Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)

1900-06-10 / nr. 22

Anii VIII Si­bi­­u, Duminecă, 28 Main (10 Iunie) 1900. Nr. 22 Preţul abonamentului: Pe un an .......................................................4 coroane. Pe o jumătate de an ....... 2 coroane. Pentru România 10 lei anual. Abonamentele se fac la „Tipografia“, soc. pe acţiuni, Sibiiu. Apare în fiecare Dumineca INSERATE se primesc in biroul administraţiunei (strada Poplăcii nr. 15). Un şir garmond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani, a treia-oară 10 bani, ţi timbru de 60 bani La Rosale. Azi creştinii sărbează una dintre cele mai mari şi mai frumoase praznice ale creştinătăţei, întru amintirea pogo­­rîrei Duhului sfânt asupra Apostolilor. La zece zile după înălţarea lui Isus Christos la cer, Apostolii erau toţi la un loc şi într’o gândire. Când cată de­odată s’a auzit, ca o suflare puternică de vânt şi s'a umplut casa unde se aflau Apostolii şi limbi ca de foc se arătară la fiecare din ei. Era pogorîrea Duhu­lui sfânt la Apostoli, cari toţi se um­plură de el şi începură a vorbi în deo­sebite limbi. Minţile li­ se luminară şi Apostolii, întăriţi în credinţă, plecară şi propovăduiră tuturor popoarelor, în limba lor, măreţele învăţături ale reli­­giunei creştine. Iată frumseţa şi măreţia serbătoa­­rei de azi. Ea ne arată, ce mare în­semnătate are credinţa nestrămutată şi lucrarea stăruitoare, răzimată pe cre­dinţă. Apostolii nestrămutaţi au fost în credinţă, neclintiţi au crezut în adevă­rul şi tăria învăţăturilor lui Christos şi astfel s'a făcut pogorîrea Duhului sfânt asupra lor, ca o binecuvântare cerească. Apoi răzimaţi pe această credinţă ei au propovăduit cu mare şi neînfrântă stă­ruinţă adevărul dumnezeesc, care, pe lângă toate prigonirile crâncene, birui­tor a eşit. Din aceste fapte întâmplate, fru­moasă pildă putem să luăm şi în ceea­ ce priveşte soartea mult cercatului nostru neam românesc. Credinţă nestrămutată trebue să avem în trăinicia lui şi acea­stă credinţă ne o întăreşte trecutul. Din istorie ştim, că neamu­l românesc a tre­cut prin vremuri foarte grele şi aceste nu­­l-au putut nimici, car’ acum se ri­dică tot mai mult şi cu vrednicie între celelalte neamuri ale lumii. Rar popor, care să fi suferit atâtea prigoane şi să fi fost apăsat, ca poporul nostru şi la rar popor, s’au poate la nici unul, nu s’au făcut din partea străini­lor atâtea încercări pentru a-­i răpi le­gea, limba şi a-’l nimici ca popor. Dar’ toate aceste încercări n’au isbutit; le-a răsbit puterea Românului, întemeiaţi pe credinţa despre trăi­nicia neamului nostru şi despre puterea de vieaţă a lui, trebue să desvoltăm o muncă stăruitoare pentru a-­l face să înainteze, să dea înainte pe toate tere­­nele. Aceasta atât spre binele nostru, cât şi spre binele copiilor şi celoralalţi urmaşi ai noştri. Fiecare din noi tre­bue să lucrăm în cercul nostru ,şi să în­demnăm şi pe alţii să facă aşa, îngri­jind şi sprijinind tot ce românesc este. Aşadar’ credinţă in puterile nea­mului nostru şi lucrare stăruitoare pen­tru binele lui: iată ce trebue să avem şi la ce trebue să î.,v£tăm şi pe coţ­ii noştri. Apoi pe lângă aceste mai e... lipsă, că în lucrarea şi lupta pentru !*i-‘ nele şi înaintarea neamului, toţi de o gândire să fim stăpâniţi, cum au fost Apostolii de un gând şi de o simţire. Aceste sunt datorinţele noastre ca Români şi ca creştini, pentru cari tra­gem învăţături în sfânta zi a Rosalelor. Dacă le vom împlini cu scumpătate binecuvântarea cerească nu va lipsi şi de rele vom fi feriţi. FOIŢA. Cântarea Sf. Rosalii de Aron Boca VelchereanuL Se cântă când se botează poporul în ziua de Rosalii. Astăzi fraţi avem sărbare, Sfânta ziuă de Rosale, Deci noi toţi cu pietate, Din căşi mici, ori din palate Avem sfânta datorinţă Pentru-a noastră mântuinţă, Ca să sărbăm fiecare Azi petrecând în rugare. Sfânta scriptură ne spune O prea mărită minune, După­ cum în ea cetim Că azi în Ierusalim Tatăl ceresc a minat, Pe sfântul spirit înalt, Şi la Apostoli le-a dat Darul sfânt de predicat. De Dumnezeu în treime La lumeasca omenime, Ca ea părtaşă să fie La vieaţa de vecie. Aşa fraţi azi să sărbăm, Cu cântări să lăudăm Pe Domnul, sfântă treimea Ce a făcut omenimea Şi lumea, şi-al ei cuprins Numai să se facă-a zis, Şi totul s'a împlinit Chiar precum a poruncit, Bunule creştin! admiră, Vezi toate cum se gătiră Numai chiar la un cuvânt Tot ce vezi, cer şi pământ. Deci noi fraţi azi să sărbăm Şi în psalmi să lăudăm, Cântând: Puternice sfinte, Spirite prea bun părinte, Care totdeauna­ ai fost Bun sprijinitorul nost, Din veci Tu eşti şi vei fi, Şi în veci Tu vei domni. Spirit Dumnezeu înalt, Doamne care-ai arătat Lucruri mari peste putinţă La omeneasca fiinţă, Că din oameni ne­-nvăţaţi Făcuşi profeţi minunaţi, De-au spus cele viitoare Oamenilor de sub soare. Făcuşi martiri ce-au răbdat în moduri de admirat, Trude, chinuri şi nevoe, Dându-­şi vieaţa de voe, Femeile polone — pentru limba naţională. Femeile polone din Posen au ţinut o mare adunare, cu scopul de a pro­testa contra germanizărei forţate a Po­lonilor. La adunare au luat parte mai multe mii de femei, fără deosebire de rang şi din toate părţile provinţei. Fe­meile din clasa aristocrată au dat mâna cu ţăranele, având toate acelaşi senti­ment: apărarea naţionalităţei polone periclitate; toate purtau frumosul co­stum naţional polon. între vorbitoare s’a distins cu deo­sebire o ţărână bătrână, între altele ea a zis, că atunci când limbei polone­­i­ se dăduse în şcoale locul cuvenit, bă­ieţii învăţau şi limba germană. Acum fiindcă băieţii sunt forţaţi a învăţa în o limbă, pe care nu o înţeleg, nu învaţă ,nici nemţeşte, nici poloneşte. Aceasta e causa, că Polonii din Germania dau îndărăpt în cultură. Adunarea a decis unanim şi cu mare însufleţire să înainteze dietei Prusiei următorul proiect de cond­us: Instrucţia în religiune să se facă în limba polonă şi nu ca acum nem­ţeşte. Naţionalitatea băieţilor să o deter­­mineze părinţii, care nu învăţătorii. Să se introducă propunerea facul­tativă a limbei polone în toate şcoalele poporale şi în şcoalele superioare de fete. Să se casseze ordinul de opre­lişte pentru instrucţia gratuită a limbei polone. Iată nişte femei brave !

Next