Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)
1906-07-22 / nr. 28
Pag 376 FOAIA POPORULUI Nr. 28 Din tractul Mediaşului. — Starea învăţământului în tractul protopopesc gr.-cat. al Mediaşului. — Era o vreme, când poporul român din acest protopopiat orbea în neştiinţă şi era acoperit de un veal al întunerecului, deoarece nu avea şcoale şi nu avea învâţători cualificaţi. Ştiut este Insé, că acolo unde lipsesc şcoalele, lipseşte ştiinţa şi lipsând ştiinţa, lipseşte lumina. Românii din aceste părţi înainte cu vre-o 15—20 de ani — abia, de aveau vre-o 2—3 şcoale şi vre-o 2 învăţători cualificaţi. Dumnezeu Insé, carele se îngrijeşte de toate făpturile sale şi-a aruncat privirea şi spre acest popor, nu a voit a l lăsa a mai orbeca un întunerec şi a trimis în mijlocul lui pe zelosul şi neobositul protopop al Mediaşului, pe dl Ioan Moldovan, carele a documentat, că toate se pot face dacă este voinţă. Mai întâiu de toate s'a insuit, ca în acest district să se edifice biserice şi şcoale, car’ celea vechi să se renoveze. Sub actualul protopop s’au şi edificat biserici în Proştea mare, Petişdorf şi Metişdorf, s’a renovat frumoasa biserică din Mediaş, apoi cea din Velţiu, Şoala, Alma săsască şi Mghindoaia. S’au edificat şcoale frumoase în Aţăl, Blăjel, Dârlos şi Proştea-mare, car’ celea vechi s’au renovat. Prin zelul său s’a insuit mai departe să se reguleze salarele învăţătoreşti după lege, parte din repartiţiune pe popor, iar’ parte prin ajutor de stat. Apoi s’au adus învăţători cualificaţi aşa încât, la venirea sa în Mediaş erau vre-o 2, astăzi însă se află 17 toţi cualificaţi şi cu zel pentru învăţătură. Pentru ca să se poată vedea starea Învăţământului din acest district, aflu de bine a publica resultatul esamenelor din acest an şcolar. In comuna Agârbiciu, unde funcţionează zelosul învăţător Ilie Câmpean, resultatul examenului a fost eminent. E de însemnat, că acest harnic învăţător, pe lângă zelul ce-l arată faţă de şcoală s'a distins şi prin instruirea tineretului din acea comună, lucrând pentru înaintarea poporului, împreună cu colegul său Învăţătorul gr. or. — dând mai multe teatre şi concerte. In comuna Barna, unde funcţionează tinerul învăţător Laurenţiu Moldovan, resultatul a fost lăudabil. Nu voesc a nu aminti, că deşi amintitul înv. e numai de un an în aceasta comună s'a şi produs ca teatru, făcându-se iubit poporului a cărui luminător este. In comuna Blăjel resultatul a fost eminent, învăţător e George Perimé. In comuna Brateiu, unde funcţionează ca învăţător George Samoilă resultatul examenului a fost eminent In comuna Chesler, a cărui învăţător e Ilie Ban, e e samenului a fost bun e ninent, în- In comuna Ibişdorf, unde funcţionează ca învăţător Michail Cucui, la a cărui esamen subscrisul încă a luat parte, resultatul a fost eminent. M’am convins despre acest învăţător, că lucră cu tot zelul, pentru înaintarea şi luminarea acestui popor, căci deşi numai de 2 ani se află în acea comună, a compus un cor bine instruit, s’a produs cu teatre etc. Poporul din Ipişdorf poate fi mândru cu un astfel de învăţător. Mihail Tatar. (Va urma.) _________ învăţător. Serate de-ale meseriaşilor români. — Reuniunea rom. de agricultură din Făgăraş. — Şedinţa literară a 6 a ţinută în 28 iunie n. c. în localităţile »Reuniunei socialilor români din Sibiiu», ne-au descoperit date importante din trecutul uneia dintre vechile societăţi a meşteşugarilor români. In cuvântul de deschidere al şedinţei, presidentul reuniunei, dl V. Tordăşianu, între altele ne-a împărtăşit adecă, că mulţămită bunei voinţe a deşteptului protopresbiter, dl Nicolae Borza din Făgăraş, harnicul notar al »Reuniunei române de argăsitori din Făgăraş», dl Ioan Berescu, ne-a transmis un raport, din care reiasă, că un Făgăraş a existat din vechime »vechiul tăbăcarilor», organisat pe temeiul diplomelor împăratului Carol al Vl-lea şi al principelui Rákóczi alll -lea. Originalele acestor diplome în limba latină pe pergament, cu sigile de ceară şi în cutii se păstrează la presidentul »Vechiului tăbăcărilor», numit şi recunoscut dela anul 1880 de »Reuniunea română de argăsitori din Făgăraş». La reuniune se mai găsesc obiecte vechi, datând dela anul 1643, iar’ registre şi protocoale dela anul 1790. Pe când înainte cu 20—30 ani, meseria tăbăcăritului era în floare, astăzi după ce piei din România nu se mai pot aduce ca mai înainte, şi mai ales în faţa concurenţei fabricelor, ea nu mai vegetează. Acestea sunt şi cauzele, din cari astăzi de abia se mai îndeletnicesc cu aceasta meserie 32 familii din Făgăraş. Scopul Reuniunei, după statutele aprobate în 1880 este: a) înaintarea şi progresul membrilor şi ajutorarea acelora dintre ei, cari fără vina lor au ajuns la sărăcie, cum şi ajutorarea bolnavilor din societate; b) ţinerea bunei ordine în privinţa elevilor faţă cu argăsitorii şi c) înfinţarea unui magazin pentru păstrarea pieilor crude, cumpărate spre vindere între membi cu preţul de cumpărare şi un magazin de vânzare. Membri ai Reuniunei pot fi numai cei ce se ocupă cu meseria pe teritorul Făgăraşului, bărbaţi, femei şi minoreni, ceşti din urmă eserciându-şi drepturile prin plenipotenţiaţi. Membrii sorvesc o taxă de 20 eor. odată pentru totdeauna şi 50 bani taxe la pătrar de an. Reuniunea are în fruntea sa: 1. comitetul dirigent, constătător din prezident, viceprezident, notar, cassar, raţiocinist, advocat şi 9 membri, toţi aleşi de adunarea generală pe 3 ani; 2. »Comitetul revizional» din 3 membri, aleşi pe 3 ani, şi cu dreptul de a controla birourile, a scontra cassa şi în caz de lipsă a conchiema însuş adunarea generală; 3. »comitetul pacifiicator» din 6 membri ordinari şi 2 suplenţi. Jumătate din membrii acestui comitet se aleg de adunarea generală, iar cealaltă jumătate de către elevi şi sociali pe câte 1 an. El funcţionează de sine stătător ca prezident şi notar ales din sinul său. Chiemarea comitetului pacificator este a pertracta şi decide asupra divergenţelor (neînţelegerilor) dintre stăpâni şi calfe şi ucenici. E caracteristic, că presidentul Reuniunei, care se numeşte de membri în graiul zilnic »Ţechiu-meşter“, agrăeşte în adunare pe membri cu »Meşteria-voastră!» în loc de »Domnilor» cum se obicinuieşte la alte societăţi. Societatea astăzi dispune de puţină avere, dar pe timpul vechiurilor a ajutat bisericile române din Făgăraş cu mii florini. Astfel în 1878 a făcut la biserica gr.-or. de acolo un prapor în preţ de 1000 cor. Membrii societăţii astăzi se ocupă esclusiv cu argăsitul pieilor de oaie, mai ales lucrate în alb, şi foarte rar în negru sau roşu. La lucrarea peilor se foloseşte »scumpia« (un fel de floare ca Trifoiul), adusă cu vagoanele din Bulgaria. Peile crude se cumpără din Făgăraş şi jur, apoi din Braşov, Sibiiu, Mediaş Sighişoara, Cetatea-de-baltă, etc. iar cele lucrate se desfac cam tot în aceleaş oraşe, dar mai ales în Braşov. Prezidentul Reuniunei astăzi e Iosif Gora, notar Ioan Berescu şi cassar Vasile Ţinţar. * Cât preţ se punea în vremea veche pe meserii, şi cu cătă sfinţenie se purtau meseriaşii noştri faţă de aşezămintele lor, o dovedeşte următoarea formulă a »Jurământului» când întră vrun măestru în societatea din Făgăraş : »Domne Iisuse Christoase ajută ne! In »numele Atotziditorul, a sfintei Treimi: Tatăl »Fiul şi duhul sfânt, jur eu cu numele (N. N.) »că voiu ţinea poruncile onoratului Techiu, »şi voiu asculta pe cei mai mari, şi meşteşugul din mâna mea nimărui nu-l voiu da. »Şi la judecată voiu lua sama şi nu voiu »părtini nimăruia fără sufletului meu. Aşa »să-mi ajute Dzeu.» De încheere, dl Tordăşianu esclamă cu cuvintele dlui prof. Borzea »dare-ar bunul Dzeu ajutoriul său, ca toate lucrurile şi întocmirile sociale, ce le vedem, precum şi această societate pe calea decădinţei, să levedem iarăşi în vigoare, iarăşi renvnate, şi cu puteri noue de viaţă se-şi continue calea . Intraţi în însaş şedinţa literară, notarul Reuniunei, Ştefan Duca, ceteşte protocoalele verbale ale şedinţelor administrative, iar după D-sa corul improvizat de dl loan Stanciu, măestru zugrav, a cântat cu simţământ câteva cântări corale; sodalul măsar, dl loan Hedu, urcând pentru prima oară tribuna, ne-a procurat multă veselie cu »Pocăinţa beţivului,« de Speranţă, mica şcolăriţă Maria Coleşan, a plăcut în poezia »întristarea» de Alexandri, dl N. Işan, nea înveselit şi de dată aceasta cu mai multe câtece haslii, d-şoara Constanţa Buzdughină, ne-a predat cu destulă naivitate poezia »La oglindă» de G. Coşbuc, socialul cismar, dl Codrea Popa, cu un bass puternic şi cu o voce curată, moale, ne-a captivat toate simţirile, esecutând »Cântecul haiducului», şi secerând nesfârşite şi binemeritate aplauze. După recitarea potrivită a poeziei »Rea de plată» de Coşbuc, prin dl Ioan Hedu, a urmat tenorul nostru, dl Ioan Stanciu, cu doine din »Moşul Ciocârlan» ce ne-a încântat şi fermecat. Terminat programul, între asistenţi, cam 100 la număr, s’au sortat 11 broşuri folositoare. Dl Tordaşinu având să părăsiască pe câteva săptămâni Sibiiul, mulţămeşte participanţilor, şi ii roagă să aziste și la lucările ulterioare ale Reuniunei, ce se vor conduce cu vrednicie de harnicul nostru comitet, în frunte cu zelosul viceprezident, dl George Poponea, și de notarul Ștefan Duca. »Călătorii».