Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)

1906-07-22 / nr. 28

Nr. 28 FOAIA POPORULUI Pag. 375 dar’ aducem şi jertfe pentru cultura română. Noue ne place, dacă Românii îşi păstrează limba şi obiceiurile şi ar fi bine, ca să trăim în bună înţelegere, ca de pildă Nemţii, Fran­cezii şi Italianii din Elveţia. Acest articol — zice Vaida — e frumos, dar’ rămâne numai pe hârtie. Părtineşte a­­dresa lui Polit. Şedinţa de Marţi, 1o Iulie c. (Dep. Iehlicîca, Vlad şi Maniu). Iehlicîca a zis între altele, că naţiunea maghiară în loc să tăbărească pe naţionalităţi, ar trebui să vază de trebile economice ale ţării. Dep. Dr. Aurel Vlad zice, că coaliţia n’ar fi trebuit să primească guvernul cu un program impus. Arată apoi că emigrarea e păgubitoare pentru ţara întreagă. Naţionalităţile trebuie eliberate din starea lor de robie (Con­traziceri) Atunci şi ele s’ar alipi la patrie. Dep. Dr. Iuliu Maniu zice, că a nu re­cunoaşte naţionalităţile ca partid, este absolutism politic. Celui ce e la putere e uşor a fi patriot, dar e merit a fi buni patrioţi aceia, cari sunt asupriţi. Rom­ânii sunt buni patroţi, dar nu recunosc statul naţional-maghiar. Părtineşte proiectul de adresă al naţionalităţilor. Cu aceste desbatere s’a încheiat. A mai vorbit Wekerle şi apoi în şedinţa următoare, de Mercuri, a fost primită adresa majortăţii, cum am amintit. Sâmbătă, în 14 Iulie c. s’a început desbaterea asupra budgetului, despre care raportăm la locul prim în unul de azi. Şir nesfirşit... — Un mic capitol din viaţa foilor române din Ungaria. — In şedinţa de Marţi, 10 Iulie c. a dietei ungare prim ministrul Wekerle polemizând cu deputaţii naţionalişti, a zis şi următoarele: Eu nu trag la îndoială patriotismul şi intenţiile onor. d. deputaţi, dar poftiţi şi vedeţi ce stări sunt în afară, pe la periferii. In fie­care zi aveţi o serie întreagă de ziare, faţă de cari procurorii regeşti stau la îndoială, că oare să nu pornească contra lor procese de presă? O voce­­de pe băncile naţionalităţilor.) Procurorii vor ve şi câştige merite! Wekerle. Nu vreau să-şi câştige merite. Dar poftiţi cetiţi foile acele şi veţi vedea, că în situaţia de azi ele accentuează neîntre­rupt deviza »Les von Rom,« »Les von Ungarn«... Cine va fi dat aceste informaţii »esacte« abilului nostru primministru, nu putem şti, dar’ vedem că procu­rorii nu mai stau de loc la Îndoială şi în timpul recent au pornit o adevărată hai­nă contra ziaristicei naţionalităţilor, special contra celei româneşti. Faptele vorbesc! Abia sunt trei luni de zile de când ministerul erei noue, a »erei libertăţii şi dreptăţii«, ministerul Wekerle a luat frânele ţării în mână şi deja poate nu­măra la activul său următoarele pe te­renul proceselor de presă: 1. Trei numeri din foaia naţio­nală slovacă Ludove Noviny au fost confiscaţi pentru agitaţie şi procurorul a intentat proces de presă acestei foi. 2. S’a pornit proces de presă con­tra » Unirii din Blaj, pentru 4 articoli. 3. S’a intentat proces de presă contra revistei »Orizontul­ din Cluj. 4. S’a pornit proces de presă »Li­bertăţii« din Orăştie. 5. S’a intentat şi să continuă pro­cesul de presă contra »Poporului Ro­mân« din Budapesta. 6. » Tribunei« dela Arad i­ s’a in­tentat proces de presă pentru un arti­col din »Tribuna« nr. 99, în care au­torul dl Mihail Popa, jurist, arată purta­rea nedeamnă a unor Români la ale­gerea din Ceica. Când ceream gânditor aceste ştiri, Marţi în 17 Iulie c­­eată că întră în redacţie unul după altul doi servitori de cancelarie dela tribunalul din loc şi-mi imanuează 3 înştiinţări, prin cari sunt avizat, că contra mea, respective contra » FoaieiPoporului* sunt în curgere trei procese de presă, anume doue de pe timpul, când nu aveam cauţiunea şi unul pentru agitaţie. — Să putea, îmi zic, ca din şirul »Pohod na Sybir« al ziaristicei noastre să lipsească »Foaia Poporului«? Nu... Iau deci condeiul şi scriu mai departe şirul nesfirşit: 7. »Foaiei Poporului« din Sibiiu îi s’au intentat 3 procese de presă, 2 pentru transgresiune şi unul de agitaţie. Afară de articolul »Tribunei« amintit mai sus, nu ştiu,cam­ sunt şi ce cuprind articolii încriminaţi ai ziarelor noastre. Ar fi bine, ca toate ziarele să arete articolui şi alte împrejurări şi faze ale proceselor. Tăcerea în asemenea cazuri — o ştiu din trista esperienţă — nu ajută nimic, dar faţă de publicul nostru şi faţă de lumea mare, e păcat. Din acest motiv, regretând, că nu pot să dau desluşiri mai detaiate despre cele dintâiu 6 procese, în şirele urmă­toare voiu arăta prigonirea, la care a fost şi e espusă acum »Foaia Poporului«. Sunt de părere şi susţin, că în felul cum să fac de un timp încoace pro­cesele la »Foaia Poporului« — şi cred, că şi la celelalte ziare — ele constituie o adevărată persecuţie contra acestei foi poporale şi contra redactorului ei. Aceasta aserţiune voiu dovedi o, făcând o scurtă reprivire asupra proceselor din trecutul apropiat şî apoi asupra celor pornite acum. Cinci procese. In anul trecut »Foaiei Poporului« 4 s’au intentat 4 procese, pe motivul, că a făcut politică, sau mai bine zis, a publicat articli de conţinut politic, fără să aibă cauţie. Procesele s’au pertractat la tribunalul din Sibiiu. In cel dintâiu proces procurorul a încriminat articolul »Proiectul lui Ber­­zeviczy« scris de un harnic învăţător Articolul critică proiectul fostului mi­nistru Berzeviczy din punct de vedere pedagogic, dar’ fiind în el vorba şi de­spre propunerea limbei maghiare, pro­curorul a »aflat«, că e­­ politic. Tri­bunalul a constatat, că articolul abia trece peste graniţa dintre politică şi nepolitică şi aşa a dat o pedeapsă de 30 cor. Procurorul a recurat. Tabla a urcat pedeapsa la 140 cor. Curia a aprobat. In al doilea proces a fost împro­­cesuat un articol despre alegerile din Ungaria (pur informativ) şi o ilustraţie din Nr. 4, 1895. (Gendarmii puşcă asu­pra alegătorilor din Turopolya.) Osânda tribunalului 30 cor. Tabla urcă la 140 cor. In al 3 lea şi al 4-lea proces pro­curorul a încriminat diverse mici notiţe, din anii 3, 7 şi 8 anul 1905. Ca ce­titorii să v­dă ce notiţe au format sub­stratul procesului, reproducem aci una din nr. 7 de la 13/26 Februarie 1905: Alegerile în România. Alege­rile pentru camera României s’au sfirşit. Re­­sultatul este următorul: Deputaţi guverna­­mentali-conservatori aueştt 156, opoziţia unită 15, dintre cari 10 liberali şi conservatori-juni­­mişti. Pentru 11 locuri de deputaţi vor fi ale­geri suplinitoare. Dintre oposiţionali au reu­şit şi foştii miniştri E. Costinescu, Ioan I. Bră­­teanu, N. Filipescu şi Al. Marghiloman. Au căzut foştii miniştrii P. Carp şi Haret etc. Pentru senat se fac alegerile zilele aceste și se sfârșesc Vineri. Atât!... In aceste doue procese din urmă pedeapsa a fost 90 cor. Astfel din cele 4 procese, subscrisul m’am ales cu o pedeapsă în bani de 370 cor. Am ferit de aci înainte foaia de ori­ce articll sau notițe referitoare la politică, dar procurorul totuș­­i a mai intentat un proces, al cincilea. Ne­având altceva, ce să impro­­cesueze, a încriminat anul acesta ur­­mătorele trei notițe din nr. 6 de la 5/18 Februarie­­: * Viriliști. In comitatul Hunedoarei avem 40 de viriliști români, iar în comitatul Sela­­giului 20.* Fispan absolvat. Foaia »Bud. Tud« scrie, că cornițele suprem al comitatelor Bis­­trița-Năsăud și Solnoc-Dâbâca, contele Bethlen Pavel, la cererea s­a proprie a fost absolvat din postul seu de fispan. * Kovács, fispanul numit de guvernul Fejérváry în Debrețin și bătut rău, în curând va fi vindecat de rănile primite și după cum se scrie, cel dintâiu lucru al lui va fi să meargă de nou în Debrețin, ca să fie instalat de fișpan acolo, unde fusese bătut și bajocorit. * Pertractarea s’a ținut în timpul alegerilor dietale ultime. Tribunalul a aflat ridicolă acuza procurorului și ne­întemeiată și m’a achitat. Procurorul n’a recurat. Așa am scăpat fără pe­deapsă — în zilele noastre — o minune. Urmează acum o altă serie de pro­cese, puse în curgere. (Va urma) Silvestru Moldovan. Din Lume. Un răsboiu. Intre republicele Guatemala și San-Sal­­vador (America de mijloc) a isbucnit resboiu, din ceartă de graniță. S’a dat o luptă mai mare la Blb­alanii au fost bătuți. La intrere , încheie pace. In resbc 700 nr 2800

Next