Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)

1906-11-25 / nr. 46

Pag. 632 FOAIA POPOHULOT Nr, 46 Starea generală politici Politica internă sau din lăuntru a Ungariei va pansa puţină vreme, din cauză, că dieta nu va ţinea şedinţe, cât timp sunt întrunite delegaţiunile în Bu­dapesta. Dieta a ajuns în şedinţa de Joi, 22 i. c. la proiectul de budget pe 1907, dar a cum amintim, şi-a amânat şedinţele şi aşa desbaterea budgetului se va face numai după delegaţiuni. In delegaţiuni vor veni şi acum lu­cruri interesante, diferitele budgete, apoi expunerea noului ministru de esterne Aehrenthal, care va vorbi In cele din­­tâiu zile ale Lunei Decemvrie despre starea politică. De prezent cercurile politice ale Europei sunt ocupate cu vorbirea can­celarului împărăţiei germane Bü’gw, ţi­nută săptămâna trecută Miercuri in par­lamentul nemţesc. In şedinţa aceasta deputatul Basser­­mann şi a făcut interpelaţia sa cu pri­vire la politica din afară a Germaniei, faţă de care şi-a arătat nemulţumirea şi neîncrederea sa, atât în ce priveşte alianţa celor trei state, cât şi faţă cu ţe­le Francia, Anglia, Rusia etc. Cancelarul Bülow a respins numai­decât şi a arătat, că legăturile externe ale Germaniei cu toate ţerile sunt bune, neduşmănoase. Cum Germania are un rol politic de frunte între celelalte state, descrierea legaturilor ei in afară ne arată în general starea politică de azi. Din vorbirea lui Bülow reiese, că In timpul apropiat, de la conferenţa pentru Marocco încoace, ţinută în Algeciras, nu să prevede nici o încălceală în Europa şi aşa ne putem aştepta la linişte, la pace. Bülow a luat pe rând statele mai mari şi a vorbit despre fiecare Despre o alianţă cu Francia a zis, că nu să poate face, deşi s’a scris prin foi despre ea. Cauza este spiritul prea vio­iu al Francezilor şi prea marea ambiţie şi în­credere în sine al acestora şi aceste Îndeamnă pe Germania a fi întotdeuna deplin pregătită. De un răsboiu însă nu poate fi vorba. Cu Anglia asemenea nu are deo­sebiri mai politice sau economice Ger­mania. Ea îşi sporeşte flota, fără să aibă de gând a face o flotă atât de mare, ca Anglia. Faţă de Rusia, Bükow a zis, că Germania n'are de gând a să amesteca în afacerile din lăuntru ale ei şi că legăturile dintre aceste doue ţeri sunt aşa de bune, cum de mult n’au fost. Trecând apoi la legăturile dintre Germania şi Austro Ungaria, să miră, cum de unii cred şi au dat în vileag părerea, mai cu samă cu prilegiul vi­zitei împăratului german în Viena, că Germania să mestecă în trebile din lăuntru ale Austriei sau ale Ungariei. Să miră mai cu samă de unele cercuri politice ungureşti, că au crezut şi res­­pândit astfel de păreri. Germania în neînţelegerile, ce s’au ivit între Ma­ghiari şi monarch şi apoi cu Austria, şi-a impus rezervă şi aceasta o va avea şi în viitor. »Dorinţa noastră — a zis Bülow — este să înflorească şi să înainteze mo­narchia Austro Ungară, şi cele doue părţi ale ei să se desvoalte fie­care după trebuinţa şi caracterul său“ —accen­tuând, că stările aşa cum sunt azi, sunt priincioase, nu numai Austro Un­garei şi Germaniei, ca puteri mari, ci chiar şi pentru »Maghiari şi maghia­rism«. Semnătura vremii deci este pacea şi pacea noi să o folosim, cum fac şi alte popoare, spre a ne întări pe toate terenele, cu deosebire pe terenul cultural şi economic, cum şi politic, ca în pa­tria noastră, în marginea legilor, ce sunt în fiinţă, să ne putem păstra naţio­nalitatea şi să dăm înainte. Sibiiu, 23 Noemvrie n. Delegaţiunile sunt convocate pe Duminecă, 25 i. c. la Budapesta. Maiestatea Sa a sosit la Budapesta Miercuri, în 21 . c. şi Duminecă, în 25 d. a. la 4 care deschide adunarea delegaţiilor, pri­mind întâiu pe delegaţii austriaci, după cad urmează primirea delegaţilor ungari. Congresul sârbesc. Am amintit, că congresul bisericei sârbeşti e convocat pe 23 Dec. c. Acum s'a pornit mişcarea de alegere a deputaţilor congresuali, în care desvoaltă activitate mai mare partidul radical şi cel in­­dependist. De comisar regesc pentru congres va fi numit contele Ioan Hadik sau fişpanul pensionat Milan Zako. Şeful statului major. Zilele aceste a fost num­i noul şef al statului major al monarchiei noas­tre, vicecolonelul Francisc Konrad de Hötzendorf. Noul şef are o fru­moasă carieră militară şi e om destoinic, cu mare rîvnă şi mare ştiinţă militară. In armată a fost comandant de regiment în Troppau, de divizie în Triest şi a escelat pe la manevre, cu deosebire la 1905 în Tirol. A scris mai multe cărţi şi studii militare de mare preţ. E născut în 1852. In Ungaria n’a fost în slujbă şi şovinismului lu­i este prea pe plac numirea lui. Parlamentul României. Sesi­unea ordinară a Corpurilor legiuitoare române se va deschide săptămâna viitoare, în 15/28 Nov. c. Partidele politice se pregătesc de luptă. _____ Statuă lui Lascar Catargi. In România s’a luat inițiațiva de-a se ridica o statuă marelui bărbat de stat de odinioară, Lascar Catargi. Regele a adresat în afacerea aceasta o scrisoare primministrului G. Gr. Can­­tacuzino, publicată în­­Monitorul Oficial, în care arătând meritele lui Catargi, zice in­tre altele: Cu cea mai viuă plăcere Mă asociez la patriotica d-voastre iniţiativă de a se ridica în Capitala regatului un monument vred­nic de acest mare bărbat de Stat, spre a se reaminti generaţiunilor viitoare, cum Patria ştie a răsplăti pe acei ce au servit-o cu în­ţelepciune şi cu credinţă nestrămutată. Pun la dispoziţia d voastre suma de 25.000 lei pentru acest monument. Mandatele atacate. Prin cercu­rile, unde au fost aleşi deputaţii noştri, unii şovinişti unguri şi jidovi, cu creerii înierbântaţi nu se pot împăca cu gândul, că un valach se reprezinte în dietă pe »naţia aleasă« din cercul lor. De aceea şoviniştii su­ diferite proteeste au atacat mai multe mandate de-ale noastre, voind a le nimici, şi astfel a scoate din dietă pe deputaţii noştri. Astfel a fost protestat la comisia conzuratoare a dietei mandatul de­putatului Lugojului, a vrednicului pro­topop Dr. George Popoviciu, sub cu­vânt că alegătorii români au terorizat şi înfricat pe alegătorii unguri. Apără­torul a fost dl. Dr. Vaier Branisce, redactorul »Drapelului«, care a susţinut aşa de bine apărarea, încât mandatul n’a putut fi nimicit, dar totuş comisia a orânduit a se face cercetare în cerc. Alt mandat atacat este al vredni­cului prezident al clubului naţionalist, Dr. Teodor Mihali, din cercul Ileanda­­mare. Acesta, durere, a fost atacat de un advocat, care se numeşte român şi are numele de Farkas János. El e advocat în Dej şi a fost candidat de deputat cu program kosuthist faţă de Dr. Mihali, dar­ a căzut. Farkas a ară­tat la Curie, că vezi Doamne, Dr. Mi­­hali ar fi cumpărat cu bani voturile ale­gătorilor și­­ ar fi momit cu mâncări și biuturi și a cerut să fie nimicit man­datul. Cauza s'a pertractat la Curie in 6 și 7 Nov. c. Farkas încă a fost de față, dar’ Curia nu i-a dat crezement şi aşa a rânduit cercetare la faţa lo­cului, încredinţând cu facerea cercetării pe tabla reg. din Cluj . Credem, că dl Farkas János va rămânea pe jos! Sfătuirea deputaţilor noştri. Deputaţii naţionalişti au ţinut circuri o sfă­­tuire, ocupându-se cu proiectul de budget pe 1907. In discuţia asupra budgetului proiectul deputaţilor naţionalişti îl va prezenta în dietă deputatul sârb Mihail Polit România şi Grecia. Regele Gre­ciei se află de câteva zile în Viena, unde s-a dus mai cu seamă din cauza neînţelegerilor ce le are Grecia cu Ro­mânia şi Bulgaria. Regele ar dori, ca Austro Ungaria să fie mijlocitoare de pace El a avut întrevedere cu M. Sa, car’ Marți, în 20­­. c. s’a consfâtuit timp lung cu ministrul de externe Achren­­tfaal în afacerea aceasta. Regele a pre­zentat Grecia ca nevinovată, dar și In Viena se știe starea adevărată a lucru­rilor și astfel Ai­h­ren­tal a făcut cunos­cut regelui, că în Viena doresc apla­narea conflictului, dar’ la aceasta se re­­cere întâiu să înceteze bandele grecești Astfel e probabil, că regele grec va pleca acasă cu buzele drâmboiate. Șir nesfârșit... — Un mic capitol din viața foilor române din Ungaria. — (Urmare din Nr. 38.) Ca șirul proceselor, pedepselor și suferințelor ziarelor noastre să nu se sfirșească, de aceasta grijesc procurorii regești. In luna Noemvrie c. foaiei Ludatc Noviny ii s’a intentat al nouălea proces de presă. Judecând după trecut — ca­zul cu »Tribuna« din Sibiiu — foaia

Next