Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)
1900-06-10 / nr. 22
Anii VIII Sibiu, Duminecă, 28 Main (10 Iunie) 1900. Nr. 22 Preţul abonamentului: Pe un an .......................................................4 coroane. Pe o jumătate de an ....... 2 coroane. Pentru România 10 lei anual. Abonamentele se fac la „Tipografia“, soc. pe acţiuni, Sibiiu. Apare în fiecare Dumineca INSERATE se primesc in biroul administraţiunei (strada Poplăcii nr. 15). Un şir garmond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani, a treia-oară 10 bani, ţi timbru de 60 bani La Rosale. Azi creştinii sărbează una dintre cele mai mari şi mai frumoase praznice ale creştinătăţei, întru amintirea pogorîrei Duhului sfânt asupra Apostolilor. La zece zile după înălţarea lui Isus Christos la cer, Apostolii erau toţi la un loc şi într’o gândire. Când cată deodată s’a auzit, ca o suflare puternică de vânt şi s'a umplut casa unde se aflau Apostolii şi limbi ca de foc se arătară la fiecare din ei. Era pogorîrea Duhului sfânt la Apostoli, cari toţi se umplură de el şi începură a vorbi în deosebite limbi. Minţile li se luminară şi Apostolii, întăriţi în credinţă, plecară şi propovăduiră tuturor popoarelor, în limba lor, măreţele învăţături ale religiunei creştine. Iată frumseţa şi măreţia serbătoarei de azi. Ea ne arată, ce mare însemnătate are credinţa nestrămutată şi lucrarea stăruitoare, răzimată pe credinţă. Apostolii nestrămutaţi au fost în credinţă, neclintiţi au crezut în adevărul şi tăria învăţăturilor lui Christos şi astfel s'a făcut pogorîrea Duhului sfânt asupra lor, ca o binecuvântare cerească. Apoi răzimaţi pe această credinţă ei au propovăduit cu mare şi neînfrântă stăruinţă adevărul dumnezeesc, care, pe lângă toate prigonirile crâncene, biruitor a eşit. Din aceste fapte întâmplate, frumoasă pildă putem să luăm şi în ceea ce priveşte soartea mult cercatului nostru neam românesc. Credinţă nestrămutată trebue să avem în trăinicia lui şi această credinţă ne o întăreşte trecutul. Din istorie ştim, că neamul românesc a trecut prin vremuri foarte grele şi aceste nul-au putut nimici, car’ acum se ridică tot mai mult şi cu vrednicie între celelalte neamuri ale lumii. Rar popor, care să fi suferit atâtea prigoane şi să fi fost apăsat, ca poporul nostru şi la rar popor, s’au poate la nici unul, nu s’au făcut din partea străinilor atâtea încercări pentru a-i răpi legea, limba şi a-’l nimici ca popor. Dar’ toate aceste încercări n’au isbutit; le-a răsbit puterea Românului, întemeiaţi pe credinţa despre trăinicia neamului nostru şi despre puterea de vieaţă a lui, trebue să desvoltăm o muncă stăruitoare pentru a-l face să înainteze, să dea înainte pe toate terenele. Aceasta atât spre binele nostru, cât şi spre binele copiilor şi celoralalţi urmaşi ai noştri. Fiecare din noi trebue să lucrăm în cercul nostru ,şi să îndemnăm şi pe alţii să facă aşa, îngrijind şi sprijinind tot ce românesc este. Aşadar’ credinţă in puterile neamului nostru şi lucrare stăruitoare pentru binele lui: iată ce trebue să avem şi la ce trebue să î.,v£tăm şi pe coţii noştri. Apoi pe lângă aceste mai e... lipsă, că în lucrarea şi lupta pentru !*i-‘ nele şi înaintarea neamului, toţi de o gândire să fim stăpâniţi, cum au fost Apostolii de un gând şi de o simţire. Aceste sunt datorinţele noastre ca Români şi ca creştini, pentru cari tragem învăţături în sfânta zi a Rosalelor. Dacă le vom împlini cu scumpătate binecuvântarea cerească nu va lipsi şi de rele vom fi feriţi. FOIŢA. Cântarea Sf. Rosalii de Aron Boca VelchereanuL Se cântă când se botează poporul în ziua de Rosalii. Astăzi fraţi avem sărbare, Sfânta ziuă de Rosale, Deci noi toţi cu pietate, Din căşi mici, ori din palate Avem sfânta datorinţă Pentru-a noastră mântuinţă, Ca să sărbăm fiecare Azi petrecând în rugare. Sfânta scriptură ne spune O prea mărită minune, După cum în ea cetim Că azi în Ierusalim Tatăl ceresc a minat, Pe sfântul spirit înalt, Şi la Apostoli le-a dat Darul sfânt de predicat. De Dumnezeu în treime La lumeasca omenime, Ca ea părtaşă să fie La vieaţa de vecie. Aşa fraţi azi să sărbăm, Cu cântări să lăudăm Pe Domnul, sfântă treimea Ce a făcut omenimea Şi lumea, şi-al ei cuprins Numai să se facă-a zis, Şi totul s'a împlinit Chiar precum a poruncit, Bunule creştin! admiră, Vezi toate cum se gătiră Numai chiar la un cuvânt Tot ce vezi, cer şi pământ. Deci noi fraţi azi să sărbăm Şi în psalmi să lăudăm, Cântând: Puternice sfinte, Spirite prea bun părinte, Care totdeauna ai fost Bun sprijinitorul nost, Din veci Tu eşti şi vei fi, Şi în veci Tu vei domni. Spirit Dumnezeu înalt, Doamne care-ai arătat Lucruri mari peste putinţă La omeneasca fiinţă, Că din oameni ne-nvăţaţi Făcuşi profeţi minunaţi, De-au spus cele viitoare Oamenilor de sub soare. Făcuşi martiri ce-au răbdat în moduri de admirat, Trude, chinuri şi nevoe, Dându-şi vieaţa de voe, Femeile polone — pentru limba naţională. Femeile polone din Posen au ţinut o mare adunare, cu scopul de a protesta contra germanizărei forţate a Polonilor. La adunare au luat parte mai multe mii de femei, fără deosebire de rang şi din toate părţile provinţei. Femeile din clasa aristocrată au dat mâna cu ţăranele, având toate acelaşi sentiment: apărarea naţionalităţei polone periclitate; toate purtau frumosul costum naţional polon. între vorbitoare s’a distins cu deosebire o ţărână bătrână, între altele ea a zis, că atunci când limbei polonei se dăduse în şcoale locul cuvenit, băieţii învăţau şi limba germană. Acum fiindcă băieţii sunt forţaţi a învăţa în o limbă, pe care nu o înţeleg, nu învaţă ,nici nemţeşte, nici poloneşte. Aceasta e causa, că Polonii din Germania dau îndărăpt în cultură. Adunarea a decis unanim şi cu mare însufleţire să înainteze dietei Prusiei următorul proiect de condus: Instrucţia în religiune să se facă în limba polonă şi nu ca acum nemţeşte. Naţionalitatea băieţilor să o determineze părinţii, care nu învăţătorii. Să se introducă propunerea facultativă a limbei polone în toate şcoalele poporale şi în şcoalele superioare de fete. Să se casseze ordinul de oprelişte pentru instrucţia gratuită a limbei polone. Iată nişte femei brave !