Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)

1900-10-21 / nr. 41

Nr. 41 FOAIA POPORULUI de cultură şi putere românească, prin urmare întemeierea lor este lucru în­semnat pentru noi. S’a mai primit un nou regulament pentru despărţenii. Afacerea din Goraievá — în congregaţie. In congregaţia sau adunarea de Joi, 12­­. c. a comitatului Caraş-Severin, ţinută în Lugoj, a venit în vorbă şi afacerea şi vărsarea de sânge din Cor­niareva. Este ştiută trista întâmplare, că adecă poporul de aici temându-’şi islasul s’a răsvrătit împotriva artiştilor şi gen­­darmii au puşcat în mulţime. Foaia fostului ministru Bănffy, nu­mită »Magyar Szat, care mereu născo­ceşte minciuni, a scris şi despre aceasta nişte lucruri încornurate. Intr’un ar­ticol întitulat »Jancu utódai«, spune adecă »Magyar Szót, că Românii din Corniareva s’au răsvrătit cu scopul de a se rupe de ţeara noastră şi a se alătura la România; mai departe zice că la aceasta Românii au fost îndemnaţi de nişte aţîţători veniţi din România, cari ziceau, că se pună capăt tirăniei Ma­ghiarilor ş. a. Toate aceste sânt minciuni, dar’ scopul foii ungureşti era să-’i arete pe Români ca răsvrătitori şi vânzători de patrie. Faţă de aceste minciuni iată ce ho­­tărîre vrednică a luat adunarea comita­­tensă din Lugoj. Faţă cu comunicatul „Iancu utódai“ din „Magyar Szó“ despre pretinsa revoluţie a Românilor din comuna Corniareva, pentru a fi alăturat comitatul Caraş-Severin la România, congregaţia de ieri, joi, a comitatului nostru a luat cu una­nimitate următorul important con­d­us : Comunicatul din „Magyar Szó“ se declară în întreg cuprinsul seu de neadevărat şi de pură calom­­nie tendenţioasă. Vicecomitele co­mitatului se autorizează să facă desminţire categorică în ziare. Co­munei Corniareva se comunică ar­ticolul, cu îndrumarea, să inten­teze proces de presă pentru ca­­lomnie. Totodată să fie recercat din partea comitatului prim-procu­­rorul regesc să intenteze proces de presă ziarului „Magyar Szó“ pentru agitație în contra naţiona­lității române. Ear’ dacă se vor ivi şi pe viitor în chestia aceasta denunţări pentru tradare de patrie, vicecomitele comitatului e împu­ternicit se institue imediat o an­chetă, în care să se numească şi membri români de ai congregaţiei. —... I­n Valea-Boului. Culese de Gri­gore I­aţa, învăţător. Bate Doamne Neamţu 'n drum C’a luat feciorii buni Şi-au rămas gunoaiele Fh' iubească fetele. Aşa a zis mama-odată, De unde cătana pleacă Rămâne casa săracă, Bată-’mi-te maico bată Inima mea cea stricată, De ce nu m’ai făcut fată Să-’ţi fi tors cu furca ’n vatră, Numa mă făcuşi fecior Ca să-­ţi fiu de ajutor, Veni Neamţu peţitor. Când tu maică m'ai făcut Şi pe braţe m’ai ţinut, C’o mână m’ai legănat, Cu una ţiţă ’mi-ai dat, Cu gura m’ai blăstămat, Să umblu din sat în sat. Blăstămatu-mai Luni seara, Se umblu lumea şi ţeara. Când îţi fui maică mai drag M’a jurat Neamţu sub steag, Când îţi fui maică mai dulce M’a jurat Neamţu sub cruce. Din Şoimuşul-român (com. Târ­­nava-mică).­ Culese de Teodor Libeg, pedagog. Nimic ’n lume nu să înşeală Ca feciorul când să-’nsoară, Prinde 6 boi la car Şi-’şi aduce mult năcaz, Prinde 6 boi la rudă Şi-’şi aduce multă trudă. Fă-mă Doamne ce mi face, Fă-mă Doamne muşunoiu Să mă arunc sub răsboiu, Să văd iţele cum se plimbă Şi pe mândra cum se strîmbă. Mândrele cele mândreţe Nu se ţin cu pădureţe, Ci să ţin cu must de vin Şi cu pită din Hodin. Lung e drumul Clujului Da­’i mai lung al dorului, Drumul Clujului se gată D’al dorului nici­odată. Frunză verde de bujor Nici la toamnă nu mă ’nsor Că de mândra nu mi dor, Numa-o­leacă şi nu prea Că ştiu că n'a a fi a mea. Fă-mă Doamne ce mi face, Fă-mă pana cucului în dopul birăului, Mă fă pana bradului în dopul juratului. Din România. Cât de înţelepţeşte este cârmuită România şi în afacerile din afară, şi cât de bine a ştiut se se poarte bărbaţii ei fruntaşi în afacerea ce a avut-o cu Bulgaria, ne arată următoarele, ce se scriu din România: Ministrul român de ixtenne, dl A­leoc. Marghiloman, în călătoria sa spre casă, venind din străinătate, s’a oprit la Viena, unde a avut o lungă întrevedere cu ministrul comun de ixterne al monarchiei austro-ungare, contele Goluchowski, şi a avut feri­cirea a fi primit în audienţă şi din partea Monarchului nostru. După­ cum suntem informaţi M. Sa împăratul şi Regele Francisc Iosif a primit pe dl Marghiloman cu o mare amabilitate, convorbind cu el în mod foarte afabil. Audienţa a durat o jumătate, de oră. împăratul a voit să fie în mod mi-­­ nuţios informat asupra situaţiei interne­­ a României, asupra conflictului ro-­­ măno-bulgar şi asupra anticipării pe­­ care România a contractat-o la Berlin.­­ împăratul ’și-a esprimat bucuria,­­ că înțeleaptă politică a României a f știut să evite răsboiul cu Bulgaria, »un- I cru pentru care — a zis împăratul — Eu-­­ ropa­’i va fi recunoscătoare«. Pag. 483 Concediând pe dl Marghiloman, Suveranul nostru ’l-a decorat, zicendu-’i : — Pentru, meritele d­v. şi spre a onora înţeleaptă politică a Ro­mâniei. Se spune, că la Berlin, ambasa­dorul rus de acolo încă ar fi declarat dlui Marghiloman, că şi Rusia e re­cunoscătoare României pentru­ că a evi­tat răsboiul, care ar fi avut în Balcani grele urmări. Din Lume. Din China, în China lucrurile sânt tot încur­cate. Pe când în partea de mează­­noapte răscoala s’a liniştit, a isbucnit la mează-zi o altă răscoală. Iată veştile în privinţa aceasta: In China sudică se lăţeşte într’una răscoala şi se pare, că răsculaţii nu sânt contra străinilor, ci contra dinastiei. în Kwantung, Kwangsu şi Seciuan este o puternică mişcare antidinastică, apoi pe valea Iang-ce şi şi în alte părţi se face propagandă pentru detronarea dinastiei Manciu. Lui »Daily Telegraph« ’i­ se anunţă, că în 12 i. c. răsculaţii au pus pe fugă o oaste împărătească; ei au ocupat mai multe sate, dar’ n’au atacat capelele şi locuinţele misionarilor. Până acum atâta se ştie despre răs­coala din China­ sudică. Din nord se anunţă, că Waldersee a plecat din Tien-Tin la Peking, însoţit de statul seu major. Burii. Agenţia din Bruxella a Transvaal­­ului face cunoscut, că depărtarea lui Krüger nu înseamnă sfîrşitul răsboiului. Burii vor lupta mai departe şi răsboiul nu se va pute termina, decât cu estir­­parea Burilor. Krüger va debarca în Triest şi va merge la Hamburg şi Berlin. Un burgher respectabil, Van Post a căpătat permisia să meargă în Orange la Di­lette spre a-­l capacita, că e o nă­­rozie a mai continua lupta. Tot cu acest scop a mers Schivemann la Botha. Butler a fost absolvat de la co­manda oastei din Natal și va pleca la Londra.

Next