Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)
1906-11-25 / nr. 46
Pag. 632 FOAIA POPOHULOT Nr, 46 Starea generală politici Politica internă sau din lăuntru a Ungariei va pansa puţină vreme, din cauză, că dieta nu va ţinea şedinţe, cât timp sunt întrunite delegaţiunile în Budapesta. Dieta a ajuns în şedinţa de Joi, 22 i. c. la proiectul de budget pe 1907, dar a cum amintim, şi-a amânat şedinţele şi aşa desbaterea budgetului se va face numai după delegaţiuni. In delegaţiuni vor veni şi acum lucruri interesante, diferitele budgete, apoi expunerea noului ministru de esterne Aehrenthal, care va vorbi In cele dintâiu zile ale Lunei Decemvrie despre starea politică. De prezent cercurile politice ale Europei sunt ocupate cu vorbirea cancelarului împărăţiei germane Bü’gw, ţinută săptămâna trecută Miercuri in parlamentul nemţesc. In şedinţa aceasta deputatul Bassermann şi a făcut interpelaţia sa cu privire la politica din afară a Germaniei, faţă de care şi-a arătat nemulţumirea şi neîncrederea sa, atât în ce priveşte alianţa celor trei state, cât şi faţă cu ţele Francia, Anglia, Rusia etc. Cancelarul Bülow a respins numaidecât şi a arătat, că legăturile externe ale Germaniei cu toate ţerile sunt bune, neduşmănoase. Cum Germania are un rol politic de frunte între celelalte state, descrierea legaturilor ei in afară ne arată în general starea politică de azi. Din vorbirea lui Bülow reiese, că In timpul apropiat, de la conferenţa pentru Marocco încoace, ţinută în Algeciras, nu să prevede nici o încălceală în Europa şi aşa ne putem aştepta la linişte, la pace. Bülow a luat pe rând statele mai mari şi a vorbit despre fiecare Despre o alianţă cu Francia a zis, că nu să poate face, deşi s’a scris prin foi despre ea. Cauza este spiritul prea vioiu al Francezilor şi prea marea ambiţie şi încredere în sine al acestora şi aceste Îndeamnă pe Germania a fi întotdeuna deplin pregătită. De un răsboiu însă nu poate fi vorba. Cu Anglia asemenea nu are deosebiri mai politice sau economice Germania. Ea îşi sporeşte flota, fără să aibă de gând a face o flotă atât de mare, ca Anglia. Faţă de Rusia, Bükow a zis, că Germania n'are de gând a să amesteca în afacerile din lăuntru ale ei şi că legăturile dintre aceste doue ţeri sunt aşa de bune, cum de mult n’au fost. Trecând apoi la legăturile dintre Germania şi Austro Ungaria, să miră, cum de unii cred şi au dat în vileag părerea, mai cu samă cu prilegiul vizitei împăratului german în Viena, că Germania să mestecă în trebile din lăuntru ale Austriei sau ale Ungariei. Să miră mai cu samă de unele cercuri politice ungureşti, că au crezut şi respândit astfel de păreri. Germania în neînţelegerile, ce s’au ivit între Maghiari şi monarch şi apoi cu Austria, şi-a impus rezervă şi aceasta o va avea şi în viitor. »Dorinţa noastră — a zis Bülow — este să înflorească şi să înainteze monarchia Austro Ungară, şi cele doue părţi ale ei să se desvoalte fiecare după trebuinţa şi caracterul său“ —accentuând, că stările aşa cum sunt azi, sunt priincioase, nu numai Austro Ungarei şi Germaniei, ca puteri mari, ci chiar şi pentru »Maghiari şi maghiarism«. Semnătura vremii deci este pacea şi pacea noi să o folosim, cum fac şi alte popoare, spre a ne întări pe toate terenele, cu deosebire pe terenul cultural şi economic, cum şi politic, ca în patria noastră, în marginea legilor, ce sunt în fiinţă, să ne putem păstra naţionalitatea şi să dăm înainte. Sibiiu, 23 Noemvrie n. Delegaţiunile sunt convocate pe Duminecă, 25 i. c. la Budapesta. Maiestatea Sa a sosit la Budapesta Miercuri, în 21 . c. şi Duminecă, în 25 d. a. la 4 care deschide adunarea delegaţiilor, primind întâiu pe delegaţii austriaci, după cad urmează primirea delegaţilor ungari. Congresul sârbesc. Am amintit, că congresul bisericei sârbeşti e convocat pe 23 Dec. c. Acum s'a pornit mişcarea de alegere a deputaţilor congresuali, în care desvoaltă activitate mai mare partidul radical şi cel independist. De comisar regesc pentru congres va fi numit contele Ioan Hadik sau fişpanul pensionat Milan Zako. Şeful statului major. Zilele aceste a fost numi noul şef al statului major al monarchiei noastre, vicecolonelul Francisc Konrad de Hötzendorf. Noul şef are o frumoasă carieră militară şi e om destoinic, cu mare rîvnă şi mare ştiinţă militară. In armată a fost comandant de regiment în Troppau, de divizie în Triest şi a escelat pe la manevre, cu deosebire la 1905 în Tirol. A scris mai multe cărţi şi studii militare de mare preţ. E născut în 1852. In Ungaria n’a fost în slujbă şi şovinismului lui este prea pe plac numirea lui. Parlamentul României. Sesiunea ordinară a Corpurilor legiuitoare române se va deschide săptămâna viitoare, în 15/28 Nov. c. Partidele politice se pregătesc de luptă. _____ Statuă lui Lascar Catargi. In România s’a luat inițiațiva de-a se ridica o statuă marelui bărbat de stat de odinioară, Lascar Catargi. Regele a adresat în afacerea aceasta o scrisoare primministrului G. Gr. Cantacuzino, publicată înMonitorul Oficial, în care arătând meritele lui Catargi, zice intre altele: Cu cea mai viuă plăcere Mă asociez la patriotica d-voastre iniţiativă de a se ridica în Capitala regatului un monument vrednic de acest mare bărbat de Stat, spre a se reaminti generaţiunilor viitoare, cum Patria ştie a răsplăti pe acei ce au servit-o cu înţelepciune şi cu credinţă nestrămutată. Pun la dispoziţia d voastre suma de 25.000 lei pentru acest monument. Mandatele atacate. Prin cercurile, unde au fost aleşi deputaţii noştri, unii şovinişti unguri şi jidovi, cu creerii înierbântaţi nu se pot împăca cu gândul, că un valach se reprezinte în dietă pe »naţia aleasă« din cercul lor. De aceea şoviniştii su diferite proteeste au atacat mai multe mandate de-ale noastre, voind a le nimici, şi astfel a scoate din dietă pe deputaţii noştri. Astfel a fost protestat la comisia conzuratoare a dietei mandatul deputatului Lugojului, a vrednicului protopop Dr. George Popoviciu, sub cuvânt că alegătorii români au terorizat şi înfricat pe alegătorii unguri. Apărătorul a fost dl. Dr. Vaier Branisce, redactorul »Drapelului«, care a susţinut aşa de bine apărarea, încât mandatul n’a putut fi nimicit, dar totuş comisia a orânduit a se face cercetare în cerc. Alt mandat atacat este al vrednicului prezident al clubului naţionalist, Dr. Teodor Mihali, din cercul Ileandamare. Acesta, durere, a fost atacat de un advocat, care se numeşte român şi are numele de Farkas János. El e advocat în Dej şi a fost candidat de deputat cu program kosuthist faţă de Dr. Mihali, dar a căzut. Farkas a arătat la Curie, că vezi Doamne, Dr. Mihali ar fi cumpărat cu bani voturile alegătorilor și ar fi momit cu mâncări și biuturi și a cerut să fie nimicit mandatul. Cauza s'a pertractat la Curie in 6 și 7 Nov. c. Farkas încă a fost de față, dar’ Curia nu i-a dat crezement şi aşa a rânduit cercetare la faţa locului, încredinţând cu facerea cercetării pe tabla reg. din Cluj . Credem, că dl Farkas János va rămânea pe jos! Sfătuirea deputaţilor noştri. Deputaţii naţionalişti au ţinut circuri o sfătuire, ocupându-se cu proiectul de budget pe 1907. In discuţia asupra budgetului proiectul deputaţilor naţionalişti îl va prezenta în dietă deputatul sârb Mihail Polit România şi Grecia. Regele Greciei se află de câteva zile în Viena, unde s-a dus mai cu seamă din cauza neînţelegerilor ce le are Grecia cu România şi Bulgaria. Regele ar dori, ca Austro Ungaria să fie mijlocitoare de pace El a avut întrevedere cu M. Sa, car’ Marți, în 20. c. s’a consfâtuit timp lung cu ministrul de externe Achrentfaal în afacerea aceasta. Regele a prezentat Grecia ca nevinovată, dar și In Viena se știe starea adevărată a lucrurilor și astfel Aihrental a făcut cunoscut regelui, că în Viena doresc aplanarea conflictului, dar’ la aceasta se recere întâiu să înceteze bandele grecești Astfel e probabil, că regele grec va pleca acasă cu buzele drâmboiate. Șir nesfârșit... — Un mic capitol din viața foilor române din Ungaria. — (Urmare din Nr. 38.) Ca șirul proceselor, pedepselor și suferințelor ziarelor noastre să nu se sfirșească, de aceasta grijesc procurorii regești. In luna Noemvrie c. foaiei Ludatc Noviny ii s’a intentat al nouălea proces de presă. Judecând după trecut — cazul cu »Tribuna« din Sibiiu — foaia