Foaia poporului, 1904 (Anul 12, nr. 1-53)
1904-01-10 / nr. 1
Nr. 1 FOAIA POPORULUI Pag. 3 parte glumeaţă la foaie, cu titlul »Veselia«. Aici vom da tot felul de glume şi istorioare hazlii, dar’ vom biciui şi pe precătoşi şi nemernici, cari fac multe rele pe satele noastre. In privinţa aceasta rugăm pe iubiţii noştri cetitori a ne ajuta, trimiţându-ne date, dar’ date adevărate. Declarăm însă din capul locului, că din »Veselia« vor fi eschise atacurile personale şi să vor critica numai faptele din vieaţa publică, cari sunt vrednice de sbiciuit. * Cu începerea anului nou, venim de nou a ruga pe iubiţii noştri cetitori a lăţi foaia noastră între cunoscuţi şi a o recomanda tuturor. Luând în seamă mărimea ei, »Foaia Poporului« este cea mai ieftină foaie românească şi făcută anume pentru trebuinţele poporului nostru şi ale oamenilor dela ţeară. Cei ce lăţesc deci foaia noastră, fac un mare bine poporului românesc.f1 Conducători şi oameni harnici. Dela graniţa Ardealului ni se scrie: Ieşind din drumul de ţeară care vine de cătră Arad, tocmai unde era oare când graniţa, ce despărţea Ardealul de ţeara ungurească, apucai pe drumul ce merge cătră un mic sătuleţ Cerbia, întâlnind oameni cu multe care, îi întrebaiu că unde merg şi ce poveri au de dus? Oamenii ’mi-au răspuns în modul următor: apoi ne-a dat Dumnezeu un preot, cu numele Petru Ştef, apoi avem un învăţător în pensiune, cu numele Iosif Popescu şi amândoi s’au vorbit cu sătenii ca sâ facem o şcoală. După ce ne-a tot cârtit de inspector, că nu avem școală corespunzătoare, ne - a adunat odată domnia su și ne spun că avem 600 coroane adunate și cu acelea facem o școală bună și corespunzătoare ... Oamenii credeau că nu se poate, dar dânșii au zis, că se poate și uite cum: 300 coroane dăm la măiestrii, căci pe aici se află cât de lesne şi 300 coroane dăm pentru cărămidă, ţigle şi facerea coperişului şi tocmai după ţigle mergem acum. Dacă se vor mai ivi spe se zice dl preot, că ne serveşte ca învăţător pe anul viitor şcolar, care plata de 600 coroane o dă spre acoperirea acelora ori pentru plătirea împrumutului ce se va face, şi astfel pe anul viitor şi copiii vor fi în şcoală şi nici datorii nu vom avea nicăiri, numai noi să ne învoim a face tot lucrul ce se cere cu carul şi cu mânile, la ce ne-am şi învoit. Când am fost la peatra fundamentală ne-a făcut o frumoasă rugăciune și a chemat pe bunul Dumnezeu întru ajutor, apoi și noi cu toții am zis un Doamne ajută! și chiar acum numai țiglele mai avem să le punem sus. Nu peste mult timp, tot pe acel drum întâlnesc omul din vorbă. Da încătre vecine ? — îi zisei. — Mă duc până la boltă la Zam se mai târgui câte ceva, că mâne la 9/22 Noemvrie vine protopopul dela Ilia ca să dăm mulțămită celui de sus că am gătat cu şcoala. Da aţi gătat aşa iute? Gătat, har Domnului. Eu îi zisei ferice de domniavoastră că ce mai conducători vrednici aveţi. Plecând mai departe, dela cotitura drumului aruncaiu privirea spre acea comună şi me puse în uimire măreaţa zidire şcolară. Cftl£t«nul. Din Lume. Rusia şi Japonia. Neînţelegerile intre Rusia şi Japonia ’şi au ajuns culmea. Un pas — şi resboiul poate fi declarat sau din partea Rusiei sau a Japoniei. Aceasta până acum nu s’a făcut încă. Știrile, ce vin zilnic, siunt contrare. Se zice, că Țarul, fiind iubitor de pace, va împedeca răsboiul. Pregătiri mari se fac din ambele părți. Japonia a chemat sub arme o parte a reserviștilor, iare Rusia trimite mereu trupe în răsărit. fțgtiri mărunte. De comandant al gendarmeriei din Macedonia a fost numit maiorul De Giorgis, italian, comandantul trupelor italiane din Cagliari; agent civil rus este Demeric, austro-ungar cav. Müller. * Parlamentul Portugaliei a fost deschis în 2 Ian. n. c de cătră regele prin o vorbire de tron. * Foaia ,Le Corespondent, scrie, că Francia şi Spania s’au înţeles în taină pentru împărţirea Marocului. Ştirea nu e sigură. Vremea. De câteva zile e frig binişor, deşi zăpadă e puţină. In Ungaria frigul e mai mare în părţile resăritene (Ardeal) şi mează-noapte, car’ peste tot domneşte uscăţime. Profeţire: Este de aşteptat vreme rece şi în mare parte uscăţime Regina României. — Vezi Ilustrafia — Regina României Elisabeta, cunoscută ca scriitoare sub numele de Carmen Sylva,şi-a serbat la 28 Dec. 1903 iubireul de 60 ani împliniţi ai vieţii Sale. România întreagă s’a grăbit din acest prilej a felicta pe mama ţării, care din străinătate asemenea au roşit din toate părţile gratulări fiind iubitanţa sărbătorită nu numai ca regina unei ţări, ci şi ca regina poesiei. Dăm azi portretul iubitei regine, în frumosul nostru port naţional.