Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)

1906-07-22 / nr. 28

Pag. 374 FOAIA POPORULUI Nr. 28 încredere în guvernul de acum și nu votează budgetul de culte. Vorbirea dep. Vaida Voevod. După Polit a vorbit dep. Lazar și mi­nistrul de culte Apponyi, care respunzând lui Polit, a zis între altele, că în legea de nați­onalități nu se află bază, ca statul să ridice şcoli cu limba de propunere românească. A vorbit apoi, tot la budgetul de culte, energicul deputat al Igri­ului, Dr. Alexandu Vaida-Voevod. El zice, că dă drept lui Apponyi, că în evul de mijloc Ungaria a fost scutul Apusului, dar la luptele de apă­rare au luat parte şi Românii. Ei au dat și pe familia Huniade, care a fost română. Ungaria modernă trebuie să devie democratică. E curios, că pentru desvoltarea culturei popoarelor nema­ghiare ce sumă va lua guvernul anul viitor în budget? Protestează contra ajutorului de stat dat la societatea Dél­­magyarországi Közművelődési egyesület, nu e iertat a nutri direcţia şovinistă cu banii ţerii în paguba naţionalităţilor. După răspunsul lui Apponyi, Dr. Vaida Voevod, la poziţia şcoalelor popo­rale, arată că prin şcoalele poporale popoarele nemaghiare nu se pot ma­ghiariza. 7700 de comune naţionaliste nici când nu vor putea fi contopite de 4700 comune maghiare. Nu se teme de statificarea şcoalelor noastre popo­rale, căci pentru acest scop ar trebui statului 40 milioane cor. pe an. Ma­ghiarizarea naţionalităţilor e o nălucă, după care fugind, ţara se va pomeni in mocirlă ... A mai vorbit apoi dep. Tutsek, care a zis, că în Ungaria numai chestia română e primejdioasă... Ia şedinţa de Marţi Dr. Vaida-Voe­vod continuă a vorbi la budgetul de culte. Amintind de vorbirea lui Ba­ffy, protestează contra la cele ce a zis Bán­­ffy, că în patria aceeasta numai Ungurii ar fi buni patrioţi. Apică apoi biserica gr. or. atacată de Bánffy, zice că acuza lui Bansffy, că biserica gr. or. îşi folo­seşte autonomia spre scopuri contrare statului, e o insinuaţie şi calomnie mâr­şavă (Sgomot). Dep. Zboray. Ticăloşi, se fac tot mai obraznici. Aceste nu sunt vorbe de parlament... Hodja. De la Dv. le-am învățat. (Sgomot.) Vaida. Arată, că bisericele cele­lalte capătă mai mare ajutor, ca bise­ricile române. Cere ajutor egal pentru preoții români și roagă guvernul să nu se mestece în trebile bisericești, căci poate să urmeze un al doilea Mohais (Sgomot.)* Votându se budgetul de culte, dieta a trecut în şedinţa de Marţi la desba­­terea budgetului ministerului de justiţie (al legilor şi judecătoriilor etc) La acesta a vorbit foarte frumos şi temeinic dep. Dr. Ştefan C. Pop, în şedinţa de Miercuri, 18 i. c. franci »fundaţiunii Carol I« creată de el la 1891. Din suma aceasta se va mări palatul bibliotecii fundaţiunii, care din o parte a ei se vor ajuta studenţi lipsiţi de mijloace. Corniţele Făgăraşului. Foile ungureşti scriu, că corniţele suprem al comi­tatului Făgăraş, Guido Baussnem­ va fi pus în curând în pensie. Ca urmași ai lui se a­­mintesc Széli József, protonotar comit., So­mogyi, vicespan în comit. Târnavei­ mari și Gyarmathy, proprietar. Dieta. După ce se va desbate și primi proiectul de budget, dieta își va lua vacanțe de vară pănă în Septemvrie. Desbaterea se va găta pe la sfîrşitul lunei acesteia sau cel mult în cele dintâin zile ale lunei August. Alegerea din Lipova. Marţi în 17 i. c. a fost alegere de deputat dietat în Lipova. Candidat naţionalist român a fost Dr. Marta, adv. care cu toate că a păşit târ­ziu, a primit 390 de voturi. Ales a fost ba­ronul Daniel Tibor, cu o majoritate de 334 voturi. Sibiiu, 20 Iulie­­. Fundaţie de un milion. Regele României Carol din prilejul jubileului său de 40 de ani de domnie, a dăruit un milion Conducătorul afacerilor ar­delene. Maiestatea Sa a numit ca jude de tablă pe deputatul dietal Sebess Dénes. In ministerul de justiţie Sebess va fi condu­cătorul trebilor ardelene. Vorbirile deputaţilor noştri in dietă. — La desbaterea asupra adresei. — (Urmare şi fine). Neavând loc îa unui din urmă a da în estras vorbirile tuturor deputa­ţilor noştri, cari au luat parte la dez­­baterea asupra adresei, continuăm a le da azi. In şedinţa din 4 Iulie c. a vorbit dep. Goldiş şi Manoilovici, a urmat apoi Şedinţa de joi, 5 Iulie c. (Deputaţii Skiriac şi Novac). Skiriac arată în vorbirea sa, cum în Slo­­văcime administraţia a făcut presiune în fa­vorul partidului poporal şi a prigonit şi bru­talizat pe candidaţii naţionalişti slovaci. Deputatul Novac zice, că scopul lui este mai întâiu a face cu putinţă poporului român un traiu mai bun. Românii pentru toate mi­zeriile învinovăţesc pe Maghiari, deoare­ce toate nedreptăţile se fac în numele poporului unguresc. Poporul român e neîntrecut în iu­bire de patrie, vitejie şi iubire de bună rân­­duială, de aceea e fără rost neîncrederea faţă de el, ceea­ ce se arată şi în măsurile legale faţă de poporul român. Şedinţa de Vineri, 6 Iulie c. (Deputaţii Hodja şi Dr. Petroviciu.) Deputatul Hodja zice, că pănă când naţiunea maghiară se lupta pentru drepturile ei şi în mână cu cartea de legi, în cealaltă avea ciomag, cu care a zdrobit drepturile naţio­nalităţilor ... Acum trebuie să se facă o nouă constituţie, cu votul universal şi desfiinţarea virilismului. Vorbeşte apoi despre restrîngerea drep­tului de întrunire şi aminteşte, că în cercul său fu oprită în Decemvrie o adunare naţio­nalistă, fiind­că era frig, care în Iulie s’a oprit alta, fiindcă era cald. Intre absolutism şi si­stemul actual, deosebirea este numai aceea, că sub absolutism au fost asupriţi şi Ma­ghiarii, dar sub sistemul actual numai naţio­nalităţile. Pănă la finea secolului 18 statul maghiar n’a avut nici o casă naţională ma­ghiară, în dietă erau Unguri, Slovaci, Români, nobili de­opotrivă. (Sgomot) Când acei nemeşi au negat limba poporului, şi-au perdut titlul de drept de a fi conducătorii acestuia. Ce­­stiunea votului universal a fost adusă în par­lament de naţionalităţi. După aceea oratorul zice, că prin limba de regiment se ţinteşte la maghiarizarea armatei .. . Ugran: Trădător. Mai departe oratorul pretindă înfiinţarea de nou a gimnasiilor slovace şi adauge, că cel mai mare năcaz al poporului slovac este că nu-şi poate căuta dreptatea în limba sa. (Strigări pătimaşe din stânga: Se înveţe un­­gureşte) Mulţi Slovaci pierd procesele din cauză că nu ştiu ungureşte. Dr. Ştefan Petroviciu, accentuiază, că Ungaria e stat poliglot (de mai multe popoare) că instrucţia poporală stă pe picior rău. (Strigări: Nu-i adevărat!) Ba-i adevărat — zice Petroviciu. (Strigări: Nu-i aşa.) Ba-i aşa ! Schluss! (Risete) Accentuează, că Slovacul şi Românul sunt nemulţumiţi, şi dacă patria ar ajunge iarăşi în primejdie, ca la 48 se teme, că poporul se va întoarce în contra ei. Prezidentul îl admoniază pentru cele zise. Petroviciu zice, că el nu vrea să agiteze şi declară, că primeşte adresa deputaţilor naţionalişti. Şedinţa de Sâmbătă, 7 iulie c. (Deputatul Bella.) Slovacul Metodiu Bella, cere, ca maghiari­zarea să nu se facă cu sila și apoi cere mai multe drepturi pentru popor, căci — zice el — cânele ținut în lanț latră și pe stăpânul său. Vorbește despre sărăcia poporului și arată, că la aceasta vina o poartă sistemul politic de pănă aci. Sprijineşte adresa lui Polit. In şedinţa de Sâmbătă a făcut Dr. Aurel Vlad interpelaţia amintită în anul trecut. Şedinţa de Dini­l Iulie c. (Deputaţii Brediceanu şi Vaida-Voevod). Dep. Coriolan Brediceanu pretinde im-'“ plinirea cererilor naţionalităţilor în numele drepturilor popoarelor. Alegătorii români pă­cătuiesc împotriva poporului, a legilor şi re­gelui, dacă nu aleg deputaţi de neamul lor, căci numai aceştia fac adevărata represen­­tanţă a poporului. Susţine, că la alegeri s’au făcut corupţii şi volnicii din partea deregă­­toriilor. Vorbeşte despre curţile cu juraţi şi arată, că naţionalităţile nici când nu ajung înaintea judecătorilor de neamul lor. Cere, ca majoritatea să ia la desbatere afacerea na­ţionalităţilor. Dep. Vaida-Voevod se plânge, că dieta nu recunoaşte pe dep. naţionalişti, ca partid. Aceasta ar trebui, căci ei luptă pentru liber­tate şi egalitate de drepturi. Naţionalităţile nu luptă împotriva poporului unguresc, ci con­tra oligarchiei. Zice, că degeaba învaţă Româ­nul, Slovacul, Serbul ungureşte, că iar uită limba aceasta. Ungurii, zice Vaida, nu au pu­tere de contopire. Nici pe Jidovi nu-i pot contopi. Nici pe primministrul Wekerle nu l-au putut maghiariza, el are şi azi tipul nemţesc, ţinând la doue limbi. Arătând apoi, că din vina Ungurilor azi e mare diferinţă între Români şi Unguri, ceteşte în româneşte un articol de-al lui Kossuth, eşti in foaia ro­mână kosuthistă »Lumina«. Presidentul. Aici nu e ertat a vorbi româneşte. Polonyi. Numai citează ... Vaida-Voevod (ceteşte româneşte). Noi nu atacăm limba Românilor, — zice Kossuth

Next