Foaia poporului, 1901 (Anul 9, nr. 1-52)

1901-09-15 / nr. 36

Nr. S6 FOAIA POPORULUI Pag. 423 împăratul german a accentuat în răspunsul seu, că guvernul chinez să nu creadă o pută obţină ispăşire prin aceea, că a trimis pe prinţul, ca să se roage de iertare. Atitudinea lui viitoare va ave să dovedească, dacă e vorba de­ o pocăinţă neprefăcută. După răspunsul lui Wilhelm, mi­siunea prinţului Cian a fost terminată. Gând a eşit din palat, garda a presentat arma şi musica în fruntea unui esca­­dron de husari de gardă ’l-au petrecut la palatul, ce-’i era dat pentru cuartir. După terminarea părţii oficioase a’a dus la mausoleu, depunând pe sarco­fagul împăratului Frideric şi al soţiei lui cununi. In ziua următoare a fost învitat la dejun, fiind presentat de mai nainte împărătesei, Burii şi Englezii. Telegrame şi epistole particulare din Africa-de-sud spun, că acolo se aşteaptă în curănd mari surprinderi. Burii au­­ înaintat aşa de mult, încât se află nu­mai la o depărtare de 2 miluri de Capul­­ Bunei-speranţe. Pretutindenea simt pri-­j miţi cu braţele deschise de Holandezii ’ din coloniile engleze. Cu toate crimele comise de Englezi faţă de »trădători«, numărul celor­ ce îmbrăţişează cu arma în mână causa Burilor creşte zilnic, în­­ ziua de 15 Septemvrie, terminul ultim de graţie (?) a lui Kitchener, vor înainta toate cetele bure dintr’odată înspre sud.­­ Răscoala Holandezilor din coloniile En­glezilor va deveni atunci generală. După o depeşă din Bruxella, e si­gur, că Krüger va fi primit de Ţar la Livadia. Cunoscuta proclamaţiune a lui Kit­chener n’a avut până acum nici un efect, deşi 15 Septemvrie e aproape. In 2 I. e. a fost aruncat de pe sixn­ un tren pancelat, când să între în staţiunea Taungs, care e în potestarea Engle­zilor. După »Daily Mail« generalul De Wett încă a dat o proclamaţiune, prin care vesteşte, că toţi soldaţii englezi » prinşi dela 15 Sept. încolo în statul Oranje vor fi împuşcaţi. Ştiri mărunte­ — Ziarul »Daily Graphic« află, că starea de asediu a fost proclamată la Teheran după­ ce un individ s’a încercat se înjunghie pe șahul Per­­siei. Individul a fost arestat. — Notabilii mohamedani din districtele Doi­­san, Gergeli și Chilchici (Macedonia) au cerut telegrafic concesiune dela Poartă, ca să se poată forma în corpuri înarmate pentru de-a urmări bandele de tâlhari bulgari. * — Un npas regesc dispune instituirea unui consiliu de curte și de résboiu în Belgrad. El va fi compus din ministrul de résboiu și încă nen- membri numiți de regele dintre coloneii și generali. Directiva pentru activitatea lui ’și-o primește dela regele. — Contra contelui Festetich Andor, fost ministru de agricultură, s’a escris concurs. Datoriile ating suma de un milion de cor. al ah «O & gâia ja iifjta abcii! — Mercuri înainte de prânz a ars fabrica de bumbac din Gem­igliano Ligure. Mulţi oameni au fost grav răniţi de flăcări. Un om a dispărut. Faguba­t. milion de lire. foi ăqeeo o is meijSî ,iileî Ioqs ni9i6f| — Regele Angliei a sosit în Kiel, de unde a plecat la Copenhaga. Nu ’ls’a făcut nici o ovațiune din partea publicului. • — • Dela „Asociațiane“. i. Respartementul Solnoc-Doboca. Oaspeți esterni au fost mulți, mai cu seamă preoți. Se spune, că şi Esce­­lenţa Sa episcopul diecesan era să par­ticipe, dar­ în urma unei cause urgente fu silit se plece din Gherla încă înainte de adunare cu 2 zile. La orele 10 a. m. dl preşedinte şi director al despărţământului Dr. T. Mi­­hali prin o vorbire avântată a deschis adunarea generală. Şedinţa. După cuvântul de deschidere al dlui preşed. dl secretar al deep. Dr. L. Micşa ceteşte raportul comitetului cer­­cual de pe anul espirat, din care raport se vede, că comitetului­­i-a succes, ca prin delegaţii săi să înfiinţeze până acum 2 agenturi ale desp. (una în Co­­ruieni sub G. Muşte, preot local şi alta în Pintip sub A. Oltean, preot local). Mai departe din raportul comite­tului apare, că comitetul a îmbrăţoşat şi ideea salutară a bibliotecelor popo­rale, făcând deja şi paşii de lipsă în chestia înfiinţării lor pe teritorul des­părţământului. Binecunoscutul nostru folclorist dl I. Pop Reteganul, a pus la disposiţia co­mitetului 25 de exemplare din scrierea sa »Novele şi schiţe«, ca o parte din ele să se împartă la ţăranii, cari se vor presenta la adunare,­­ear’ ceealaltă parte să se întrebuinţeze la bibi­ poporale. Conform propunerii făcute de comi­­­­siunea aleasă raportul comitetului se ia cu plăcere la cunoştinţă, comitetului ’i­ se dă absolutoriu şi ’i-se votează mulţu­mită protocolară. Membrii noi s’au în­scris cu totul 35 de inşi, 3 membri pe vieaţă, 23 de membri ordinari şi 9 membri ajutători, încassându se cu totul suma de 552 coroane. După raportul comisiilor s’a cetit disertaţiunea dlui Dr. Victor Bojor, prefect sem. »Despre necesitatea reli­­giunii«. In aceasta disertaţie, lucrată cu mult zel şi studiu, autorul cu argumente pu­­ternice documentează necesitatea reli­giei în societate şi combate ateismul şi curentul antireligionar al timpului mo­dern, făcând la urmă concluzia, că basa culturii şi literaturii în viitor ne este religia. La propunerea dlui A. Lemény, protopop, întreg comitetul e reales cu aclamaţiune pe un period de 3 ani. Banchetul. La 2 ore p. m. a fost banchet, la care au participat peste 70 de persoane. Când ne-am așezat la masă musica a intonat :Deșteaptă-te Române«. ?hq «ieb bîeib ee o­u­t^JpygrvVe'reit. Seara a fost petrecerea cu dans foarte animată. Cadrilul și Romana au fost jucate In 2 obloane de peste 80 de părechi. Frumosul nostru costum naţional încă n’a lipsit II. Deepartém­entul Făgăraş. Despărţământul Făgăraş al »Aso­­ciaţiunii« ’şi-a ţinut adunarea generală ordinară anul acesta în comuna Copă­cel, la 2 Septemvrie st. n. Primirea făcută despărţământului serveşte spre cinste inteligenţei şi po­porului din Copăcel, in frunte cu har­nicul preot Valeriu Comşa, care n’a cru­ţat nici o osteneală şi jertfă, ca să asi­gure un succes cât mai frumos adunării, sprijinit fiind în lucrările sale de pri­măria comunală şi de domnii învăţători. Primirea. Comitetul representat prin Rev. dl vicar Iacob Macaveiu, ca director, Dr. Ioan Şenchea şi Ioan Dejenariu, înso­ţiţi de dl V. Macaveiu, preot şi student filosof, a fost întimpinat încă la margi­nea comunei Ileni de un banderiu de călăreţi din Copăcel şi conduşi până în comună. Aici înaintea şi în curtea bi­­sericei era adunat întreg poporul din comună în haine de sărbătoare. Preotul V. Comşa cu o vorbire aleasă şi bine simţită bineventează co­mitetul, dorindu-ş i muncă spornică.* Serviciul divin s’a săvîrşit prin dl vicar Macaveiu, asistat de preoţii Val. I Comşa şi V. Dâmboiu. După finirea ser-i viciului divin dl vicar a ţinut o predică frumoasă, In care espuse poporului în graiu uşor scopul sărbării de azi, ară­­tându-’i în termini poporali ce este »Aso­­ciaţiunea« şi ce scopuri urmăreşte. Şedinţa. Pe la 11 ore s’a început şedinţa. Sala cea mare a şcoalei era plină, cu deosebire de popor. Directorul despărţământului, dl vi­car Iacob Macaveiu deschide şedinţa prin un avântat cuvânt de deschidere. După aceasta secretarul despărţă­mântului, Dr. Ioan Şenchea, ceteşte ra­portul comitetului, în care se ocupă cu deosebire cu înfiinţarea bibliotecilor am­bulante, cu organisarea şi înactivarea agenturilor şi cu introducerea confe­­renţelor publice, spre a căror realizare apelează la conlucrarea inteligenţei noa­stre de prin comune. Caesarul Ioan Dejenariu ceteşte raţiociniul. Pentru cenzurarea raportului şi ra­­ţiociniului se alege o comisiune pen­tru înscrierea de membri noi şi încas­­sarea taxelor. Atât raportul comitetului, cât şi ra­ţiociniul passarului se iau la cunoştinţă, esprimându-se mulţumită pentru activi­tatea de până acum. S’au încassat cu totul peste 400 coroane. Urmând alegerea comitetului s’au ales cu aclamaţiune: dl vicar I. Maca­veiu, director, car’ în comitet dnii: Iuliu Dan, protopop şi dnii Dr. Nicolau Şerban, Dr. Ioan Şenchea şi Dr. T. Popescu, ad­rffuiftiUi ab isaem. Euufc e io iî fii uis. Observ cu plăcere, că tot cu acea­stă opasiune s’a pus basă şi la o biblio­tecă poporală în comuna Copăcel, la care au contribuit mai adulţi donatori — între Rusia şi Francia decurg pertrac­­tări pentru modificarea tarifelor de vamă. Fran­cia va face concesiuni îndeosebi în privinţa petroleului rusesc, care Rusia în privința vinu­rilor franceze. * — Venezuela a respins mediaţiunea Sta­­telor­ Unite.

Next