Foaia poporului, 1900 (Anul 8, nr. 2-52)

1900-10-14 / nr. 40

Nr. 40 FOAIA POPORULUI Pag. 479 Dare de seamă şi mulţumită pu­blică. Subscrişii în numele inteligenţei române din Armeni venim a aduce şi pe calea aceasta cea mai călduroasă mulţumită onoratului public, care cu oca­­siunea petrecerii noastre aranjată în 28 August şi n. a. c. au binevoit a participa şi a ne ajutora, întru ajungerea scopului înfrumaeţării bisericei noastre gr.-cat. din Armeni, reedificată la anul 1894 ur­mătorii domni: Dl Simion Opriş, preot gr.-cat. în Armeni 4 coroane; Moise Opriş, comerciant în Armeni 4 cor.; Georgiu Petru, înveţător 2 cor.; Vasilie Neagoi,­ primar 2 cor.; Vasilie Dobrescu, învă­ţător în Rod 1 cor. 40 bani; Nicolae Gavrilă, morar 2 cor.; Nicolae Popa, ferar 2 cor.; Ana Bratu şi familia 2 cor.; loan Agârbiceanu, stud. abs., Cenade 1 cor.; loan Venerean, prepar, din Mândra 1 coroană; Vasilie Bratu, teolog a. III. 2 cor.; Vasilie Opriş, preparandi cor.; Nicolae P­etrescu, învăţător 2 cor.; Rachita Presecan, 60 bani; Nicolae Aron, teolog cursul IV. 1 cor.; Moise Gusan 1 cor.; loan Mundrean 2 cor.; Ni­colae Drighici din Haşag 1 cor.; Aron Costea din Haşag 1 coroană; Ilariu Costea din Haşag 20 bani;­­Georgiu Făgărăşan, învăţător în Tiur 3 cor.; Elisaveta Greavu din Roşia 3 coroane; Nicolae Bergheanu, teolog 1 cor. 40 bani; Nicolae Frăţilă 1 cor. 20 bani; Martin, familia din Sân­­gătin 2 cor.; Bulea, învăţător în Presaca 1 cor.; Alexandru Tobias, notar 4 cor.; Valeriu Neamţu, stud. în drept 1 cor.; Nicolae Dordea 2 cor.; Dumitru Banu, învăţător în Cergăul-mare 1 cor. 40 bani; Nicolae Dordea, comerciant în Păuca 2 cor.; Nicolae Belescu 2 cor.; Nicolae Neamţu, învăţător în Armeni 2 cor.; Ioan Deacu, preot în Roşia 2 cor.; Gustav Schemer, maşinist 2 cor.; Georgiu Neamţu 2 cor.; Moisiu Opriş 1. Vasilie 2 cor.; loan Câmpean, stud. din Şeica­ mică 1 cor.; loan Bianu, stud. din Şoroştin 1 cor.; Si­mion Bohoian din Broşteni 2 cor.; loan Măr­ginean, preot în Bogatu 4 cor.; Tornya Miklós 2­ cor.; Gyoloj Farkas 4 cor.; Ştefan Szaszko­­rotu din Presaca 2 cor.; Nicolae Popa, preot în Hașag 2 cor.; Höchsman­n Johann, croitor din Sibiiu 2 cor.; loan Neamțu din Alămar 2 cor.— La­olaltă 89 cor. 20 bani. Resultatul material al petrecerii este următorul: suma incursă este de­­89 cor. 20 bani, din care subtrăgendu-se spesele de 44 cor., resultă venit curat de 45 cor. 20 bani. Din care sumă s’a şi cumpărat o candelă frumoasă, care deja înfrumse­­ţează biserica noastră gr.-cat. din Ar­meni. Mulţumim încă odată onoratului public, care au contribuit cu obolul pe altarul bisericei noastre. Vasilie Neagoi, cassar. Simeon Oprişiu, preot gr.-cat., ca preşedinte. * Umor şi mângâiere. După o ve­che şi cunoscută definiţie câştigul prin­cipal este acel câştig pe care totdeauna îl câştigă celalalt. Ia lămurirea aceasta de­sigur se ascunde umor — doar’ chiar mai mult decât dreptate. Calanerii şi Calembourgii se tăvălesc pe podinele câştigului principal. Era şi imposibil ca voea bună se nu se ocupe şi cu do­rul mare şi general ca să facă princi­palul câştig. Dacă dorul nu se împli­neşte — ne rămâne mângâierea. Gluma bună alăturea cu voea bună — poate aduce, ba trebue să aducă mângâiere. Se află adecă şi astfel de losuri, care încă n’au venit la rîndul să fie sortate — dar’ o să vină după asta. Proprie­tarului unui astfel de los ’i­ se grăbeşte gluma să-’i fie ca mângâiere. Definiţia câştigului principal, că este un câştig pe care alţii îl câştigă, a pri­mit o interesantă ilustrare de când a învăţat jocul orb şi bădăran cu numerii loteriei mici — şi jocul se face cu ne­numărate Promesse. Dar foarte de multe­­ori sunt alţii cari fac câte un câştig principal la loteria de clase, basată pe verosimilitate — dar­ aceştia îşi pot mulţumi norocul lor numai nerăbdării altora. Pentru-că răbdarea în ziua de azi nu se ocupă numai cu aceea, ca se aducă roze, fără se ocupă şi cu aria făuririi norocului. Se pot arăta cu de­getul acela, cari ’şi-au făcut câştigul principal dela alţii, n’au ţinut locul ce li­ s’a dat, pentru­ că până acum n’au câştigat cu el şi l-au retournat — cu toate­ că principalul câştig nu era eschis. Colectorii principali de locuri pot spune interesante lucruri despre astfel de can­didaţi ai norocului, cari atât de mult au căutat norocul, până­ când în sfîrşit s’au urît cu aşteptarea şi tocmai în mo­mentul când norocul era să le treacă pragul, l-au alungat de la ei. Da, da, oameni buni, pot să vor­bească de câştiguri principale, câştigate de la alţii. Oare simţesc ei tocmai ce este mai mângăitor în umor ? Quirinus. Ela. Văzut-ai !... La Paşti merse un Ţigan la bise­rică, şi auzi dela preotul că ce făcură Jidovii cu Mântuitorul în Vineria Pa­ştilor. Venind acasă îl întrebă tatăl-seu, că ce a învăţat la biserică ? — Ah, Doamne, aceea că Jidovii au răstignit pe Christos atât de tâlhăreşte. — Văzut-ai? — întreba dada — Ba. — Atunci nu mai vorbi, — zise bă­trânul, — că de va auzi dl solgăbirău ce vorbeşti despre Jidovi, te învaţă el a vorbi ce nu vezi. împărt. de E. Teodor Libeg. POSTA RED­ACŢIUNII. Abonentului nr. 3521 F. în Recea Statutele dorite le capeţi la librăria W. Krafft, Sibiiu; adresează-te direct I. R. în Bucerdea. Am mai răspuns la acest loc, că despre dl P. Conda şi cartea d-sale nu ştim nimic. Foaia se trimite cum ceri ! Abonentului nr. 9512. Cere un ca­talog de la firma L. Etter, Sibiiu, strada Ore­­zului nr. 9. Pentru redacţie şi editură responsabil: Andreiu Balteş. Proprietar: Pentru „Tipografia*, societate pe acţiuni : losif Marschall. Dr. VUII A reîntors din Băile Herculane ’şi-a reluat prectica medicală în Arad, strada Sina nr. lb [53] 1 3 I Lemne de foc­­ (3 neplutite, sănătoase și îndesate se­­ află de vânzare: 1 stânjin metric în magazin . 8fl. 1 stânjin metric adus în curte 12 îl. P I I I Comandele sânt a se adresa la ^ I Iile Măcelariu | I [52] 3— în Gura rîului. | $ Subscrisul îmi iau voie a face atent blicul meu la cari se fac în fabrica mea. La mine se fac cas­e numai din material bun și tare De aceea rog cu deosebire on. public, care caută casse, ce bînevoească a fi cu atenţiune în lista preţurilor la greutatea şi măsura indicată pentru­ ca privindu-le numai pe din­afară se nu cufunde cu alte casse ce obvin în co­­merciu, făcute din material slab şi uşor. In fabrica mea se pregătesc (la comandă, după măsură, cu preţuri ieftine) casse şi trésort­­­e pan­­terate din oţel absolut imposibile de a le găuri. Lista preţurilor gratis şi franco A9 Instalare de lumină Atycelen. Gustav Moess, [8] fabrică de casse în Sibiiu, strada Poplăcii-mare Nr. 8.

Next