Foaia poporului, 1901 (Anul 9, nr. 1-52)

1901-09-15 / nr. 36

Anul IX Sibiiu, Duminecă, 2/15 Septemvrie 1901 Nr. 36 Preţul abonamentului: Perian..............................................4 coroane. La o jumătate de an ....... 2 coroane. Pentru România 10 lei anual. Abonamentele se fac la „Tipografia“, soc. pe acţiuni, Sibiiu. Apare în fiecare Duminecă INSERATE te primesc In biroul administraţii I­ntel (strada Poplăcii nr. 15). Un şir garmond prima dată 14 bani, a doua­ oară 12 bani a treia-oară 10 bani. Bulgaria. Sobrania (dieta) bulgară a hotărît zilele trecute, ca ministerul, care câr­­ârnise ţeara înainte­­de cel de acum, să fie dat în judecată pentru păgubirea statului, trădare şi alte crime. Prin aceasta s’a dat o dovadă, nu despre vi­novăţia ministerului trecut, ci despre destrăbălarea cea mare, care de atâta timp băntue în Bulgaria. Cabinetul de acum al lui Carave­­loff, slăbit de »munca­ lui de până acum, ’şi-a dat demisiune­a, care va primi-o principele Bulgariei îndată după reîn­toarcerea lui acasă. Buba cea mai mare a Bulgariei sânt finanțele. Făcut-au în­cercări peste încercări, ca să vindece boala aceasta, dar’ n’au isbutit. Câteva din pausele acestei stări triste se vor vedèa din cele­ ce urmează. Slujbaşii bulgari s’au dovedit a fi absolut incapabili de oficiul lor, de aceea nu au nici o autoritate înaintea popo­rului. Tâlharii se înmulţesc în mod în­grozitor, pentru­ că autorităţile n’au nici o putere. De când cu ministerul Cara­­veloff s-au făcut trei atentate cu bombe, a fost jefuit un tren întreg, tot aşa un perceptorat, de unde au furat 70.000 de lei în timbre şi mărci poştale. Familiile mai bogate nu mai cutează să meargă ▼ara la ţeară, pentru­ că fi-e teamă să nu le fure cetele de tâlhari vre­un membru al familiei, ca să stoarcă o sumă mare de bani dela neamuri. Scurt, nesigu­ranţa ’şi-a ajuns culmea. O altă causă a stării destrăbălate din Bulgaria e şi constituţia. Bulgarii, ca popor cu prea puţină cultură, s’au văzut deodată cu legi, cari le dădeau foarte multe şi mari libertăţi. De liber­tăţile acestea s au folosit însă numai în­şelătorii, cari momind poporul necult,­­l-au adus să împlinească tot ce doreau aceştia, şi ei nu doreau mai nimic pen­­ţeară, ci numai pentru ei. Asta e şi causa, de în Bulgaria nu sunt partide bine închegate, ca în alte ţări civilisate, ci partidele s’au format şi se formează acolo după interesele conducătorilor, cari interese sânt arare­ori şi ale ţării. Tot aceasta e şi causa, că lupta între par­tide e cu mult mai sălbatică ca aiurea, nefiind ea purtată pentru binele ţării. Lucrul acesta ’l-au văzut şi princi­pele şi şi câţiva bărbaţi bulgari iubi­tori de ţeară. Singurul leac pentru vin­decarea acestor stări, cari vor duce, dăinuind, Bulgaria la perire, îl văd în suspendarea constituţiei. La aceasta îi împedecă însă două pause: ca să se poată introduce un absolutism binefă­cător pentru ţeară, e lipsă de un corp de funcţionari cinstiţi, muncitori, cari lipsesc Bulgariei, şi apoi mai trebue şi învoirea Rusiei. în Rusia domneşte absolutismul cel mai mare, şi cu toate acestea ea ar fi cea dintâiu, care s’ar opune introducerii acestuia în Bulgaria. Causa e uşor de văzut. De când s’a terminat răsboiul Europei, Japoniei şi al Americei-de-nord contra Chinei, din care a tras folos, ră­pind Manciuria, numai Rusia, aceasta ’şi-a îndreptat oară toată atenţiunea asu­pra Peninsulei­ Balcanice. După­ cum am arătat în alt număr, din Petersburg se face o mare propagandă pentru unirea tuturor statelor ortodoxe sub protecto­r râtul Rusiei, şi în scopul acesta ea va face tot ce e cu putinţă, ca în Bulgaria să nu se reguleze lucrurile, căci atunci n’ar mai pută sili pe Bulgari să joace, după cum ea le flueră. Cât de puţin recunoscători s’au arătat Bulgarii faţă de naţiunea română, pen­tru noi totuşi e de dorit, ca Bulgarii să ajungă odată la linişte, căci turburările dela ei pot mai curând sau mai târziu să aducă încurcături şi pentru România şi pentru statul nostru. FOITA. 9 Poesii poporale. Din Măgurei. Cântă puiul pupului In pădurea Tengului*) Ş’-aşa cântă de frumos De pică frunza pe jos, Ş’-aşa cântă de ou jale De stă vîntu ’n loc pe cale, Şi nime ’n lume nu­’l aude Făr’ voinicul din tabăra Voinicul din graiu grăia: Taci cu ce nu mai cânta De-’mi mai rupe inima, Cfi pân’ am fost la părinţi "ţi-am dat voe să tot cânţi. *) Doina aceasta am auzit-o dela tatăl meu Vasilie, fost soldat in anul 1872 la Reg. 31­8 Comp. în oraşul Teng din Croaţia şi cântată acolo de soldaţi români. Dar’ acuma ’nstrăinat Jale­’mi face al tău cântat. Cucuie pene sălcii De părinţii mei ce ştii? — Tu mă ’ntrebi în strâmbătate Dară io-’ţi spun în dreptate, Maică-ta te jelueşte, Taică-ta cai potcoveşte, Cu potcoave lungi şi ’nalte, Ca pe tine să te caute, Prin larga străinătate Şi prin ţări aşa departe, — Cupule nume frumos Spune-m i maicii spune-­i taicii: Maica nu mă jeluească, Taica cai nu potcovească, Pe mine să nu mă caute Prin larga străinătate Şi prin ţări aşa departe, Că azi mâne pot muri, N’are cin’ mă jelui, Că nu ’i maica cu gura, Nice popa cu crucea, Făr’ tistul cu sabia Şi dobaşul cu doba, Doba de trei ori­­mi-o bate Şi sânt iertat da păcate. Jelui-ne-am n’avem cui, Jelui-ne-am Neamţului, Neamţul o fi mai milos Când ne vezi că picăm jos, Şi ne fă la cap o cruce Ca prin ţeara noastră dulce, C’aşa-’i legea la creştini Şi la ficiorii străini. Doină din cătănie, culeasă de Ioan Holerga june. Am bădit cu păun verde Şi ’mi-e teamă că ’l-oi perde, Că ’l-am mai perdut odată Şi ’l-am căutat ţeara toată, Pe la poala codrului In curţile dorului, Vinea doru mă ’ntreba Ce cauţi mândro pe aicea ? Ca un şireag de voinici Să văd badea nu-’i aici. Culese de Nicolae Blotor june. Haliţi şi tripla-alianţâ. Faţă de părerea unui diplomat italian, pu­blicată in „Revue de Paris“, că Italia fără tratate comerciale folosi­toare nu va pute înot tratatul triplicei, de­oare­ce poporul are sentimente duş­mănoase faţă de această alianţă, — semioficioasa „Tribuna“ din Roma zice, că tratatele comerciale favorabile sunt de dorit, dar’ nu e adevărat, că poporul e înstrăinat faţă de tripla­ ali­­anţă, din contră opinia publică ita­liană doreşte reînoirea alianţei. E greu de crezut, ceea­ ce afirmă semioficioasa: Unirea Serbiei cu Munte­­negru. E vorba să se creeze o basă pentru unirea acestor două ţeri balca­nice, în un viitor mai apropiat sau mai depărtat. »Int. Corr.« şi după acest ziar »Deutsche Ztg.« din Viena şi alte ziare, au publicat ştirea, că regele Alexandru al Serbiei, după vizita ce o va face în­­tâiu la Petersburg, se va duce la Roma, unde va sosi şi prinţul Nichita al Mun­­tenegrului. Aici apoi se va încheia un

Next