Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)

1900-07-22 / nr. 28

Pag. 332 FOAIA POPORULUI Nr. 28 SFATURI. Contra durerii de dinţi. Se ia piper pisat, se pune într’o bucăţică de pânză, se moaie în spirt şi se pune pe partea gingeilor unde se simte durerea. Dacă dinţii sunt gău­noşi, se ia cu ceva accid muratic şi se pune o picătură în dintele stricat; îndată durerea se slăbeşte şi repetând aceasta de mai multe­ ori, nervul care , bolnav, se omoară: împrospătarea pânei uscate. Cel mai simplu mijloc de a îm­prospăta pânea uscată, este acela de a o tăia în felii şi apoi a o prăji la foc. Econoamele noastre mai întrebuinţează şi alt mijloc pentru împrospătarea pa­nei uscate şi mucede, şi anume: ele spală mai ântâiu pânea pe coaja din afară cu apă călduţă, apoi o bagă în cuptorul de pane, care mai ântâiu se arde puţin, ca şi pentru pânea coaptă din aluat După­ ce pânea se lasă acolo timp de o oră două, se scoate tocmai aşa de proaspătă şi bună, ca­ şi­ când siar fi copt atunci din aluat în timpul din urmă, s’au făcut în­cercări cu împrospătarea pânei în anu­mite vase de pământ. Se pune pânea uscată în anumite oale mai mari de pă­mânt, cari se leagă apoi bine pe la gură ca să nu poată pătrunde apa în ele. Va­sele numite se pun apoi într'un căzan mai mare cu apă feartă, unde se lasă timp de două ore. După aceea se scot de acolo şi scoţându-se şi pânea din ele, aceasta e aşa de proaspătă şi moale, ca­ şi­ când s’ar fi copt numai atunci din aluat. Nutrirea vitelor cu pleavă. Pleava, fiindcă conţine mai multă albumină ca paiele, este mai gustoasă şi mai nutritoare decât acelea. Afară de aceasta, fiindcă e mai măruntă, e mai uşoară şi de mistuit ca paiele. între nutreţurile de pleavă, locul cel dintâiu îi ocupă pleava de ovăs. Aceasta fiindcă, e mai moale, o mănâncă vitele cu mare poftă. După pleava de ovăs urmează cea de grâu. Pleava de grâu, fiindcă m­­o tam­ mai nemţiţi tra­mfi mai ântâiu opărită şi numai în starea aceasta să se dee la vite, de­oare­ce ţepele numite intrând prin cerul gurii şi în gingii poate causa vitelor aprinderea părţilor numite şi în cele din urmă durere de gură. Pleava de săcară şi orz, fiindcă are ţăpi şi mai mari, ca cele amintite mai sus, nu se poate recomanda la nu­trirea vitelor. Ştiam bine că carnea e de câne şi cu nici un preţ n’am vrut să mănânc. Prăjitură cu carne. Un fel de pastel. Găini ferte cu sos de melci. Din nou ’mi-a venit să vărs; melci i se păreau a fi vermi, chiar după două păhare de rachiu de orez n’am putut înghiţi nici o îmbucătură. Un fel de slănină. Carne de purcel mic, prăjit în unt. Aceasta a fost cea mai bună mâncare. Fe­lioare de carne de berbece, fripte la grătar. Peşte prăjit cu sos de mosc. Orez fert cu ceapă şi dulceaţă. Nişte bucăţele de un fel de lemn cu un sos acru. Macaroane subţiri şi lipicioase. Creste de cocoşi şi diferite zămuri. După mâncările calde, masa pen­tru a treia­ oară s’a curăţit şi s’aduse de­sertul ; diferite legumi ferte în zăhar, fructe, ceaiu şi în fine vin de Şampania. Prânzul a durat 4 ciasuri. Fiecare din noi a gustat, dacă nu a mâncat din 30—40 feluri de mâncări, înghiţiră 3—4 ceşti de oţăt şi beară 25—30 păhare de rachiu de orez şi la sfîrşit 6—8 ceşti de ceaiu, 4 — 5 păhare de vin­. Cum n’am murit după un asemenea prânz, ştie numai Cel de sus. Ştiri economice. Stipendii pentru şcoale economice. Comisiunea economică a comitatului Si­­biiu a escris concurs, cu termin până la 15 August st. n., la 1 stipendiu de 1200 coroane pentru tinerii cari doresc să cerceteze academia agricolă din Magyar­óvár, şi la 2 stipendii de câte 200 cor. pentru tinerii cari doresc să cerceteze şcoala agricolă din Mediaş ori altă şcoală agricolă din patrie! Concurenţii trebue să aparţină comitatului Sibiiu. Negoţul cu oue şi galiţe. Din­­tr’un articol mai lung apărut în anul 146 al »Gaz. Trans.«­estragem urmă­toarele: în Ungaria sunt organisate vre-o 54 reuniuni pentru strîngerea ouălor de la prăşitorii mai mici prin mijlocirea multor mii de agenţi, cari stau în servi­ciul marei firme Hartmann şi Cone din Szabadka, şi cari susţin legături cu dife­ritele reuniuni pentru transportul ouă­lor în străinătate. Firma amintită are în Londra hală proprie de vânzare, precum şi pivniţe potrivite unde se pot conserva până la 10 milioane de ouă. Negoţul acesta en gros aduce firmei o circulaţie anuală de vre­o 13 milioane coroane, în decursul primelor trei luni ale anului curent a esportat circa 130.000 de curci. Pentru­ ca vânzătorii se nu fie în­şelaţi in preţ, firma recunoaşte de basă preţul fixat la bursa din Londra, care se stabileşte în fiecare zi de Luni a săp­tămânii. Poporul nostru ar pute realiza ve­nite frumoase, când s’ar ocupa mai mult cu acest ram de câştig. Neesistând încă astfel de reuniuni între noi, ar fi con­sult ca reuniunile noastre agricole să atragă atenţiunea poporului mai adese­ori asupra folosului ce ar dobândi din prăsirea în mai mare măsură a ga­li­ţelor. Animalele şi portretele de animale. E dovedit că animalele cunosc în ta­blouri pe semenii lor şi pe alte animale. Alexandru de Humboldt arăta într’o zi mai­muţei sale Titi un tablou pe care erau zu­grăvite vespi şi lăcuste; maimuţa le cunoscu şi căuta să le apuce şi să le mănânce. Paserile îşi cunosc chipul privindu-se în oglindă, tot astfel pisicele, cânii și caprele. Cânii une­ori miroasă pe cel din oglindă, alte­ori încep a-­l lătra. Un cotoiu, vezând la museu un tablou cu un câne mare, începu a lătra și apoi fugi chelălăind. Un câne de vânit, ve­zând un tablou de vânătoare, căuta fel și chip se iee și el parte la urmărirea animalelor. Sculptorul Rüsche a fost nevoit să ducă din atelier portretul unui câne, căci al său vrea să-­l muște numai­decât pe cel zugrăvit. Din traista cu povețele. — Respusuri. — Abonamentului G. B. în Vișag. Res­pingerea cererii d-tale din partea preturei este motivată, dacă într’adevăr casa d-tale e aproape de şcoală şi de biserică. Aşa spune legea, că în apropierea lor să nu fie birt. Re­curs nu se poate da, în contra hotărîrei primite. Abonaţi „Foaia Poporului“. In curend se împlineşte jumătatea, dintâiu a anului acestuia şi „Foaia Poporului“ întră în a doua jumătate din anul al VIII-lea al vieţei sale. Credincioasă programului seu şi menirii sale de a fi făclie luminătoare pentru talpa ţării, pentru ţăranul român, ea-şi va urmări mai departe scopul cu aceeaşi rîvnă, cu aceeaşi iubire şi inte­­resare pentru toate afacerile,pentru toate lipsele poporului nostru, ca şi până acum. Ea a trăit şi a lucrat din toată inima pentru ţăranul român şi pentru oamenii de la ţeară şi tot astfel va lucra cu îndoit zel şi mai departe. Cei­ ce au cetit „Foaia Poporului“ şi au avut-o în casă o ştiu preţul. De aceea credem şi nădăjduim, că ei nu o vor lăsa să nu o aibă mai de­parte şi în nădejdea aceasta deschidem nou abonament pentru „Foaia Popo­rului“ pe jumătatea a doua a anu­lui curent. Astfel venim a ruga pe onoraţii abonenţi, ca nu numai se se grăbească a trimite în curend preţul de abona­ment, dar’ se şi spună tuturor, cu cari îl întâlnesc şi dau în vorbă, ce este „Foaia Poporului“, cum şi pentru cine se luptă ea. Apoi sâ-­i îndemne a abona această foaie, de­oare­ce pe lângă că e bună şi făcută anume pentru po­por, este şi cea m­ai ieftină dintre foile românești. Prețul va fi, ca și acum, anume ! Pentru Austro-Tangaria : Pe im an întreg ........................4 coroane. Pe­­» jum­munt­e d­e an .... 2 coroane. Pentru România: Pe un an întreg..................................10 lei. Pe o m­ineinte de an........................5 lei. Pe o jum­ătate d­e an........................5 lei. * Pentru a pute ține bună rînduială, onorații abonenți, vechi și noi, sânt rugați a băga bine de seamă la următoarele: Pe timp mai scurt nu putem­ primi abonamente, nici dela alt ter­min, decât dela începutul anului pe o jumătate de an, sau pe un an. Abo­naţilor de până acum li se trimit deodată cu foaia şi mandate poştale (posta utalvány), cu adresa noastră tipărită şi cu numărul sub care pri­mesc foaia, scris gata pe margine, aşa că trimiţâtorul nu are decât să-­şi scrie numele seu şi cifrele la locurile cuvenite şi să pună banii, dimpreună cu mandatul, la posta. Abonenţii noi sunt rugaţi a-­şi scrie numele lor şi al comunei foarte curat şi ceteţ, însemnând posta din urmă. Administraţiunea „Foii Poporului“.

Next