Foae sătească, 1845 (Anul 7, nr. 1-52)
1845-11-25 / nr. 47
- 354 - și eprincenile castanii, ochi albastri, nasul gura potrivită, corvetie pe leșie. No. 23,399. reprzenicia ținutului Iașii, prin raportul cu No. 15407, în urmarea jaleșii ce au primit din partea unora din lăcuitorii jidevi și creștini a acestei capitalii, face cunoscut că la 7a curgătoarei luni, s'au nerdut 19 vite a jăluitorilor, ce era date spre pășune pe moșiia Sf. Ioan Zlataust, în partea despre răsărit, deci însămnănduse aice semnele liefer vite, se publică spre știința rizteriior și zturci de obște, ca ori unde s'ar găsi asemine vite, să se de și prin competenta isprăvnicie să se trimită la acea de Iași, de unde să se facă înstulare păgubașilor, iar pe acela la care s'ar găsi, să se de în de aproape cercetare de chipul prin care leau căștigat, ca prin asemine măsură să se poată descoperi adevăratul fur. Semnele vitelor. 2 vite a lui Michel Moscovei, dintre care una este la păr galbănă, cu un corn drept și latul plecat pe ochi, iar alta cam albpănă, cu coarnele închinate, și cu coada lungă, ambu Za lui Haii Șnilovca, una murgă cu coarnele întoarse, și alta tot murgă cu un corn ciut. 1 a lui Solomon Săminov, li păr porunva, la trup mică, și afata. 1 a lui Ionic Armorea la păr balb, cu un corn dript și altul plecat, 1 a lui Horpov Tilovea, la păr chiurgă, cu coada scurtă și cu coarnele plecate. 2 caci și un giunc a lui Ilie Cerchez, adecă: o vacă lungădeschisă, cu coarnele mici, o vacă porumpii, cu coarnele mici, și înserată la sola denapoi cu ferul 1 și C, și un șune paăuri cu coarnele mici, înserat tot cu asemine fer. 1a Dsale Cănstănesti Marghioala Veiu, la păr cam murgăneagru, cu coarnele groase mai scurte, la urecea dreaptă cu . .. PARTĂ judr iDTOR DVUCD. . Aarestații. No. 5921, 5954 și 5093. Secretariatul le Stat în arturare cu alresurile sub No. 2551, 2553 și 2556, trimețănd acestui Departament în copie trei Pravile, votate de Obicinuita Opștescă Alupare în sesia ei din anul ptula, care s'au întărit și de pre Înălțatul Domp, se însamne alte cuprinderi acelor trei Pravile, și totodata se publici spre oaștea sa știință. I. Pravilă pentru curmare judecăților de împresurare între moșiile Eparhiilor și Moșestirilor pămăntești, unite supt o singură administrație, după legiuirea din anul lula. „Fiindcă după Pravila statornicită în apustură, pentru regularea averilor calcosului; eparhiile Mitropoliei, a Romanului și a Hușului, precum și Monastirile: Slatina, Râșcloa, Petrnicii Coșula, Bogdana, Donjăștii, Păngărații, Socola și Zagavia, aluzate cau un fondoj unit, nu se cuvine a mai urma între ele pricivi de hotar, hotăresge, cas Departementul averilor eparhiilor și antești, să statornicească dispentru care se Monas știrilor pnămă părțirea hotarelor între moșiile pomenitelor case, așa precum astăzi urmăzăi stăpănire, fără a se pute în veci strămuta.” „Sare anu se pricipui cătămare interesurilor ori pilor, trebuința cerănd o Mmvli de aproapie luare aminte și zilnică lumrare, iar nu odată pe cuci au fost aștiuți de mai se legiuiște acum, că această Comisie Anitroputescă, să se alcătuisscă de trei mai§mări adecă:s UiN Prezident și doi Asesori, aleși și numiți de Compus după legiuirea art. 281 di capitul VIPI a Reglementului, și cu lege din Pisterie; după asemile împresturări se alcătuește statul canpelerii acestei Comisii, de un director, de doi șefi de secție, de doi pomeșnici, de doi scriitori, un de doilustratori, și unul penru mai puțin, arhivar și și autorul lui, unul pentru intrarea hărtiilor, tru eșire.” S. Pravilă pentru desființarea Divanurilor de apel a țării de Sus și de Jos, și în formare unui singur Divan de Pelație. Desființânduse numirea de deă Divanuri de apelație, a Țării de Sus și de Jos, se statornicește în locul acestora un singur Divan pentru toată țara cu nine: Divanul de Apelație care se va alcătui de un Prezidiut și șesă acesori cu însușirile și competenții legiuită le Pravilă să-și țipă a fi măsurări pentru ca Comisiia Viitropiceacă rănduiți cu seară lin Visterle. pe săptămână înainte, a coi 4