Foaia poporului, 1901 (Anul 9, nr. 1-52)
1901-09-15 / nr. 36
Anul IX Sibiiu, Duminecă, 2/15 Septemvrie 1901 Nr. 36 Preţul abonamentului: Perian..............................................4 coroane. La o jumătate de an ....... 2 coroane. Pentru România 10 lei anual. Abonamentele se fac la „Tipografia“, soc. pe acţiuni, Sibiiu. Apare în fiecare Duminecă INSERATE te primesc In biroul administraţii Intel (strada Poplăcii nr. 15). Un şir garmond prima dată 14 bani, a doua oară 12 bani a treia-oară 10 bani. Bulgaria. Sobrania (dieta) bulgară a hotărît zilele trecute, ca ministerul, care cârârnise ţeara înaintede cel de acum, să fie dat în judecată pentru păgubirea statului, trădare şi alte crime. Prin aceasta s’a dat o dovadă, nu despre vinovăţia ministerului trecut, ci despre destrăbălarea cea mare, care de atâta timp băntue în Bulgaria. Cabinetul de acum al lui Caraveloff, slăbit de »munca lui de până acum, ’şi-a dat demisiunea, care va primi-o principele Bulgariei îndată după reîntoarcerea lui acasă. Buba cea mai mare a Bulgariei sânt finanțele. Făcut-au încercări peste încercări, ca să vindece boala aceasta, dar’ n’au isbutit. Câteva din pausele acestei stări triste se vor vedèa din cele ce urmează. Slujbaşii bulgari s’au dovedit a fi absolut incapabili de oficiul lor, de aceea nu au nici o autoritate înaintea poporului. Tâlharii se înmulţesc în mod îngrozitor, pentru că autorităţile n’au nici o putere. De când cu ministerul Caraveloff s-au făcut trei atentate cu bombe, a fost jefuit un tren întreg, tot aşa un perceptorat, de unde au furat 70.000 de lei în timbre şi mărci poştale. Familiile mai bogate nu mai cutează să meargă ▼ara la ţeară, pentru că fi-e teamă să nu le fure cetele de tâlhari vreun membru al familiei, ca să stoarcă o sumă mare de bani dela neamuri. Scurt, nesiguranţa ’şi-a ajuns culmea. O altă causă a stării destrăbălate din Bulgaria e şi constituţia. Bulgarii, ca popor cu prea puţină cultură, s’au văzut deodată cu legi, cari le dădeau foarte multe şi mari libertăţi. De libertăţile acestea s au folosit însă numai înşelătorii, cari momind poporul necult,l-au adus să împlinească tot ce doreau aceştia, şi ei nu doreau mai nimic penţeară, ci numai pentru ei. Asta e şi causa, de în Bulgaria nu sunt partide bine închegate, ca în alte ţări civilisate, ci partidele s’au format şi se formează acolo după interesele conducătorilor, cari interese sânt arareori şi ale ţării. Tot aceasta e şi causa, că lupta între partide e cu mult mai sălbatică ca aiurea, nefiind ea purtată pentru binele ţării. Lucrul acesta ’l-au văzut şi principele şi şi câţiva bărbaţi bulgari iubitori de ţeară. Singurul leac pentru vindecarea acestor stări, cari vor duce, dăinuind, Bulgaria la perire, îl văd în suspendarea constituţiei. La aceasta îi împedecă însă două pause: ca să se poată introduce un absolutism binefăcător pentru ţeară, e lipsă de un corp de funcţionari cinstiţi, muncitori, cari lipsesc Bulgariei, şi apoi mai trebue şi învoirea Rusiei. în Rusia domneşte absolutismul cel mai mare, şi cu toate acestea ea ar fi cea dintâiu, care s’ar opune introducerii acestuia în Bulgaria. Causa e uşor de văzut. De când s’a terminat răsboiul Europei, Japoniei şi al Americei-de-nord contra Chinei, din care a tras folos, răpind Manciuria, numai Rusia, aceasta ’şi-a îndreptat oară toată atenţiunea asupra Peninsulei Balcanice. După cum am arătat în alt număr, din Petersburg se face o mare propagandă pentru unirea tuturor statelor ortodoxe sub protector râtul Rusiei, şi în scopul acesta ea va face tot ce e cu putinţă, ca în Bulgaria să nu se reguleze lucrurile, căci atunci n’ar mai pută sili pe Bulgari să joace, după cum ea le flueră. Cât de puţin recunoscători s’au arătat Bulgarii faţă de naţiunea română, pentru noi totuşi e de dorit, ca Bulgarii să ajungă odată la linişte, căci turburările dela ei pot mai curând sau mai târziu să aducă încurcături şi pentru România şi pentru statul nostru. FOITA. 9 Poesii poporale. Din Măgurei. Cântă puiul pupului In pădurea Tengului*) Ş’-aşa cântă de frumos De pică frunza pe jos, Ş’-aşa cântă de ou jale De stă vîntu ’n loc pe cale, Şi nime ’n lume nu’l aude Făr’ voinicul din tabăra Voinicul din graiu grăia: Taci cu ce nu mai cânta De-’mi mai rupe inima, Cfi pân’ am fost la părinţi "ţi-am dat voe să tot cânţi. *) Doina aceasta am auzit-o dela tatăl meu Vasilie, fost soldat in anul 1872 la Reg. 318 Comp. în oraşul Teng din Croaţia şi cântată acolo de soldaţi români. Dar’ acuma ’nstrăinat Jale’mi face al tău cântat. Cucuie pene sălcii De părinţii mei ce ştii? — Tu mă ’ntrebi în strâmbătate Dară io-’ţi spun în dreptate, Maică-ta te jelueşte, Taică-ta cai potcoveşte, Cu potcoave lungi şi ’nalte, Ca pe tine să te caute, Prin larga străinătate Şi prin ţări aşa departe, — Cupule nume frumos Spune-m i maicii spune-i taicii: Maica nu mă jeluească, Taica cai nu potcovească, Pe mine să nu mă caute Prin larga străinătate Şi prin ţări aşa departe, Că azi mâne pot muri, N’are cin’ mă jelui, Că nu ’i maica cu gura, Nice popa cu crucea, Făr’ tistul cu sabia Şi dobaşul cu doba, Doba de trei orimi-o bate Şi sânt iertat da păcate. Jelui-ne-am n’avem cui, Jelui-ne-am Neamţului, Neamţul o fi mai milos Când ne vezi că picăm jos, Şi ne fă la cap o cruce Ca prin ţeara noastră dulce, C’aşa-’i legea la creştini Şi la ficiorii străini. Doină din cătănie, culeasă de Ioan Holerga june. Am bădit cu păun verde Şi ’mi-e teamă că ’l-oi perde, Că ’l-am mai perdut odată Şi ’l-am căutat ţeara toată, Pe la poala codrului In curţile dorului, Vinea doru mă ’ntreba Ce cauţi mândro pe aicea ? Ca un şireag de voinici Să văd badea nu-’i aici. Culese de Nicolae Blotor june. Haliţi şi tripla-alianţâ. Faţă de părerea unui diplomat italian, publicată in „Revue de Paris“, că Italia fără tratate comerciale folositoare nu va pute înot tratatul triplicei, deoarece poporul are sentimente duşmănoase faţă de această alianţă, — semioficioasa „Tribuna“ din Roma zice, că tratatele comerciale favorabile sunt de dorit, dar’ nu e adevărat, că poporul e înstrăinat faţă de tripla alianţă, din contră opinia publică italiană doreşte reînoirea alianţei. E greu de crezut, ceea ce afirmă semioficioasa: Unirea Serbiei cu Muntenegru. E vorba să se creeze o basă pentru unirea acestor două ţeri balcanice, în un viitor mai apropiat sau mai depărtat. »Int. Corr.« şi după acest ziar »Deutsche Ztg.« din Viena şi alte ziare, au publicat ştirea, că regele Alexandru al Serbiei, după vizita ce o va face întâiu la Petersburg, se va duce la Roma, unde va sosi şi prinţul Nichita al Muntenegrului. Aici apoi se va încheia un