Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)

1900-07-22 / nr. 28

IÎ anul VIII Si­bitt, Duminecă, 9/22 Iulie 1900. Nr. 28 Preţul abonamentului: la un an..............................................4 coroane. Pe o jumătate de an ....... 2 coroane. Pentru România 10 lei anual. Abonamentele se fac la „Tipografia“, soc. pe acţiuni, Sibiiu. Apare în fîecare Duminecă INSERATE se primesc la biroul administraţiunei (strad Poplăcii nr. 15). Un şir garmond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani, a treia-oară 10 bani, şi timbru de 60 bani Un pas înainte. Am scris în foaie un articol, che­mat să vină în ajutorul fraţilor noştri meseriaşi şi neguţători, şi de atunci po­top de scrisori ne sosesc. Meseriaşii şi neguţătorii noştri au ascultat glasul nostru, urmează cuvântul dat şi cu dragă inimă se grăbesc se se vestească. Bun început! Da, zicem, că e bun început — căci cele plănuite de acum înainte vor se urmeze. Ca luptători alăturea cu poporul şi sfătuitori în năcazurile lui, de bine am aflat, ca pe lângă interesele iubi­ţilor noştri economi de pământ şi vite să îmbrăţişăm cu aceeaşi căldură inte­resele mult preţuiţilor noştri meseriaşi şi neguţători. Facem aceasta pentru­ că încredinţaţi suntem, că puterea popo­rului în apropiatul viitor proastă pu­ternică va ave în bunăstarea meseria­şilor şi neguţătorilor crescuţi şi spri­­jiniţi de popor, de noi înşine. Şi fa­cem aceasta pentru­ că ştim să preţuim marea însemnătate a meseriilor şi a ne­goţului, fără care în ziua de azi cu greu o mai putem duce, încurajaţi de ascultarea ce vedem că o dau neguţătorii şi meseriaşii cu­vintelor noastre, vom insui să facem un pas înainte în sprijinul ce voim să-­l dăm acestor clase. Dorul nostru este, ca după­ ce ne vom cunoaşte meseriaşii şi neguţătorii şi după­ ce prin înştiinţările ce s’au por­nit vom şti ce lucră meseriaşii şi ce măr­furi vend neguţătorii noştri — să aflăm un mijloc, prin care se deschidem în pieţe bune pe seama productelor agricultori­lor şi meseriaşilor noştri, car’ neguţăto­rilor să le înlesnim procurarea mărfu­rilor bune şi întru­cât se poate ieftine. Când meseriaşii şi neguţătorii no­ştri, bine pricepând cuvântul nostru se vor grupa sub steagul ce îl înălţăm cu întreagă dragostea inimei noastre — atunci uşor ne va fi să sprijinim alcă­tuirea unei cancelarii care să îndrume pe neguţătorii noştri la isvoarele cele mai bune pentru procurarea mărfurilor. Atunci neguţătorii noştri nu vor mai fi siliţi să cumpere din mâna a 7-a, de la »gescheftarii* fără suflet — care le iau câte 4—5 preţuri. Atunci şi neguţătorii no­ştri vor pută să ţină piept cu ce­­ialalţi, căci având marfa mai ieftin cum­părată, vor pute-o şi ei să o vândă cu preţuri mai potrivite. Agricultorii şi meseriaşii noştri îşi vor pute vinde puii şi ouăle lor, cişmele şi scaunele lor şi toate productele lor cu preţuri mai bune şi mai potrivite cu munca făcută, căci vor fi îndreptaţi şi conduşi la pieţe mai bune, la cumpărători cari plătesc mai cinstit munca făcută. Şi ştiţi ce trebue să facem ca să avem o astfel de întocmire ? Nu trebue să dăm bani, nu trebue să perdem vreme, — simplu se cere nu­mai sprijinul moral şi bunăvoinţa celor chemaţi. Când vom lua ştire că iubiţii no­ştri neguţători, meseriaşi şi agricultori vor fi gata să se grupeze şi să spriji­­nească o astfel de instituţie — noi vom intui din răsputeri să mijlocim aducerea la fiinţă a unei astfel de întocmiri. De aceea rugăm pe toţi neguţătorii noştri iubitori de bunăstare şi progres să ne facă cunoscut, că de ce soii de mărfuri au lipsă,­­ apoi meseriaşii şi agricultorii noştri să ne vestească soiul productelor, ce le au de vânzare. Când vom ave la îndemână datele aceste, vom spune mai pe larg felul cum gândim noi să venim în ajutorul iubiţilor noştri neguţetori, meseriaşi şi agricultori. Când cu toţii umăr la umăr vom munci,­­ înaintarea şi bunăstarea tre­bue să urmeze. Silvestru Moldovan. Vasile C. Osvadă. FOITA. 9 Amintiri din cătănie. Doine cătaneşti, împărtăşite de loan Câlţia (din Şona). Cine vede cătana Că rîde, joacă şi cântă Nu crede că-’i necăjită, Dar’ joacă de supărare Şi cântă de dorul mare Şi de-a lui înstrăinare; Mânce-’i casa sărăcia Cine-a făcut cătănia, Multă jale mai porneşte, Mulţi feciori mai năcăjeşte, Inimioară ca la mine Nu mai da Doamne la nime, Că numai inima mea Cunoaşte supărarea, Dar’ nu mă arăt la nime Că de lume mi ruşine Şi chiar de o-aş arăta Nu mă crede făr’ maica, Numai măicuţa mă crede Numai la ea am nădejde, Dar’ nădejde fără cap Cât de zădarnic te trag, Că maica face cum poate Şi dela toate mă scoate, Dar’ de-ab­ia nu mă poate Că-’s jurat şi-­s depărtat Şi cătăneşte ’mbrăcat Şi la Neamţ încredinţat. Maică măiculeana mea, De-’i mai are vr’un fecior Pune-’i capul sub picior Să nu ducă-atâta dor, Precum duc maică şi eu De când sânt la tunul greu. Când eşim cu tunurile Şi pe câmp văd plugurile Mă năpădesc lacrămile, Că lumea lucră cu drag Dar’ eu fac cu tunul trap De-’mi tremură creerii ’n cap. Amară vieaţă grea, Amară inima mea Că unde-’i dealul mai mare Căpitan stie călare, Ear’ cându-’i pe deal în sus Ridică sabia sus Şi mişcă din ea puţin Ca noi la el să privim Altă grijă să n’avem . Apoi înainte-o pleacă Şi-’n galop cu calu-aleargă, Ear’ tunurile galop De urlă pământul tot. La mijlocul dealului Gura căpitanului S’aude: »Proţap cherdaile Ear’ tu trebue să sai Şi câtu-’i tunul de­ greu Să prinzi de el ca un leu, Să-’l suceşti în trei minute Sau cât vei pute mai iute. (Va urma). Din Bucovina. Luni, la orele 4 d. a. comitetul naţional român din Bucovina a ţinut o conferenţă politică în localităţile palatului Ierii din Cer­năuţi, la care au luat parte toţi depu­taţii români din dietă şi parlament. Conferenţă a fost convocată din partea dlui baron Eudopoiu d­urmuzachi, presidentul comitetului naţional român, iare la ordinea zilei au fost puse în­curcăturile pe care le-a făcut noul ziar „Timpul“. Jubileul dlui V. A.. Urechiă. Acum s-au împlinit 50 de ani de când bătrânul şi vestitul bărbat al României şi al tuturor Românilor, V. A. Urechiă luptă şi lucră pe terenul public pentru Românism. Inimă caldă de Român, el a lucrat mult ca Românii să fie cuno­scuţi în străinătate, la popoarele culte din Europa. De aceea cu deosebire noi Românii din Ardeal şi Ungaria avem

Next