Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)
1900-07-22 / nr. 28
Pag. 334 FOAIA POPORULUI Nr. 28 Ţăranul se apropie de protopretor şi privind în jur să vadă nu cumva îl aud şi alţii, îi şopteşte taina lui mare: — Numai cât, să am iertare Măria Ta, banii totuşi nu-i poate fura nime, pentru-că nu’s în ladă. Pe păzitorii ăia doi ’i-am pus numai, ca să creadă lumea, că acolo în ladă se află banii şi să nu-’i caute în alte părţi. ♦ Oameni harnici. Comuna Gledin este aşezată la poalele muntelui Poiana- Tomii, şi e locuită curat numai de Români cu escepţiunea a 3 familii jidoveşti. Până acum vre-o doi ani edificiul şcoalei de acolo era într’o atare de tot slabă, dărăpănată, acum însă dacă vei trece prin mijlocul comunei, vei da de o zidire pompoasă cu un turnişor, pe a cărei front stă scris: Şcoala poporală gr.-cat. Laudă poporului din această comună, laudă senatului scolastic şi conducătorilor poporului, dlui preot Oct. Harşan şi dlui învăţător Romul Cincea. După ce acest popor brav din Gledin a văzut cu ajutorul lui D-zeu zidirea şcoalei gata, în vara a. c. au pus fundament la o altă clădire pompoasă, la casa parochială, pe care o zidesc mai numai din lemn de stejar. Ar fi de dorit, că numai unde se poate să se urmeze pilda acestui popor din Gledin, iubitor de cultură. Un iubitor al poporului harnic. * Fapte creştineşti. 1. Econoama Maria Ciorogariu, soţia lui Mitru Ciorogariu de sub numărul c. 50, din Nevrincea, a dăruit pentru acoperirea sf. mese (Presto!) un măsaiu frumos colorat ţesut de dînsa, în preţ de 12 cor. 2. Doamna Elena Galiciu, soţia dlui George Galiciu, silvanist reg. ung., de sub numărul c. 71, din Nevrincea, 2 măgăriţe frumoase colorate ţesute de dînsa, în preţ de 14 coroane, pentru acoperirea dulapului din biserică şi pentru masa pe care se ceteşte sf. evangelic. 3. Econoama Elena Frautiescu, soţia lui George Frautiescu, de sub numărul c. 14, din Nevrincea, a donat 1 măsaiu frumos colorat ţesut de dînsa, în preţ de 8 coroane, pentru acoperirea mesei, unde se păstrează şi se pregătesc sf. daruri. Pentru toate aceste daruri frumoase creştineşti făcute sf. noastre biserici gr.cat., în numele întregului popor pe această cale le esprim profunda mulţumită, rugând pe bunul Dumnezeu să le dee sănătate, vieaţă lungă şi fericită. Nevrincea, la 10 Iulie 1900 st. n. Petru Pintea, paroch gr.-cat. * Esamenul din Mocod. Primim următoarea declaraţie: Subscrişii în urma raportului publicat în »Foaia Poporului« numărul 24 — despre esamenele dela şcoala noastră din Mocod, prin un anonim care numai din răutate şi invidie a putut se colporteze o atare ştire falsă şi neîntemeiată, fiindcă subscrişii ca în toţi anii asemenea şi în acest an am luat parte la examenele dlui învăţător primar Romul Densuşean, care fungează în comuna noastră acum de 14 ani, — şi în care durată de timp totdeauna prin purtarea morală exemplarâşi-a câştigat iubirea poporului şi a noastră, asemenea şi cu pruncii şcolari întotdeauna a dovedit un progres ca şi în acest an, de care atât noi, cât şi superioritatea şcolară am fost foarte îndestuliţi, ceea ce prin aceasta cu toată conştienţa sufletească o adeverim. Mococ, la 12 iulie 1900, Ioan Hontila, preşedinte al senatului şcolar, ca present la esamenul din chestiune; Ioan Protasa, primar comunal, membru în senatul şcolar şi fost de faţă la esamen. * In comuna Billed (Banat) bântuie între vite dalacul (anthrax). Autorităţile au dispus carantină asupra comunei. Muşcat de câne turbat. In Kajante săptămâna trecută un câne turbat a muşcat un băieţel de 5 ani, care în loc de medic a fost dat în locuire babelor din sat. Resultatul leacurilorsigure, băbeşti e, că asupra băiatului a erupt turbarea. Numai atunci s’au socotit părinţii să facă arătare la pretură, care apoi a trimis pe nenorocitul băieţel în institutul antirabic din Budapesta. Vindecarea îi e însă foarte problematică şi aceasta e a se mulţumi prostiei acelora, cari tot mai cred încă în leacurile băbeşti contra turbului. * Dare de seamă şi mulţumită publică. La petrecerea cu concert şi teatru aranjată în Şomcuta m., la 1. c. a incurs cu totul 222 coroane, car’ spesele au fost 182 coroane şi aşa venitul curat de 40 coroane s’a dat »Corului ţărănesc de plugari români din Aciua«, care a cântat la concert şi a jucat piesa teatrală »Săpătorul de bani, cu un resultat foarte mulţumitor. Din clerul nostru abia au participat 2 protopopi, 3 preoţi şi 2 teologi. Mai bine a fost representată învăţătorimea şi tinerimea din popor, căci bogătoii din poporul momentan, unii n’au venit de loc, car’ alţii mai îndârjiţi n’au luat bilete. Au suprasolvit: Victor Nilvan 4 coroane; Frankovits Mór 2 coroane; Barna Benő 2 cor.; Augustin Dragoș 2 coroane; Vamfalvi János 1 coroană; Emil Butean 2 coroane; Petru Tofan din Năsăud 2 coroane; Dr. Victor Marc 2 cor.; Veszprémi Sándor 2 coroane; George Szabó, primar în Vîsmart 1 cor.; loan Şerbu, prof. 7 coroane; Nicolae Nilvan, advocat 7 cor.; Isidor Hangea 1 cor.; loan Coza 60 bani; Vas. Butean 40 bani şi Vasiliu Butean, of. jud. 3 cor. Mulţumită tuturora cari sprijinesc întreprinderile culturale şi sociale, mai ales cele ce se fac în direcţiune şi cu scopul de a se lumina poporul. Raportorul. ** Post de învăţător. S’a deschis concurs pentru ocuparea postului învăţătoresc dela şcoala gr.-or. rom. din Pustiniş (Oregfalu). Alesul poate fi asigurat că va primi regulat salarul mai jos înşirat. Emolumentele anuale : a) în bani gata 500 cor.; b) conferenţe 120 cor.; c) 50 chirle de grâu; d) de la înmormântări unde va fi poftit 1 cor.; e) cortel liber cu grădină mare pentru legume. (T Voicău.* încă o şcoală perdută. Din ce merge, în loc să se înmulţească şcoalele româneşti, ele în unele locuri dispar cu totul, deşi pe uşor sar pute susţine. Dispărând, înceată pe veac de a mai esista alta şi avem numai a şterge din răvaşul nostru acea şcoală, însemnându-o cu negru semn, că ne doare inima când o ştergem, şi o jelim. Şcoalele noastre româneşti devin perdute ântâiu din lipsa susţinerii, a doua din lipsa conducătorilor ei, adecă din lipsa trageri de inimă a lor faţă de ea, şi a treia din voia celor ce o susţin. E vorba despre şcoala gr.-cat. din Suciag, protopopiatul Clujului, unde avem a însemna ca preot pe Vasiliu Micuşan şi ca înv. pe Basiliu Poruţ. Şcoala acestei comune e zidită abia de 3—4 ani şi cată azi e perdută, învăţătorul ei se plătia cu 100 fl. dela Blaj, 50 fl. din fondul tractului protopopesc şi 150 din reparţiune efectată pe popor. Deci era lucru uşor a susţină învăţătorul din partea com. biser. Dar’ ce s’a întâmplat? Cei 150 fl. ca salar învăţătoresc din repartiţiune nu se prea puteau scoate, învăţătorul trebuia plătit şi bani ca’n palmă. Cassarul acelei şcoale a întrebat pe preotul, să-’i zălogească pe oameni sau nu ? Preotul a răspuns, că da, pentru că terminul a trecut şi a trecut şi anul şcolastic, car’ învare să-’şi capete plata. S’a purces deci precum a fost porunca. Oamenii zălogiţi au alergat pe la notar zicând, că altul nu are nici copii, ai altuia nu au umblat la şcoală, alţii că ai lor copii umblă la şcoala de stat din sat etc. Notarul li-a dat dreptul oamenilor, zicând, că în urma cutărei legi ei au drept, fiindcă nu le umblă copiii la școală. Cassarul fu pedepsit cu 10 coroane, dar’ tot nu s'a dat. Atunci unii dintre oameni au alergat la solgăbirău, care a dat apoi ordin cassarului, ca zăloagele el însuși să le ducă acasă la proprietar, că la din contră e pedepsit cu 10 coroane. Preotul într’aceea a umblat încoace şi’ncolo să scape pe oameni, dar’ în zădar. Făcând întrebare mai departe, tot aşa au nimerit o, că adecă dacă oamenii, respective proprietarii şcoalei nu se învoesc să o susţină, şcoala e perdută, învăţătorul are să se ducă în altă comună. Aşadar’ e greu a păşuna o turmă de oi între lupi; aperi turma până poţi, dar’ totodată are să pieie. Şcoala de stat din Suciag îi ademeneşte pe bieţii Români, că acolo copiii lor învaţă gratuit şi la ce se plătească la înv., când şi aşa pot învăţa. Şcoala deci e perdută. Catechetul acelei şcoale de stat s’a esprimat, că unii băieţi, deşi Români, nu ştiu o iotă româneşte, ba nu ştiu nici să-’şi facă cruce. (»Chimu«). * Potop în Boereni. Din satul Boereni (lângă Lăpuşul-ung.) se scrie, că acolo în ziua de Sf. Apostoli Petru şi Pavel a fost o zi de grea năpastă. Un potop grozav de ploaie şi ghiaţă a năpădit pe comună şi hotar nimicind roada câmpului, şi ducând case şi alte întocmiri. Potopul a înecat câteva vite şi oameni. Starea bieţilor oameni e desnădăjduită.♦ Trei morţi pentru un urs, în comuna Kürt săptămâna trecută feciorul văduvei lui Csornai Balint, împreună cu sora sa, venia dela câmp cu un car de fân. Când să între în sat s’au întâlnit cu un ursariu, care avea un urs şi câteva măimuţe. Caii dela carul cu fân s’au spăriat de urs şi au luat-o la fugă. Fecioraşul a căzut între cai şi a fost strivit de copitele acelora, în sat voind oamenii să-ş i prindă, caii au sărit în laturi şi au răsturnat carul, care căzând în şanţ a astrucat sub mormanul de fân pe sora nenorocitului fecioraş, şi fiind în car şi o coasă, aceea s’a înfipt în pieptul fetei şi a ucis-o. Aflând despre nenorocirea fiilor ei, văduva a căpătat apoplexie de inimă şi a murit şi ea. Au fost înmormântaţi toţi trei deodată.* Petrecere poporală în Abrud. Comitetele parohiale de la biserica din Abrud oraş şi Abrud-sat aranjează în fiecare an câte o petrecere poporală, al cărei venit se dă apoi în părţi deopotrivă bisericelor din parochiile numite. Petrecerea din ăst an s’a ţinut Dumineca trecută (15 Iulie st. n.) în »Prater«. După liturgie poporul între sunetele marşului »Deşteaptă-te Române« a plecat la »Prater«, unde s’a încins o frumoasă şi veselă petrecere, dând şi un venit destul de frumuşel. Petrecerea a fost cercetată mai ales de oamenii din popor; dintre inteligenţă au fost numai domnii: notarul public Mihail Cirlea, advocatul Dr. Laurenţiu Pop, comptabilul de bancă Lazar Silviu şi juristul Ioan Moga. Cu multă părere de rău s’a luat la cunoştinţă lipsa inteligenţei, mai ales, că din venitul petrecerii jumătate era hotărît a se da de astă-dată pentru acoperirea cheltuelilor cu adunarea de Duminecă şi Luni, ce o va ţine în Abrud »Societatea pentru fond de teatru român«.