Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)
1906-06-10 / nr. 22
Nr. 22 ^@Fai mw'Lm Foaia »Rjeţ« scrie, că sfatul ministerial rusesc, la propunerea ministrului de justiţie, a hotărit se şteargă pedeapsa de moarte. Alegerea dela Bălăuşer. (Balavásár *) Majoritatea locuitorilor din comitatul Târnavei-mici şi aşa a cercului Bălăuşer o formează Românii. Numai cât viaţa acestor Români nu se poate numi viaţă românească- Indiferentismul faţă de orice chestiune românească, de la culme. A trebuit deci să ne punem pe terenul muncii şi să aflăm ce e causa acestui indiferentism şi am aflat, că e preoţimea noastră. Căci la noi, durere, preoții au devenit slujbașii solgăbiraelor. Aceștia sunt chipurile, cărora ei se închină. La mandatul atotputernicului solgăbirău sunt In stare să-’și lapede neamul și poate orice li se pretinde. — De neam deja s’au lăpădat. Anume, în 25 April 1906 a fost o adunare poporală în Sămărtin, unde s'a decis, că în cercul Bălăuşer de aci încolo să se candideze şi candidat naţional. De astădată la insistenţa tuturora a fost candidat unanim Dr. Alesandru Morariu, advocat în Ibaşfalău (Elisabetopol). Alegerea a fost în 30 Aprilie 1906. Contra candidatului naţional maghiarii s’au unit cu saşii. E treaba lor! Dar’, că şi preoţii noştrii s’au rupt de popor şi au votat cu tabăra contrară, — aceasta e treaba noastră, pănă când ei voiesc, ca să fie preoţii noştri Alegerea din 30/IV. a dovedit, că preoţimea din cercul electoral al Bălăuşerului — onoare escepţiunilor de mai jos — este un element putred şi că ea este causa indiferentismului şi a degenerărei naţionale în acest cerc. Am fost de faţă la alegere. I-am văzut pe vânzătorii neamului, — voiesc, ca şi publicul să vadă numele lor aci tipărit. încep cu Nicolae Galea preotul din Hundorf, care cu prescură românească şi-a crescut copii, ca apoi el acuma dimpreună cu copii lui, doi la număr şi cu ginerele lui învăţătoriul din Hundorf Todor Petri, adecă toţi 4 să se facă trădători de neam. Apoi Teodor Dan preotul din Climantru, unul dintre convocătorii adunării din Sămărtin, Nicolae Şandru preot în Corodsămărtin şi Petru Comes preot în Coroi. Ţăranii din Coroi au votat cu candidatul naţional, dar preotul lor nu. Românii de acolo vor afla ac de cojocul lui Apoi Ilie Ioanoviciu preotul din Şoimuşul rom. Tot aşa s’a separat şi preotul Augustin Nilca din Vaidakuta de poporenii săi. Aceşti harnici ţărani s’au şi declarat, că îi doare, că la un astfel de popă îi dau prescură. Dar’ dânsul a înghiţit una, şi-a făcut coada colac şi a cam dispărut. Ruşine să-i fie. Fraţilor Vajdakuteni învăţaţi omenie! A lăcomit apoi la paprikus şi preotul gr.-or. din Boiu mare Iii Ioanoviciu, care însuşi cu mâna sa proprie a subscris lista de candidare a deputatului nostru naţional şi înveţătoriul Mihaiu Ranga şi George Savu preot gr.-cat. din Dârlos, precum şi loan Pavel din Dârlos. îngerul neamului îşi va întoarce ochii dela aceşti oameni slabi şi îi va ignora, precum ei au ignorat causa sfântă a neamului nostru! Şi acum să-l increstez şi pe preotul gr.-or. din Şmig, Radu Marcoviciu, care n’a votat nici chiar cu constituţionalii, ci tocmai cu hoşutiştii. Dacă ar fi o altă persoană, m’a’-şi mai ocupa cu el, dar fiindcă îl cunosc toţi, că ce plăteşte, numai atâta doresc. Se dee D-zeu, ca Kosuthiştii să nu-şi mai iee mâna de pe el. Fie a lor! Socruso a votat cu candidatul naţional, numai el şi-a pus în pălărie peana lui Kosuth. Mirosul tocanei a mai ameţit încă şi pe Vasile Şerban preot gr.-cat. în Alma, precum şi pe Ştefan Şerban, Artimon Dan şi Ioan Dejan din Alma, Ioan Curtţiu şi Ironim Morariu din Hundorf, Chişiu Sofron, Maier Şofron şi Maier Nanu din Ernea, Pavel Bunea, Mihail Moldovan şi George Chişiu din Vidraşcu. Apoi preotul gr.-cat. din Lepindea Aurel Pop, care şi-a petrecut în tabăra naţională simulând, că este aderent de al nostru, înainte urnei ruse ne-a tradat. Cu coaliţia a votat şi Alesardru Boer preotul din Jacudul rom. şi preotul din Cergidul mare şi Vasile Foea preotul din Giuluş şi Ioan Pop preot în Agrişteu. E de tot trist, cât dintrun singur cerc electoral, se află 14 preoţi, cari şi-au perdut simţul naţional. Acesta este un simptom trist, asupra căruia trebue să atragem atenţiunea marelui public românesc, pănă incă nu e târziu. Din toată purtarea susamintiţilor e de remarcat faptul, că ei în faţa locului de alegere au insistat pe lângă candidatul naţional, ca acesta se abzică de candidatură şi se nu-i ducă pe ei în încurcătură. Adecă programul nostru naţional pe ei îi încurcă! Candidatul naţional nu a voit se repăşascâ, dar nici nu ar fi putut, pentru că pe el l-a candidat adunarea naţională din Sămărtin şi decisiunea acesta a trebuit s- o ducă la îndeplinire. Unul dintre »marii naţionalişti« anume Teodor Dan preot în Ciimandru a declarat că el votează cu Koşuthişti pentru că numai de la aceştia îşi pot Românii aştepta ferigirea lor pământească. Mă mir de ideile acestui preot, cu atât mai vârtos, că de unul dintre cei mai inteligenţi şi în privinţa materială mai indepedenţi preot în acest cerc electoral şi mă mir cu atât mai vârtos, pentru că deşi s’a declarat de Koşuthist, totuşi a votat cu constituţionalii. Despre influenţa, ce au avut sus numiţii nefericiţi faţă de bietul ţăran român cu drept de votizare şi cari au votizat cu duşmanul neamului lor, cred că e superflu se mai fac amintire. Dar, cu câtă durere public numele acestor fii rătăciţi ai neamului nostru, cu atâta drag înşir aci numele acelor oameni bravi, cari au luptat intrun mod demn pentru steagul naţional. Partea de leu în aceasta luptă o au: George Dănilă preot gr. or. în Bachnea, care ziua şi noaptea s’a obosit pentru reuşita luptei noastre, şi care în privinţa iubirei de neam poate să fie modelul preoțimei noastre. într’un mod vrednic de toată cinstea s’a achitat datorința față de sfânta noastră causă on. preot Nicolae Aron din Lasleul rom. dinpreună cu poporenii sei, apoi on. preot din Subpădure loan Anca dinpreună cu harnicii săi poporeni, și în fine, zelosul preot gr. cat. din Tirimia mare, care întârziind, nu s’a putut da votul înainte de amiazi deodată cu comnna sa, a aşteptat pănă seara numa pentrucă la fine să-şi deie votul pentru candidatul naţional. Onoare voauă harnici preoţi! Mare cinste a făcut causei naţionale prin purtarea lor exemplară dl Moise Birtolan notar şi proprietar, care a lăsat să se încununa plăcăţele candidatului naţional, — apoi Emil Almaşian şi Vaier Platon toţi din Lăţcudulrom., dl Şofron Oprea proprietar, dl Ioan Frâncu şi alţi votanţi din Şomoştolnic, Costin Boila din Vardea, Nilca Ştefan înv. în Vidrascu, inpreună cu harnicii Vidrăşeni, Dumitru Muntean înv. în Chirileu dinpreună cu bravii Chirileni, Alecsiu Pop înv. şi Nicolae Bleahu jude corn. din Giacos; apoi R. Pop înv. în Vaidakuta şi Românii harnici din comunele Şoimuşul-rom. şi Coroi. Laudă îi se cuvine dlui Todor Dansen, proprietar în Nadesul săsesc, că a ridicat cu votul său prestigiul causei noastre. — Numai acea rugare am avea cătră dl Dan, se binevoiască a-și aduce pe fiul său rătăcit, pe preotul din Climandru, în breazda cea adevărată, dela care, aşa credem, numai acum în urmă s’a abătut. In urmă deosebita noastră recunoştinţă dlui advocat Simeon Căliciu din Sămărtin pentru devotamentul şi destoinicia, cu care a apărat în decursul alegerii, în calitate de bărbat de încredere, drepturile partidului nostru Aceasta a fost prima luptă electorală în cercul Bălâuşeriului. Deie numai D-zeu simţământ naţional celor, cari nu au, şi tărie celor, cărora le lipseşte, şi atuncia steagul naţional şi în acest cerc în majoritate locuit de Români, — dacă nu azi, atunci mâne, dar’ sigur va triumfa. Mediaş în 1 Maiu 1906. Dr. Dion. Român, advocat. *) Scrisoarea aceasta ne-a fost trimisă îndată după alegeri, dar’ neavând atunci cauție, numai acum » putem publica, nefiind încă prea târziu. Red. Pag. 291 Serate de-ale meseriașilor români. Prin stăruință la isbândă pare a fi scris pe stindardul falnic al »Reuniunei socialilor români din Sibiiu«. Iubirea neţărmurită şi înaltul entusiasm, ce sălăşlueşte în inimile cârmacilor şi în a ostaşilor ei deopotrivă, înscriu isbânde aproape zilnice la activul meseriaşilor noştri. Sumarele şedinţelor administrative, cetite de notarul St. Duca, in şedinţa literară a 5 a, d . 31 Maiu n. c, cuprind roadele îmbelşugate ale unei munci desinteresate de o lună, cu cari alţii nici In curs de ani de zile nu se pot mândri. O convenire socială, dată cu valorosul concurs al dnelor Minerva Dr. Brote, Maria Dr. Crişanu, ai d-şoarelor Lenuţ Cunţan şi Olivia Bardoşy şi al dlui T. Morariu, convenite cu aproape 1000 participanţi şi cu un venit brut de aproape 1000 cor. înscrierea dlui măestru pardositor Lugoşan de al 3 lea membru pe vieaţă al Reuniunei şi a băncilor din Blaj şi Selişte de membri fondatori, primirea de zeci de membri ordinari din şirurile tineretului, fotografiarea meseriaşilor într’un mare tablou de aproape 150 persoane, masa comună, dată în cinstea bravilor corişti, apoi frumoasele contribuiri, ce se fac la iniţiativa harnicului bibliotecar substitut Ioan Marcu, drept răscumpărare a felicitărilor înscris logodiţilor Vic. Tordăşianu şi Eugenia Iovescu etc., sunt lucruri ce ne înşlţă inimile şi ne îndeamnă la nouă şi încordată lucrare. Presidentul nostru Tordăşianu, de data aceasta ne a transpus sufleteşte în falnicul Braşov, unul dintre centrele noastre, în care negustorii şi meseriaşii noştri se găsiau şi se găsesc pe o treaptă mai înaltă a progresului. Precum la anul 1867 de pre memorie Nicolae Cristea în Siiiu, aşa la 1869, vrednicul protopop onorar B. Baiulescu în Braşov, adună un grup de brașoveni, fără deosebire de poziție so-