Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)
1906-07-22 / nr. 28
Anul XIV* Duminecă, 9/22 Iulie 1906. Nr. 28 Prețul uS»ouuuieutului, lâ a tas ..................................... 4 cor. 40 bani. ?# 0 jaultet« d« sa ..... 3 cor. 20 bani. louAai», America }i alt« tari strfii. • 11 cor. anual. i*ks:i&za*nteie i* iac ia „Tipegnelii* H. Meitzer, Sibiiu F oaie politică. Apare In fiecare Duminecă. INSERATE: se primesc la biroul administraţiunii, (str. Măcelarilor nr. 12). Un şir garmond prima dată 14 bani, a doua-oară 12 bani a treia-oară 10 bani. Roiestwenski înaintea tribunalului. Cum ştim, admiratul rusesc Roiestwenski a fost comandantul flotei ruseşti, trimise contra Japoniei şi pe care a nimicit o admiralul Japonez Togo în strîmtoarea de mare de la Cruzima. Rolestwenski, împreună cu alţi soţi, oficeri de marină, au fost daţi în judecată, pentru că au predat Japonezilor vaporul-torpedo -Bedowy* fără luptă. Afacerea s’a pertractat de curând la tribunalul militar-maritim în Kronstadt. Chipul nostru ne arată şedinţa tribunalului. Cu nr. 1 e însemnat presidentul tribunalului Iswtkoff; cu 2 e însemnat admiralul Roiestwenski şi cu 3 apărătorul lui. Roiestwenski cu mai mulţi inşi a fost achitat, dar 4 oficeri au fost osândiţi la moarte. Desbaterea asupra budgetului. După încheiarea desbaterii asupra adresei, ca respuns la vorbirea de tron şi la care deputaţii naţionalişti au luat parte atât de însemnată, a urmat la desbatere Sâmbătă în 14 f. c. proiectul de budget al țerii (adecă venitele și cheltuielile) pe anul 1906. înainte de a se începe desbaterea budgetului, guvernul a cercat să îndulcească pe deputații noștri, ca așa ei să nu oprească prin vorbirile lor votarea în curând a budgetului. Dar cum? Iată ce a pus la cale guvernul. Deputaţii naţionalişti dela început au stăruit în dietă, ca să fie recunoscut partidul nostru, ca factor în viaţa politică, ca partid al naţionalităţilor şi deputaţii noştri să fie şi ei aleşi în comisiunile dietei. Guvernul n’a voit aceasta şi n'a lăsat ca deputaţii noştri să fie aleşi în comisiuni. Acum însă a însărcinat pe marele meşter Kossuth să se pună la înţelegere cu deputaţii noştri, fiind el pierdentul partidului 48-îst, adecă al celui mai mare partid din dietă. Kossuth a chemat la sine pe deputatul dr. Maniu şi a îmbiat deputaţilor naţionalişti locuri în comisiunile parlamentare. Dar — iarăş povestea veche — Kossuth a spus că »cinstea« aceasta nu o dau cei de la putere »partidului naţionalist« ci numai deputaţilor singuratici. Dr. Maniu în numele partidului naţionalist a declarat, că în forma aceasta deputaţii naţionalişti nu pot primi a fi membrii in nici o comisiune, până când dieta nu va recunoaşte partidul naţionalităţilor de un factor al seu. Astfel deputaţii noştri vor lupta şi pe mai departe împotriva acestei nedreptăţi, stăruind să fie recunoscut partidul naţionalist. Aceasta au accentuat-o şi cerute de nou deputaţii noştri la desbaterea asupra budgetului, la care între cei dintâiu a vorbit deputatul nostru Dr. Nic. Oncu, de la Arad, la desbaterea generală Sâmbătă în 14 i. c. Vorbirea dep. Oncu. Arătând nedreptatea guvernului că nu recunoaşte partidul naţionalist, zice, că neplăcere şi mai mare, decât aceasta, a făcut programul guvernului. Naţionaliştii au aşteptat de la guvern, ca abătându-se de la înaintaşii săi să se pună în toate pe baza egalităţii de drept şi să ducă îndeplinire toate legile, deci şi legea despre naţionalităţi. Guvernul cel nou a rămas insă pe terenul politicei de raţonalităţi pe baza sistemului vechiu şi voeşte să facă politică în interesul singur al rassei maghiare. Dar naţionalităţile nu pot fi despoiate de drepturile ce li se cuvin. Naţionalităţile nu doresc drepturi teritoriale şi exclusivism naţional, cari ating unitatea şi suveranitatea statului, ci pretind drepturi egale pentru toate naţionalităţile patriei. Condamnă termurirea dreptului de întrunire şi asociare. Bine ar fi dacă ar fi adevărat ce scriu foile maghiare, că naţionalităţile nicăiri pe lume nu se bucură de atâta egalitate de drepturi şi libertate ca în Ungaria. Mai strigătoare la cere neegalitatea de drepturi pe terenul instrucţiunei publice. Limba română, slovacă şi sârbească nu e dată la o parte numai în administraţie şi justiţie, ci şi în instrucţie, în şcoale. Guvernul a dat ordin ca chiar şi religia şi Tatăl nostru să fie propuse ungureşte şi dacă aceasta nu se face, nu dă ajutor de stat preoţilor. Aceasta nu e politică naţională, ci politică jefuitoare de drepturi şi această politică produce numai amărăciune în massa mare a cetăţenilor. Contra acestei politice protestează în numele patriei. Declară apoi, că nu are încredere în guvern şi de aceea nu votează budgetul. Vorbirea dep. Polit. Primindu-se încă în şedinţa de Sâmbătă proiectul de budget în general, Luni a vorbit la budgetul ministrului de culte şi instrucţie deputatul Polit. El s'a ocupat cu autonomia bisericei sirbeşti şi cu afaceri bisericeşti şi zice, că guvernul să nu amestece politica în afacerile bisericilor. Aminteşte de nou ordinaţiunea min. Lukais George, care e vătămătoare pentru naţionalităţi. Nu poate aproba o astfel de politică culturală, care se îngrijeşte numai de cultura maghiară şi nu îmbrăţişează şi cultura popoarelor nemaghiare. Se provoacă la Diák, Eövöi József, Szalay etc. care au ţinut seamă de dorinţele popoarelor. Aşa se facă şi guvernul de acum. Dacă se va lua în ocrotire și cultura Neroaghiarilor, atunci votează și mai mult guvernului, altcum n’are