai solid din care s-au scris pînă acum despre Simeon Manginea. ,*> Gheorghe Jl’RMA

Next