Foaia poporului, 1901 (Anul 9, nr. 1-52)

1901-09-15 / nr. 36

Fan. 430 POAI­A POPORULUI Apel. Pentru renovarea bisericei gr.-cat. din Sălişte ministrul de interne a dat cu ordinul nr. 53 780/901 conce­siune de­ a colecta în întreaga ţ­ară. Spre scopul acesta comitetul acestei bi­serici a şi esmis 4 comisiuni de colec­­tare în diferite părţi ale ţării. Rugăm deci pe toţi binevoitorii bisericei a con­tribui sume cât de modeste, când se va presenta comisiunea de colectă asigu­­rându-­i de sincera noastră mulţumită şi recunoştinţă. Toate contribuirile se vor citită pe cale ziaristică. Silişte, 5 Septemvrie 1091, în numele comitetului parochial gr.-pat. Marcu Lazar m. p. notar; Demetriu Roşea, m. p. preşedinte. * O întârziere de tren. Când a tre­cut trenul accelerat cu regele şi regina României prin Cluj, a fost o întârziere de o oră. Causa a fost următoarea: Când să plece trenul din gară, a sosit o societate ungurească de domni şi doamne, toţi foarte luminaţi, ţi a cerut să li­ se pună la disposiţie un vagon extra. Con­ductorul n’a voit, fiind destule locuri prin vagoane, şi voia să dee signalul de plecare. Atunci întreaga societate s’a pus înaintea maşinei şi a declarat, că nu se mişcă de acolo, până nu li­ se îm­plineşte dorinţa. S’a făcut o gălăgie mare, până­ ce in sfîrşit şeful gării, plin de ruşine pentru purtarea „domnilor­ şi »doamnelor* le-a făcut pe voe. * Banii cei noi de aur. Atragem atenţiunea cetitorilor noştri, că începând să umble şi bani de aur de 20 coroane, cu acești bani poate fi cineva uşor în­șelat. Mai înainte încă au fost bani de aur de 8 fl. 50 cr. (19 cor), cari seamănă cu piesele de 20 cor. Numai pe banii cei vechi de aur e săpat dedesupt sub pajură »S fl.­­ 20 Frânez*, pe când pe cei noi e 20 Kor.* Plevile e în Novibazar. Multe de­­regătorii de ale noastre cred, că Plevlje e tot în Bosnia şi se adresează la ju­decătoria de acolo, cerând lucruri, pe cari ea nu le poate îndeplini. Ministrul de justiţie face cunoscut, că în daraveri oficioase trebue să se adreseze la com­i­­zorul civil din Plevlje, care e acolo ca un fel de consul.* Rusia în flăcări. Pe când lumea îşi bate capul cu călătoria Ţarului la Germania şi la Francia, în Rusia arde pretutindeni. O foaie mare rusească »Novoie Vremia* scrie : »La noi arde tot, oraşe, fabrici, sate, păduri, chiar şi câmpuri, şi sute de chilometri sunt aco­perite cu un fum ucizător. In jurul Pe­­tersburgului ard păduri, livezi, agrii, tot aşa de-a lungul uriaşului rîu Volga. Pe acesta nici nu mai pot umbla corăbiile şi vapoarele de fum. Pagubele sânt grozave şi nici nu se pot socoti numai după milioane*. De pe Nîir. Departe, in colţul de către miază-noapte-apus al pământului locuit de Români, unde aceştia se în­tâlnesc cu Slovacii, Maghiarii şi cu Ru­tenii, se află trei comune româneşti Ni­r-Adon, Ni­r-Ad­ad şi Abram­. Locu­­itorii toţi vorbesc româneşte, dar­ la conscripţia din urmă­­i-au înscris pe toţi ca şi când ar fi Maghiari, afară de preot şi învăţător. Din şcoale au oprit ori­ce carte românească, aşa că acolo nu se mai învaţă nimic în dulcea limbă românească. Şi când ne gândiam, că în timpul din urmă au năvălit din Galiţia asupra acestor 3 comune nefericite 500 de jidani, cărora li s a permis să-­ţi în­fiinţeze o şcoală jidovească, ni­ se re­­voaltă sufletul. Comunele acestea se ţin de ordinariatul gr.-cat. dela Oradea­­mare. JH■* *. j •îufIoS ț Stipendii. Ven. consistor gr.-oat. din Lugoj au votat în anul acesta 7000 rol. pentru stipendii la 70 de studenţi. Copil stricat. Caesarul oraşul To­kaj căpătase cu câteva săptămâni îna­inte de asta o epistolă, în care era ame­ninţat, că în curând ’i­ se va fura o sumă de bani. Caesarul a pus numai­decât doi poliţişti să-’i păzească mereu casa. Cu toate aceastea la începutul săptămâ­­nei trecute s’a pomenit cu 100 fl. lipsă. Poliţia a început să cerceteze numai decât cu de-amănuntul şi a descoperit curând, că hoţul era — fiiul cassarului. Halal de aşa fiiul Ciocnire de trenuri. Trenul acce­­lerat dela Budapesta s’a ciocnit la Ta­­raclca cu trenul de persoane, ce venia din Maramurăş. Doi călători au murit numai­decât, mai mulţi sânt răniţi de moarte, 45 mai uşor. Maşinile şi vagoa­nele s’au dărîmat.« Pentru ţărani. In România a numit ministerul o comisiune de medici, care are să facă o broşură, în care să se cuprindă învăţături asupra chipului de hrănire potrivită a copiilor. Această broşură va fi împărţită în cinste părin­ţilor, când îşi înştiinţează copii nou năs­­cuţi la primărie.* Muncitori fără pâne. In legătură cu ştirea publicată in numărul trecut la­­Cronică* aflăm cu bucurie, că co­­mitele­ suprem al comit. Caraş Severin a mijlocit la Budapesta, ca lucrările în minele dela Rusca şi Ruschiţa se nu înceteze. Totodată se vor porni în curând lucrările pentru linia ferată Ca­ransebeş—Haţeg.* Alegere de notar: în 5 Sept. n. s’a făcut alegere de notar peronal în comuna Scoreiu, la care mai aparţin şi comunele Colun şi Sărata. Dintre 8 con­­curenţi, toţi Români, pe cari primpre­­torul ş i-a candidat, fără deosebire, a fost ales cu aclamaţiune tinărul notar Alexandru Comşia din Mândra, care a substituit acest cerc notarial de aproape 10 luni. Deşi câţiva alegători din re­­presentanţa com. din Scoreiu au um­blat, au agitat şi făcut fel şi fel de pro­misiuni ca să reuşească candidatul lor, totuşi n'au putut să subscrie înainte de alegere nici măcar 10 voturi, ca să ceară votisare nominală. — Nu ne în­doim, că alesul notar şi pe viitor îşi va satisface chemării sale atât de im­portante pe terenul administrativ, cu aceeaşi acurăteţi şi punctualitate, ca şi până acum. Un alegător. • Sinucidere. In Budapesta s’a sinu­sig secretarul ministerial Dr. R. Kármán. Causa: domnişorul era părtaş, mare ca­valer etc., aşa că nici ajutoarele cele mari dela tatăl-seu nu ’l-au putut scoate din datorii, cu atât mai puţin din no­roiul unei vieţi destrăbălate. * Omor. In Criciova (Bănat) s’au certat ţăranii L. Furdea şi L. Oprea. Din ceartă s’a iscat bătaie şi Furdea, luând un topor, a ucis pe veci­nul lui.• Pentru rrzicarii noştrii. In Trepaia, comună sârbească, s’a sărbat sfinţirea bisericei greco-orientale. La petrecerea cu joc aranjată seara au par­ticipat şi câţiva finanţi. Cum sânt de credinţa, că şi unde nu sânt la ei acasă pot face ce vreau, au poruncit musican­­tului să cânte “csárdás*. Atunci au sărit toţi Sârbii, bărbaţi, femei, copii, şi au oprit pe musicant şi fiindcă acesta nu cuteza să încete cu csardaş­ul de frica »domnilor, au pus pe un cimpoieş să cânte colo, hora naţională a Sârbilor, aşa că Ungurii au trebuit să încete şi să plece de acolo. Intre Sârbii, cari n’au vrut să lase să pângărească petre­cerea lor naţională cu jocuri străine, au escelat teologul Duşan Ioanovici, stu­dentul în medicină Svetozar Grgiuş ş. a. La Murăş-Uioara, unde sânt mulţi Unguri, încă s’a dat o petrecere româ­nească, la care au participat şi Un­guri, dar’ aceştia au fost oameni civilisaţi, căci n’au poruncit în locul, unde erau oaspeţi, să li­ se cânte jocuri ungureşti. Dar­ şi aranjorii acestei pe­treceri au fost Români.­­ Din minunile naturii. »Unirii* ’i­ se comunică, că in grădina parochială gr.-cat., din Şeulea-română, s’a aflat un fir de cucuruz, care având o singură rădăcină a legat nici mai mulţi, nici mai puţini de 20 de tulei (ciucalăi) cu­­puruzi.• Concurse bis.-şcol. Archidiecesa gr.-or. Sibiiu. Parochiile din Prihodişte (ppresb. Zarand), Buru, Lunca, Ocoli­­şul-mic, Oreşti, Sălciva-de-jos, Subpea­­tra, (ppresb. Lupşii), Boiu, (ppresb. Orăştiei), Bistriţa-oraş. — Staţiunea învăţătorească din Alba-Iulia-M.s\Gr\. Archidiecesa gr.-cat. Blaj. Staţiu­nile învăţătoreşti din Hamba (ppresbb. Sibiiu), Stupini (ppresb. Fărăgău), Vi­­şag, Bodiu, Egerişte, Molosîg, Retiţia, Traniş, (ppresb. Morlaca), Sân-Miclăuş, (ppresb. Biia), Mărgineni (şcoala comu­nală comit. Făgăraş). Diecesa gr.-cat. Lugoj, Târnova (ppresb. Bogşa), Igriş, (ppresb. Toron­­tal), Uricani, (protopresbiteratul Petro­şani). Diecesa gr.-or. Arad, Bârsa, (ppr. Buteni), Lungşoara-Vospodi, Pravaleni, Dobroi, Ciungani, Secaş, Madrigeşti, S.­­Buceava, Saturn, Honfişor, (opresb. Hălmagiu), Căbeşti, (protopresbiteratul Beiuş).* De la petrecerile noastre. Ni­ se scrie: Inteligenţa română din Gurghiu şi jur a aranjat în ziua de Sf. Mărie o petre­cere cu dauă în sala hotelului »Pomul verde* din Gurghiu. Petrecerea a suc­ces admirabil. Durere numai, că şi de astădată s’a constatat absenţa nesensa­­bilă a unora din jurul Gurghiului. Sco­pul, pentru care a fost aranjată petre­­cerea, luând in considerare modestele puteri, a succes peste aşteptare. Din venitul curat s’au cumpărat manuale şi repursite de şcoală, cari s’au împărţit învăţătorilor membri în comitetul aran­jator spre distribuire între discipolii lor. Suprasolviri s’au făcut din partea onor. domni Gregoriu Nicoară, preot gr.-or. în Ibăneşti 1 col. 60 bani; Isidor Harşan, forestier în Hodac 1 cor. 80 bani; Dumitru Cioloca, învăţ. în Ernea 40 bani; Nicolau Rotariu şi loan Donea, proprietari în Gurghiu, câte 60 bani. — Primească sincerile noastre mulţumite. — In Pustiniş s’au sărbat la sfântă Mărie (15 August v.) Iuga, fiind presenţi o mulţime de oaspeţi din satele vecine şi mai îndepărtate. Cu ocasiunea rugei s’a dat şi un concert, la care încă au luat parte mai toţi sătenii şi oaspeţii. Adunându-se poporul în jurul dlui preot D. Coată, acesta a rostit o cu­vântare cătră popor, prin care arată credincioşilor cu câte greutăţi se susţin locaşurile lui D-zeu, biserica şi şcoala. Unii dintre credincioşi convingân­­du-se că dl preot adevăr grăeşte, în­­cepură a o dărui după putinţă, şi anume d-nii Ciavoşi Bela 20 cor., Urba­­sici 4 cor., Ciavoşi sen., Ciavoşi iun., Horecsni, Waltzor, P. Ferenţi, Steindier, câte 2 cor. D. Coată, N. Coată, F. Voi­­cău Cărăm­anţi, D. Anton, G. Sperniac câte 1 cor. C. Dam­anovi 50 bani, I. Moldovan, F. Voicău, I. Coată, S. Bu­­gărin, S. Tomlic, P. Baia, C. Giurma câte 40 b., S. Bugărin, G. Milin, B. George, I. Martinovici, P. Popii câte 30 b., M. Pisarov, V. Stoin, C. Selea, C. Arion, P. Caramanţi, P. Moroaică, M. Ignia, I. Stoin, V. Moldovan, N. Buco­­van, N. Saminescu, N. Racoviţan, I.Lu­­caciu, I. Vălcănianţi, L. Mihiau, M. Tri- Nr. 36

Next