Foae sătească, 1839-1840 (Anul 1, nr. 1-53)
1839-04-02 / nr. 1
în starea sănătății țarii.Dupa mesurile ce eau legiunile Fnăcătoriul de bane așezământ, țara sa părăire de mori și aire prima tănere carmutiniilor pe mina Dunarii, Mărunțul Moldoveniască împinse această saltura cu acea mai breanscă de lungaă pribigere, înpăt șin vivin ace de pe urmă împărtăștire a Comptetuluii sănătății, ce pobzțuește aceste lucrării, să arată că e stare sănătății lăcritorilor atât din Moldova cum șii din țara Românieea că precum știiipuea a călătorilor aflatorii prinid săbate carametrie, este împăcătoare. Lsenismile și la Constantiunopomi adecă Țarigrad nu sau însămnat nașii omolopoșe, tip gheneral-gnepectorul 25 Mart 1859 Po. Ma înțiai. 1081. Pre lungă celelante îndatorniii puse asupra esatelor, ele boradă în toata vreme îngrijire ca ostașiii precă ciurule fe gios, ce sa borșeni sub numerele slovozșiți în congedie, și nu apor abă baleturile Polcumii (din ce ea vor elabora din Eșii), a Comandșiulurii părțiți de Mișite aflătoare la Galașii (acii de acolo) și a Comandiiuluii Garșezonumii de la targul Oconii (acii de acolo) prinese în miet armi trecute, ezii prină șii sat tesminia ruiască la străbniiia țănutuluii, său „luă bagetele ce ar fi cuspre an tramete prin Depart, trebador din muntru, la giobu. Iar acesrra, ce ar pierge baleturile înainte împrieteii badeleii. Nimi că despre aceata sănt poronșiii comandăririi, ca odată cu ele cozitare bileturilor să împartăpliscă șai Reracții Folen entești mărurișu miță genimul, numele, comandăa, lira (beletul) Iconomia sau gospodărie. înștăleptul au zesorii cine poate aș face rău seume, adecă că norocul omuluii etă în mâna sa, șn porecla, fin care numarul baletuluii, locul unde are a merge șui bargeita, care aceste prin numita fdlo aia sa aduce la cunoștinița Obștirii, apoii unor asemenee să ni să are pentru rămășiița badeniii avebserință din parte neprăzmaieiui ținutale, sau una a satelor cu necămiturile și penețile sătești. Iar când, și după aceste adeberșițe ar întărziil peste soroc, să pețe, m prmbugitoriun ocolul Bărladului VIAști coluni Srlimp, și la doii scriptorii a Manastoapa, ce au fost îngemnatorii șin stăruitori Jpriivere hțuluii, ea nu saă dee areptății cobnle adecă canuri. Această micjlociire a Obșteicii Gfunarii pripmau înalta încubincițare a Preînălțatuluii Domn, de N. Prottenișieeau pus în lucrare spre a să aduce întru mpninte. -„-arev?! NE sticră szmițază întrâmplăriile SA. bidem pe uniii cariii trăesc fară a să îngrijară da un astiv de mane pana îni agiung bătrânețale bre o neputinnță, cătră aceste să maii adroge care înrădăișnăndu să rămâne Singura moștenire a fiilor. Sp vrea să iem fe asemene întristătoare urmării, că ne folosim de plda care avem înaintea ochiilor. Sareamul lucrează primavara din bara, culege toamna rozul ca să aibă cu ce o să hreap iarna, ce ar face gospodarul împoborat cu o casă gre, de un sarfn îngriijint a ostens la breme? acele triji timpurii al anumii samănă cu tișterețiile omuluii, în care să cubine a lucra șin aluna pentru ca să nu facem mipsă la bătrâceță ce este sarca viețiii noastre. Tot omul, ceș iubeșc copiii, care le dorește a petrece misiunite bătrănețe, are îndestună vreme, pre lungă pmire datoriilor sale cătră ocărmunie și proprietariul moșiii pe care să hrănește, a să îngruja de a ea abere. Temeiul buneii sale petrecerii este maii întăiu a arăă o casă îngămănatacă, cu cheiurii bune pentru bnte, o mihaă cu eoiurii alese de pomii, și cu grădină de legumii. Adeseorii aceste nu sa pot întemeii și păstra fmn prinuna măpezii s cu scumpeteii gurăurilor, care deja să fac, cu cât ea învechesc cu atâta să strică, șii au tribune să fe meremet, pentru acest cuvânt, în țările unde îmflorește stare lăcritorilor, în locul unor asemine îngrăziturii să întrebuimițază ezciurii sfu gardurii bie, care cu cât îmbătrânesc cu atâta să fac maii puternice. Scoposul acestor gardurii este ca și aceloralante a încize locul, ci apara de buze sare prada oameniilor răii, precum și a fera pomiii mibezini deaspram fortunelor. Pentru aceste szolurii să aleg copacii potribații cu cotul pământuluii, carii creastufoșii, îndesații și a cărora rădziiță arept în gios împlintată, nu să înfunde spre bătămarea creșterii pomilor. Păducitul spinul, prunum șii amții de asemene fac cele maii bune săcurii. Goepoaariunuii, carele are miloada cău grădina sa cunțiurată cu gard vechii sau cu un șanțu, maii lesne , bine aș încrmgpun un asemene saclu. Pentru acest sfărșnit în depărtare de 6 palme de la îngrăditură pe fiinl luntru ba trăge primădara o brazdă lată ca de 2 palme, șu în depărtare de o palmă sa răsădn răzăcinșile copacenlor sus însămnații, rătehinduii mai i nainte șai lăsând, numaii o sinoapă „in a lor tulpină. După acea eă la acoperii rădacinna cu țărila așa încât să fie ca un igeas pentru adăpare rădăciuilor cu apa ploei. stuii săciu ca să nuii înăbușască burueniile creșere, toamna Vara trebuii ageseorii a prășii împregiurul aceseau primăvara următoare prăzzișiiile ce nu sar fii prins, și să dor îngeplinai