Foaia poporului, 1901 (Anul 9, nr. 1-52)
1901-09-15 / nr. 36
Nr. S6 FOAIA POPORULUI Pag. 423 împăratul german a accentuat în răspunsul seu, că guvernul chinez să nu creadă o pută obţină ispăşire prin aceea, că a trimis pe prinţul, ca să se roage de iertare. Atitudinea lui viitoare va ave să dovedească, dacă e vorba de o pocăinţă neprefăcută. După răspunsul lui Wilhelm, misiunea prinţului Cian a fost terminată. Gând a eşit din palat, garda a presentat arma şi musica în fruntea unui escadron de husari de gardă ’l-au petrecut la palatul, ce-’i era dat pentru cuartir. După terminarea părţii oficioase a’a dus la mausoleu, depunând pe sarcofagul împăratului Frideric şi al soţiei lui cununi. In ziua următoare a fost învitat la dejun, fiind presentat de mai nainte împărătesei, Burii şi Englezii. Telegrame şi epistole particulare din Africa-de-sud spun, că acolo se aşteaptă în curănd mari surprinderi. Burii au înaintat aşa de mult, încât se află numai la o depărtare de 2 miluri de Capul Bunei-speranţe. Pretutindenea simt pri-j miţi cu braţele deschise de Holandezii ’ din coloniile engleze. Cu toate crimele comise de Englezi faţă de »trădători«, numărul celor ce îmbrăţişează cu arma în mână causa Burilor creşte zilnic, în ziua de 15 Septemvrie, terminul ultim de graţie (?) a lui Kitchener, vor înainta toate cetele bure dintr’odată înspre sud. Răscoala Holandezilor din coloniile Englezilor va deveni atunci generală. După o depeşă din Bruxella, e sigur, că Krüger va fi primit de Ţar la Livadia. Cunoscuta proclamaţiune a lui Kitchener n’a avut până acum nici un efect, deşi 15 Septemvrie e aproape. In 2 I. e. a fost aruncat de pe sixn un tren pancelat, când să între în staţiunea Taungs, care e în potestarea Englezilor. După »Daily Mail« generalul De Wett încă a dat o proclamaţiune, prin care vesteşte, că toţi soldaţii englezi » prinşi dela 15 Sept. încolo în statul Oranje vor fi împuşcaţi. Ştiri mărunte — Ziarul »Daily Graphic« află, că starea de asediu a fost proclamată la Teheran după ce un individ s’a încercat se înjunghie pe șahul Persiei. Individul a fost arestat. — Notabilii mohamedani din districtele Doisan, Gergeli și Chilchici (Macedonia) au cerut telegrafic concesiune dela Poartă, ca să se poată forma în corpuri înarmate pentru de-a urmări bandele de tâlhari bulgari. * — Un npas regesc dispune instituirea unui consiliu de curte și de résboiu în Belgrad. El va fi compus din ministrul de résboiu și încă nen- membri numiți de regele dintre coloneii și generali. Directiva pentru activitatea lui ’și-o primește dela regele. — Contra contelui Festetich Andor, fost ministru de agricultură, s’a escris concurs. Datoriile ating suma de un milion de cor. al ah «O & gâia ja iifjta abcii! — Mercuri înainte de prânz a ars fabrica de bumbac din Gemigliano Ligure. Mulţi oameni au fost grav răniţi de flăcări. Un om a dispărut. Fagubat. milion de lire. foi ăqeeo o is meijSî ,iileî Ioqs ni9i6f| — Regele Angliei a sosit în Kiel, de unde a plecat la Copenhaga. Nu ’ls’a făcut nici o ovațiune din partea publicului. • — • Dela „Asociațiane“. i. Respartementul Solnoc-Doboca. Oaspeți esterni au fost mulți, mai cu seamă preoți. Se spune, că şi Escelenţa Sa episcopul diecesan era să participe, dar în urma unei cause urgente fu silit se plece din Gherla încă înainte de adunare cu 2 zile. La orele 10 a. m. dl preşedinte şi director al despărţământului Dr. T. Mihali prin o vorbire avântată a deschis adunarea generală. Şedinţa. După cuvântul de deschidere al dlui preşed. dl secretar al deep. Dr. L. Micşa ceteşte raportul comitetului cercual de pe anul espirat, din care raport se vede, că comitetuluii-a succes, ca prin delegaţii săi să înfiinţeze până acum 2 agenturi ale desp. (una în Coruieni sub G. Muşte, preot local şi alta în Pintip sub A. Oltean, preot local). Mai departe din raportul comitetului apare, că comitetul a îmbrăţoşat şi ideea salutară a bibliotecelor poporale, făcând deja şi paşii de lipsă în chestia înfiinţării lor pe teritorul despărţământului. Binecunoscutul nostru folclorist dl I. Pop Reteganul, a pus la disposiţia comitetului 25 de exemplare din scrierea sa »Novele şi schiţe«, ca o parte din ele să se împartă la ţăranii, cari se vor presenta la adunare,ear’ ceealaltă parte să se întrebuinţeze la bibi poporale. Conform propunerii făcute de comisiunea aleasă raportul comitetului se ia cu plăcere la cunoştinţă, comitetului ’i se dă absolutoriu şi ’i-se votează mulţumită protocolară. Membrii noi s’au înscris cu totul 35 de inşi, 3 membri pe vieaţă, 23 de membri ordinari şi 9 membri ajutători, încassându se cu totul suma de 552 coroane. După raportul comisiilor s’a cetit disertaţiunea dlui Dr. Victor Bojor, prefect sem. »Despre necesitatea religiunii«. In aceasta disertaţie, lucrată cu mult zel şi studiu, autorul cu argumente puternice documentează necesitatea religiei în societate şi combate ateismul şi curentul antireligionar al timpului modern, făcând la urmă concluzia, că basa culturii şi literaturii în viitor ne este religia. La propunerea dlui A. Lemény, protopop, întreg comitetul e reales cu aclamaţiune pe un period de 3 ani. Banchetul. La 2 ore p. m. a fost banchet, la care au participat peste 70 de persoane. Când ne-am așezat la masă musica a intonat :Deșteaptă-te Române«. ?hq «ieb bîeib ee out^JpygrvVe'reit. Seara a fost petrecerea cu dans foarte animată. Cadrilul și Romana au fost jucate In 2 obloane de peste 80 de părechi. Frumosul nostru costum naţional încă n’a lipsit II. Deepartémentul Făgăraş. Despărţământul Făgăraş al »Asociaţiunii« ’şi-a ţinut adunarea generală ordinară anul acesta în comuna Copăcel, la 2 Septemvrie st. n. Primirea făcută despărţământului serveşte spre cinste inteligenţei şi poporului din Copăcel, in frunte cu harnicul preot Valeriu Comşa, care n’a cruţat nici o osteneală şi jertfă, ca să asigure un succes cât mai frumos adunării, sprijinit fiind în lucrările sale de primăria comunală şi de domnii învăţători. Primirea. Comitetul representat prin Rev. dl vicar Iacob Macaveiu, ca director, Dr. Ioan Şenchea şi Ioan Dejenariu, însoţiţi de dl V. Macaveiu, preot şi student filosof, a fost întimpinat încă la marginea comunei Ileni de un banderiu de călăreţi din Copăcel şi conduşi până în comună. Aici înaintea şi în curtea bisericei era adunat întreg poporul din comună în haine de sărbătoare. Preotul V. Comşa cu o vorbire aleasă şi bine simţită bineventează comitetul, dorindu-ş i muncă spornică.* Serviciul divin s’a săvîrşit prin dl vicar Macaveiu, asistat de preoţii Val. I Comşa şi V. Dâmboiu. După finirea ser-i viciului divin dl vicar a ţinut o predică frumoasă, In care espuse poporului în graiu uşor scopul sărbării de azi, arătându-’i în termini poporali ce este »Asociaţiunea« şi ce scopuri urmăreşte. Şedinţa. Pe la 11 ore s’a început şedinţa. Sala cea mare a şcoalei era plină, cu deosebire de popor. Directorul despărţământului, dl vicar Iacob Macaveiu deschide şedinţa prin un avântat cuvânt de deschidere. După aceasta secretarul despărţământului, Dr. Ioan Şenchea, ceteşte raportul comitetului, în care se ocupă cu deosebire cu înfiinţarea bibliotecilor ambulante, cu organisarea şi înactivarea agenturilor şi cu introducerea conferenţelor publice, spre a căror realizare apelează la conlucrarea inteligenţei noastre de prin comune. Caesarul Ioan Dejenariu ceteşte raţiociniul. Pentru cenzurarea raportului şi raţiociniului se alege o comisiune pentru înscrierea de membri noi şi încassarea taxelor. Atât raportul comitetului, cât şi raţiociniul passarului se iau la cunoştinţă, esprimându-se mulţumită pentru activitatea de până acum. S’au încassat cu totul peste 400 coroane. Urmând alegerea comitetului s’au ales cu aclamaţiune: dl vicar I. Macaveiu, director, car’ în comitet dnii: Iuliu Dan, protopop şi dnii Dr. Nicolau Şerban, Dr. Ioan Şenchea şi Dr. T. Popescu, adrffuiftiUi ab isaem. Euufc e io iî fii uis. Observ cu plăcere, că tot cu această opasiune s’a pus basă şi la o bibliotecă poporală în comuna Copăcel, la care au contribuit mai adulţi donatori — între Rusia şi Francia decurg pertractări pentru modificarea tarifelor de vamă. Francia va face concesiuni îndeosebi în privinţa petroleului rusesc, care Rusia în privința vinurilor franceze. * — Venezuela a respins mediaţiunea Statelor Unite.