Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)

1900-07-22 / nr. 28

Pag. 326 FOAIA POPORULUI Nr. 28 să-’i fim mult mulţumitori, căci el a făcut cunoscute suferinţele noastre în lumea mare şi prin asta ne-a încurajat şi în­demnat la luptă pentru neam şi limbă. La Jubileul, ce­­l-a sărbat vrednicul băr­bat au luat parte şi Ardelenii din Ro­mânia, predându-­i un frumos album, cu peste 6000 de iscălituri, ceea­ ce a sur­prins plăcut pe vrednicul bărbat Răs­punzând la deputăţia, care şi-a predat albumul, bătrânul luptător a vorbit de noue planuri şi noue lupte, cari din nou vor arăta ţinerea la­olaltă a popoa­relor latine şi simpatia lor pentru Ar­delenii prigoniţi şi neîndreptăţiţi. D-zeu să­’l trăească la mulţi ani ! Jubileul şcoalelor din Braşov. Ani 50 s’au împlinit, de când s’au deschis în Braşov şcoalele române, ântâiu gimnasiul, apoi şcoalele comerciale şi reale. Ani 50 sânt, de când aceste şcoale au dat creştere naţională la generaţii de tineri, dintre cari mulţi au devenit cei mai însemnaţi fruntaşi ai noştri şi aprigi apărători ai drepturilor poporu­lui român. Căpeteniile acestor şcoale au aflat de bine să pună la cale sărbătorirea da­tului de 50 ani, de la întemeiarea şcoa­lelor şi astfel săptămâna trecută s-au făcut la Braşov frumoase sărbări cul­turale. înainte de sărbări a fost o esposi­­ţie de deosebite lucruri de ale şcoalelor şi a bisericilor din Braşov, apoi au ur­mat festivităţile înălţătoare de inimi. Sărbările aceste au fost adevărate sărbări naţionale, la cari au luat parte nu numai Românii braşoveni şi cei merşi acolo anume, ci toţi Românii din toate părţile, trimiţând telegrame şi scrisori de felicitare. Locul nu ne lasă, ca să scriem azi mai pe lung despre acest jubileu şi despre însemnătatea şcoalelor române din Braşov, dar’ vom scrie în numărul viitor. NELEEA DE PE CÂMPUL-PANII. Sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel a fost zi de mare bucurie pen­tru Românii din frumoasa ţeară a Ha­ţegului. In această zi s’a ţinut pe Cân­­­pul-Panii o mare şi frumoasă Nedee la care au luat parte aleşi fruntaşi inteli­genţi din Deva, Orăştie şi din depăr­tări — apoi ţărani din satele învecinate: Balomir, Vinerea, Jibot etc. Deşi vremea a fost urîtă, nedeea a reuşit destul de bine. Au fost jocuri frumoase purtate de domni şi ţărani; au fost cântări drăgălaşe glăsuite de vrednicele ţărance şi ţărani. Au fost petreceri adevărat româneşti. Nespus de mult î ţi­ se înviora inima când vedeai frăţia şi dragostea, ce stăpânea pe domni şi pe ţărani, — când vedeai ochii plini de iubire cum întâlneau domni şi ţărani, doamne cu gingaşe fete de sat Vrednicia mai mare pentru aceste săr­bări c­are ştim, d-nă Elena P. Hossu- Longin, învelătorul din Balomir şi alţi fruntaşi, cari au lucrat şi au ostenit pentru buna reuşită a nedeei. Din Lume. Din China. O luptă grozavă, uriaşă se pregă­teşte acum în China. E lupta tuturor statelor europene împotriva împărăţiei chineze. Acum se ştie hotărît, că în Peking (capitala împărăţiei chineze) au fost omorîţi trimişii statelor europene şi toţi străinii. Aceasta e cea mai însemnată întâm­plare care se adevereşte. De altcum lupta între Chinezi şi trupele europene de­curge într’una. Scopul Chinezilor este a ucide şi alunga pe toţi străinii din China. Telegramele sosite mai de curând, vestesc următoarele: Brumella, 16 Iulie n. Ministrul de ixterne a primit mai multe depeşe, în cari se confirmă măce­lul din Peking. Numărul jertfelor e la 800. Prinţul Tuan a condus această operaţie. Parin, 16 Iulie n. Ziarele de aici remarcă faptul, că vice-regii chinezi încă şi alaltăieri se si­leau a ascunde adevărul despre cele în­tâmplate în Peking. Ele sunt conster­nate, osândind în termini aspri acest atentat barbar.»Eclair« zice: Sângele ce­lor 8—900 de victime cere răsbunare. Londra, 16 Iulie­­. Oficiul de esterne de aici a primit Vineri, săptămâna trecută știre auten­tică despre uciderea străinilor din Peking. Știrea a fost transmisă de guvernul din Peking, dar’ guvernul englez nu o pu­blică oficios, până nu are confirmarea ei din partea vre­unui organ al seu. Drumeţia, 16 Iulie n. Prinţul Tuan e cunoscut în cercu­rile militare de aici. A servit ca sub­­oficer în armata belgică, în anii 1876—8. El a avut o educaţie europeană şi prie­tenilor sei a declarat în mai multe rîn­­duri, că imperiul chinez trebue reformat după model european. Berlin, 16 Iulie n. Cercurile normative de aici n’au primit încă știre directă despre măcelul din Peking, care însă nu mai e tras la îndoială. Se crede, că oribilul fapt va întări și mai mult solidaritatea între puteri. Londra, 16 Iulie n. Chimes* a primit din Hongkong, cu datul de 13­­. c. următoarea ştire: Li-Hung-Ciang a îndrumat pe şeful în­soţirii celor cu­­stindardul negru* să plece la Peking cu 50 mii de trupe. Paris, 16 Iulie n.­ ­Temps* publică o depeşă din Shanghai, în care se zice, că guverna­torii provinţelor Honan, Hupei şi Hu­nan au decis să fie cu ascultare la ordi­nele prinţului Tuan, ucizând creştinii şi devastând bisericile lor. Hamburg, 16 Iulie n. Din Citu se depeşează, că în Hung- Ciao, 30 mituri depărtare de la Nanking, au fost ucişi între mari cruzimi episco­pul italian de acolo, mai mulţi preoţi şi câteva sute de catolici. Berlin, 16 Iulie n. Ambasada chineză de aici a fost avisată telegrafic de Li-Hung-Ciang, că el pleacă la Peking, trecând pe la Shanghai. Viena, 16 Iulie n. Austro-Ungaria mai trimite în apele chineze încrucişătorul Carol VI. şi tor­pilorul Aspern, pentru apărarea sudiţi­­lor austro-ungari. Trupe terestre nu se vor trimite. Petersburg, 16 Iulie n. Ziarele anunţă, că pentru întări­rea flotei ruseşti din golful Pecili au fost espedate de nou două încrucişătoare şi două vapoare pancelate, cari vor sosi acolo în luna Septemvrie, Petersburg, 17 Iulie n. Răscoala Boxerilor ia tot mai mare întindere. In Manciuria situaţia e critică, de­oare­ce miliţia fraternisează cu Boxe­rii. Mişcarea e naţională şi guvernul nu li­ se împotriveşte. Din Clarkend se anunţă, cu datul de 11 i. c.: In Cub­ia, la graniţa vestică a Mongoliei, au isbucnit tulburări. Pen­tru apărarea consulului s’au trimis trupe. Londra, 17 Iulie n. în o depeşă din Shanghai a ziaru­lui »Daily Express» se anunţă, că ora­şul Shanghai e în mare pericol. Con­sulii au cerut dela guvernele lor trimi­terea de vapoare pentru apărarea por­tului. Londra, 17 Iulie n. Ziarele de dimineaţa sunt informate, că atacul trupelor aliate asupra părţii de oraş chineze din Tien-Tin, n’a succes. Lupta a ţinut 9 ore şi s’a sfirşit cu retragerea aliaţilor; ei au 300 de morţi şi răniţi. Londra, 17 Iulie n. »Daily Ex­t e avisat din Shanghai, că Boxerii au hotărît să se îndrepte spre sud. In Niudivang e în prospect o luptă mai mare. Oficialii ruşi au transportat banii şi hârtiile de valoare în Porth- Arthur. SCRISORI. Adunarea „Asociaţiuneii“ in Orlat, Orlat, la 12 Iulie 1900. Fruntaşa noastră comună a avut aleasa bucurie să poată primi în sărbă­toarea Sf. Apostoli Petru şi Pavel pe vrednicii noştri conducători şi lumină­tori, care au venit ca în mijlocul nostru şi cu noi împreună să ţină adunarea generală a despărţământului Sălişte a celei dintâiu societăţi culturale. »Asocia­­ţiunea pentru lit. şi cultura poporului român*. Cu mult alaiu şi cu mai multă dra­goste în inimi am primit comitetul des­părţământului , mergând apoi cu toţii în biserică să ascultăm sfânta slujbă. Părintele nostru iubit, dl D. Decei, după­ ce a isprăvit slujba ne-a vorbit părinteşte şi ne-a tălmăcit însemnătatea zilei de azi şi ne-a îndemnat să ascul­tăm sfaturile ce le vom auzi.

Next