Foaia poporului, 1901 (Anul 9, nr. 1-52)

1901-09-15 / nr. 36

Fag. 428 FOAIA POPORULUI Nr. 36 pânză. Unul dintre ei acopere furnica­rul cu sacul deschis, celalalt rîcăe cu lopata in furnicar, furnicile întră în sac, a cărui gură se leagă apoi. Fiind fur­nicile în sac, se pot ușor aduna ouăle din furnicari. Ouăle de furnică fiind foarte irită­­toare, nu e bine să li­ se dee puilor prea multe deodată. Apa de beut să fie tot proaspătă. După 14 zile începem să amestecăm în nutreţul puilor grăunţe de grâu, după o lună le dăm din aluatul amintit odată pe zi, pe rând grâu le dăm de trei­ ori. După 2 luni le cresc cocoşilor celor tineri penele din coadă, care găinile cresc în timpul acesta, văzând cu ochii. In timpul acesta sunt toţi bolnăvicioşi. Trecând peste aceasta, puii părăsesc da­cile şi pot fi nutriţi numai cu orz, ovăs şi hrişcă. In locurile cu vii multe li­ se pot da puilor de fasani şi drojdii de vin. Ei mănâncă bucuros şi morcovi. Băiată crudă şi ceapă mărunţită. (Va urma). Reghianul. Din traista cu poveţele. — întrebări şi răspunsuri. — întrebare: Vă rog să-­mi comuni­caţi în preţuita noastră »Foaia Popo­rului« un leac în contra negrilor la vite. Do­barca, în 30 Iulie 1901. Niculae Tonta, măsar. Respuns: Am căutat anume în »Ve­terinarul de casă«, de Cornea, după un astfel de leac, dar’ nu am aflat. Fiindcă anul trecut încă s’au pus mai multe în­trebări cu privire la stîrpirea negrilor dela oameni și vite, în numărul 13 s'au dat mai multe răspunsuri, și anume: un abonent recomandă arderea negeilor cu iască aprinsă, al doilea recomandă sco­­birea negeilor cu un ac până curge sân­gele şi apoi presărarea acestora cu sare de lămâe, care al treilea recomandă spă­latul negeilor şi apoi storsul de laptele cânelui pe ei. Pe lângă acestea noi îţi mai reco­mandăm şi regatul negrilor pe la rădă­cină cu câteva fire de păr de cal şi strîn­­sul acelora pe toată ziua până­ ce se usca şi cad. întrebare: Mă rog, ca să’mi­ sedee un sfat, cum se poate desvăţa de nărav o vacă, care dă cu piciorul la muls? Vaca e bună de lapte şi­’mi pare rău să o vând, dar’ de acest nărav rău n’o pot desvăţa, deşi a fătat acum a patra­ oară. Boz­o­viciu, în 20 August 1901. Abonentul 4075. Respuns: »Năravul dela fire, n’are lecuire«, după­ cum zice şi un vechiu pro­verb românesc. Cu toate acestea poţi cerca, ca pe timpul mulsului să împe­­deci vaca, împedecatul îl poţi face cu unul din picioarele dinainte, şi anume: iai un ştreang ceva mai moale, cu care legi piciorul de dinainte pe deasupra un­ghiei şi apoi încovăindu-­l îndărăt îl legi astfel deasupra genunchiului şi o laşi ca să stea numai pe trei picioare. In sta­rea aceasta nu mai poate da cu piciorul şi pe încetul se desvaţă cu totul. Până­­când vaca se dedă cu starea aceasta, economul trebue să stee puţin ca răzim lângă ea. însumi am văzut făcându-se împedecatul acesta la bivoliţe, cari nu voiau să lase laptele şi năravul le-a tre­­cut după 2—3 zile. i. e. SFATURI. Pepeni şi lubeniţe pe iarnă. Pe­penii şi lubeniţele cu coaie groasă, coaptă­­toamna târziu se rup cu cotoraş cu tot, se şterg bine cu o cârpă subţire şi se aşează intr’o ladă cu cenuşă cernută, astfel că pepenii să nu se atingă unul de altul. De­asupra lor vine apoi un strat gros de cenuşă şi la urmă punem acoperemântul. E de însemnat, că numai în pivniţă stau. în modul acesta se conservă pepenii şi lubeniţele până iarna târziu, fără să-­şi schimbe gustul. Pachetarea poamelor. Ca să căpă­tăm preţuri bune pentru poamele, pe cari le trimitem in afară, trebue să fim cu deosebită băgare de seamă la pache­tarea lor. Cele mai fine, îndeosebi pere cu coaja moale, să se pacheteze numai în lădiţe (până la 10 chigr. bruto), nu în coşuleţe. Poamele se învălue fiecare separat în hârtie de mătasă aşezându-se cât mai aproape unele de altele, ca să nu se scuture. Locurile dintre ele se astupă cu făşiuţe de hârtie, de care punem şi pe fund şi de­asupra. Celelalalte poame se pacheteze în lădiţe sau bu­toiaşe (până la 50 chlgr.) în modul ur­mător: Lădiţa se cuptuşeşte pe fund şi pe margini cu hârtie, poamele se aşază apoi frumos una lângă alta, for­mând pături. Să avem grije, ca coadele să nu vateme coaja lor. Aşezând astfel pătura după pătură, cea de de-asupra se treacă puţin peste dunga lădiţei. Scuturăm foarte încet lădiţa, pune apoi hârtie şi de­ asupra şi batem coperişul. Pachetate în felul acesta, pătura de­asupra şi cea de­ desupt sufere puţin, dar celelalte stau bine şi ajung nevă­tămate la locul de destinaţie. Curăţirea petelor de unsoare din obiecte de piele se face cu o parte spirt de salmiac şi zece părţi de apă. Curăţirea sobelor de fer. Plă­cile murdărite şi ruginite de la sobe (pla­tane) se fac ca noue, dacă vărsăm pe ele, până sunt încă calde, apă de soda şi le spălăm apoi cu săpun de răşină. Câteva minute după aceea le frecăm bine cu nisip fin şi le mai spălăm încă odată cu sodă şi săpun. La urmă le pe­riem, frecăm cu hârtie şi un petec de postav. Ştiri economice. Cursuri pentru funcţionari au­xiliari de poştă şi telegraf, începând cu 15 octomvrie se vor deschide cursuri de şese luni pentru funcţionari auxiliari de poştă şi telegraf. Aceştia intrând în serviciul statului, se vor împărtăşi de salar de la 1000—1400 cor. şi bani de cuar­­tir. Terminul de­concurs e 30 Sept. a. c., având a se înainta rugările prin prim­­pretorul, real, primarul comunei urbane la direcţia poştelor şi telegr. în al cărei raion e comuna, în care locueşte po­tentul. La aceste cursuri se primesc: 1. în primul rînd suboficeri, prevăzuţi cu certificate, cari sânt îndreptăţiţi pen­tru de-a primi funcţiuni mai mici conf. §. 5. art. de lege II. din 1873. 2- Băr­baţi angajaţi ca magistrii poştali sau espeditori de poştă şi telegraf, cari au 4 clase gimn., reale ori civile. 3. Alţi bărbaţi, cari au aceeaşi pregătire şi au trecut etatea de 18 ani şi 4, neînsi­­rj mnându-se destul de cei de sub 1­3 se primesc şi tineri cari au împlinit 16 ani, având aceeaşi pregătire. Pentru primire se mai cere încă să fie cetăţean ungar, să nu fi trecut peste 35 ani, să ştie per­fect ungureşte, să aibă o vieaţă nepătată şi să fie sănătos. însuşirea din urmă se va dovedi cu un atestat medical. Ascultătorii cursului plătesc o taxă de 20 cor., de care sunt scutiţi subofițerii prevezuţi cu certificat. Starea semenaturilor. Cucuruzul, îndeosebi soiurile târzii, e frumos. In ţinuturile cu pământ năsipos s'a început culesul. Recolta va fi mulțumitoare, afară de locurile, unde s’au ivit gândaci. Recolta cartofilor e pe alocurea bună, pe alocurea, unde a fost secetă, slabă. Soiurile târzii s’au recules. Legumite au dat o bunicică recoltă. Soiurile de varză s’au dezvoltat bine, unde a plouat la timp. O tavă a fost aproape pretu­tindeni puţină. Viile stau binişor, pe alocurea bine, cu toate­ că peronospora şi putrezirea strugurilor a bântuit şi anul acesta. Mai rău e în Ardeal. Pomii vor da în cele mai multe locuri o recoltă slabă. Oprirea esportului de vite din Serbia. Din Budapesta ’i­ se comunică ziarului »Neue Freie Presse«, că la tîrgu­­rile de vite din ultima săptămână n’au fost mai de loc vite din Sârbia. Din 2734 vite cornute numai nouă erau de provenienţă sârbă. Causa acestei lipse neobicînuite este măsura luată de guvernul sârbesc, care a opus­­împedecării parţiale de import decretată de guvernul ungar o împede­­care complectă a vitelor din Sârbia în Ungaria. Acum 14 zile au fost scoase din piaţă 623 capete de vite sârbeşti, pen­­tru­ că un bou a fost recunoscut ca tuber­culos, în consecinţă ministrul agricul­turii din Ungaria, dl Darányi a interzis, pe basa legii contra epizotiilor, impor­tul de vite de provenienţă din districtul Belgradului, de unde s’a constatat că se aduseseră vitele bolnave. La această măsură, guvernul sâr­besc a răspuns oprind cu totul esportul de vite cornute. Concursuri de maşini agricole în România, începând cu anul acesta, se vor organiza în fiecare an, la epocele potrivite, concursuri de maşini agricole la fermele model ale statului. Aceasta în scop ca cultivătorii no­ştri să poată alege maşinile agricole cele mai proprii şi mai bune. Oficiile poştale. Ministrul ing. de comerciu a făcut un proiect privitor la reforma oficiilor de postă. In acel pro­­iect între altele se zice, că în fiecare co­mună unde se află cel puţin 300 suflete, se va înfiinţa un oficiu postal. Astfel numărul total al poştelor se va urca la 28.000.

Next