Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)

1906-07-22 / nr. 28

Pag 376 FOAIA POPORULUI Nr. 28 Din tractul Mediaşului. — Starea învăţământului în tractul protopopesc gr.-cat. al Mediaşului. — Era o vreme, când poporul român din acest protopopiat orbe­a în ne­ştiinţă şi era acoperit de un veal al în­­tunerecului, deoare­ce nu avea şcoale şi nu avea învâţători cualificaţi. Ştiut este Insé, că acolo unde lipsesc şcoalele, lipseşte ştiinţa şi lipsând ştiinţa, lipseşte lumina. Românii din aceste părţi înainte cu vre-o 15—20 de ani — abia, de aveau vre-o 2—3 şcoale şi vre-o 2 în­văţători cualificaţi. Dumnezeu Insé, carele se îngrijeşte de toate făpturile sale şi-a aruncat pri­virea şi spre acest popor, nu a voit a l lăsa a mai orbeca un întunerec şi a tri­mis în mijlocul lui pe zelosul şi neo­bositul protopop al Mediaşului, pe dl Ioan Moldovan, carele a documentat, că toate se pot face dacă este voinţă. Mai întâiu de toate s'a insuit, ca în acest district să se edifice biserice şi şcoale, car’ celea vechi să se renoveze. Sub actualul protopop s’au şi edificat biserici în Proştea mare, Petişdorf şi Metişdorf, s’a renovat frumoasa bise­rică din Mediaş, apoi cea din Velţiu, Şoala, Alma săsască şi M­ghindoaia. S’au edificat şcoale frumoase în Aţăl, Blăjel, Dârlos şi Proştea-mare, car’ celea vechi s’au renovat. Prin zelul său s’a insuit mai departe să se reguleze salarele învăţătoreşti după lege, parte din repartiţiune pe popor, iar’ parte prin ajutor de stat. Apoi s’au adus învăţători cualificaţi aşa încât, la venirea sa în Mediaş erau vre-o 2, astăzi însă se află 17 toţi cualificaţi şi cu zel pentru învăţătură. Pentru­ ca să se poată vedea starea Învăţământului din acest district, aflu de bine a publica resultatul esamenelor din acest an şcolar. In comuna Agârbiciu, unde func­ţionează zelosul învăţător Ilie Câmpean, resultatul examenului a fost eminent. E de însemnat, că acest harnic învăţă­tor, pe lângă zelul ce-l arată faţă de şcoală s'a distins şi prin instruirea ti­neretului din acea comună, lucrând pen­tru înaintarea poporului, împreună cu colegul său Învăţătorul gr. or. — dând mai multe teatre şi concerte. In comuna Barna, unde funcţio­nează tinerul învăţător Laurenţiu Mol­dovan, resultatul a fost lăudabil. Nu voesc a nu aminti, că deşi amintitul înv. e numai de un an în aceasta co­mună s'a şi produs ca teatru, făcân­­du-se iubit poporului a cărui lumină­tor este. In comuna Blăjel resultatul a fost eminent, învăţător e George Perimé. In comuna Brateiu, unde funcţio­nează ca învăţător George Samoilă re­sultatul examenului a fost eminent In comuna Chesler, a cărui învă­­ţător e Ilie Ban, e e samenului a fost bun e ninent, în- In comuna Ibişdorf, unde funcţio­nează ca învăţător Michail Cucui, la a cărui esamen subscrisul încă a luat parte, resultatul a fost eminent. M’am convins despre acest învăţător, că lucră cu tot zelul, pentru înaintarea şi lumi­narea acestui popor, căci deşi numai de 2 ani se află în acea comună, a compus un cor bine instruit, s’a pro­dus cu teatre etc. Poporul din Ipiş­dorf poate fi mândru cu un astfel de în­văţător. Mihail Tatar. (Va urma.) _________ învăţător. Serate de-ale meseriaşilor români. — Reuniunea rom. de agricultură din Făgăraş. — Şedinţa literară a 6 a ţinută în 28 iunie n. c. în localităţile »Reuniunei socialilor români din Sibiiu», ne-au descoperit date importante din trecutul uneia dintre vechile societăţi a meşteşugarilor români. In cuvântul de deschidere al şedinţei, presidentul reuniunei, dl V. Tordăşianu, între altele ne-a împărtăşit adecă, că mulţămită bunei voinţe a deşteptului protopresbiter, dl Nicolae Borza din Făgăraş, harnicul notar al »Reuniu­nei române de argăsitori din Făgăraş», dl Ioan Berescu, ne-a transmis un raport, din care reiasă, că un Făgăraş a existat din vechime »vechiul tăbăcarilor», organisat pe temeiul diplomelor împăratului Carol al Vl­-lea şi al principelui Rákóczi alll -lea. Originalele acestor diplome în limba latină pe pergament, cu si­­gile de ceară şi în cutii se păstrează la pre­sidentul »Vechiului tăbăcărilor», numit şi re­cunoscut dela anul 1880 de »Reuniunea ro­mână de argăsitori din Făgăraş». La reuniune se mai găsesc obiecte vechi, datând dela anul 1643, iar’ registre şi protocoale dela anul 1790. Pe când înainte cu 20—30 ani, meseria tăbăcăritului era în floare, astăzi după ce piei din România nu se mai pot aduce ca mai înainte, şi mai ales în faţa concurenţei fabri­­celor, ea nu mai vegetează. Acestea sunt şi cauzele, din cari astăzi de abia se mai înde­letnicesc cu aceasta meserie 32 familii din Făgăraş. Scopul Reuniunei, după statutele apro­bate în 1880 este: a) înaintarea şi progresul membrilor şi ajutorarea acelora dintre ei, cari fără vina lor au ajuns la sărăcie, cum şi aju­torarea bolnavilor din societate; b) ţinerea bunei ordine în privinţa elevilor faţă cu argă­­sitorii şi c) înfinţarea unui magazin pentru păstrarea pieilor crude, cumpărate spre vindere între membi cu preţul de cumpărare şi un magazin de vânzare. Membri ai Reuniunei pot fi numai cei ce se ocupă cu meseria pe teritorul Făgăraşului, bărbaţi, femei şi minoreni, ceşti din urmă eserciându-şi drepturile prin plenipotenţiaţi. Membrii sorvesc o taxă de 20 eor. odată pen­tru totdeauna şi 50 bani taxe la pătrar de an. Reuniunea are în fruntea sa: 1. comite­tul dirigent, constătător din prezident, vice­­prezident, notar, cassar, raţiocinist, advocat şi 9 membri, toţi aleşi de adunarea generală pe 3 ani; 2. »Comitetul revizional» din 3 membri, aleşi pe 3 ani, şi cu dreptul de a controla birourile, a scontra cassa şi în caz de lipsă a conchiema însuş adunarea generală; 3. »comi­tetul pacifiicator» din 6 membri ordinari şi 2 suplenţi. Jumătate din membrii acestui comi­tet se aleg de adunarea generală, iar­ cea­laltă jumătate de către elevi şi sociali pe câte 1 an. El funcţionează de sine stătător ca prezi­dent şi notar ales din sinul său. Chiemarea comitetului pacificator este a pertracta şi de­cide asupra divergenţelor (neînţelegerilor) din­tre stăpâni şi calfe şi ucenici. E caracteristic, că presidentul Reuniunei, care se numeşte de membri în graiul zilnic »Ţechiu-meşter“, agrăeşte în adunare pe mem­bri cu »Meşteri­a-voastră!» în loc de »Dom­nilor» cum se obicinuieşte la alte societăţi. Societatea astăzi dispune de puţină avere, dar­ pe timpul vechiurilor a ajutat bisericile române din Făgăraş cu mii florini. Astfel în 1878 a făcut la biserica gr.-or. de acolo un prapor în preţ de 1000 cor. Membrii societăţii astăzi se ocupă esclusiv cu argăsitul pieilor de oaie, mai ales lucrate în alb, şi foarte rar în negru sau roşu. La lucrarea peilor se foloseşte »scumpia« (un fel de floare ca Trifoiul), adusă cu vagoanele din Bulgaria. Peile crude se cumpără din Făgăraş şi jur, apoi din Braşov, Sibiiu, Mediaş Sighişoara, Cetatea-de-baltă, etc. iar cele lucrate se desfac cam tot în aceleaş oraşe, dar mai ales în Braşov. Prezidentul Reuniunei astăzi e Iosif Gora, notar Ioan Berescu şi cassar Vasile Ţinţar. * Cât preţ se punea în vremea veche pe meserii, şi cu cătă sfinţenie se purtau mese­riaşii noştri faţă de aşezămintele lor, o dove­deşte următoarea formulă a »Jurământului» când întră vrun măestru în societatea din Făgăraş : »Domne Iisuse Christoase ajută ne! In »numele Atotziditorul, a sfintei Treimi: Tatăl »Fiul şi duhul sfânt, jur eu cu numele (N. N.) »că voiu ţinea poruncile onoratului Techiu, »şi voiu asculta pe cei mai mari, şi meşte­­­şugul din mâna mea nimărui nu-l voiu da. »Şi la judecată voiu lua sama şi nu voiu »părtini nimăruia fără sufletului meu. Aşa »să-mi ajute Dzeu.» De încheere, dl Tordăşianu esclamă cu cuvintele dlui prof. Borzea »dare-ar bunul Dzeu ajutoriul său, ca toate lucrurile şi în­­tocmirile sociale, ce le vedem, precum şi această societate pe calea decădinţei, să le­­vedem iarăşi în vigoare, iarăşi renvnate, şi cu puteri noue de viaţă se-şi continue calea . Intraţi în însaş şedinţa literară, notarul Reuniunei, Ştefan Duca, ceteşte protocoalele verbale ale şedinţelor administrative, iar după D-sa corul improvizat de dl loan Stanciu, măestru zugrav, a cântat cu simţământ câteva cântări corale; sodalul măsar, dl loan Hedu, urcând pentru prima oară tribuna, ne-a pro­curat multă veselie cu »Pocăinţa beţivului,« de Speranţă, mica şcolăriţă Maria Coleşan, a plăcut în poezia »întristarea» de Alexandri, dl N. Işan, nea înveselit şi de dată aceasta cu mai multe câtece haslii, d-şoara Constanţa Buzdughină, ne-a predat cu destulă naivitate poezia »La oglindă» de G. Coşbuc, socialul cismar, dl Codrea Popa, cu un bass puternic şi cu o voce curată, moale, ne-a captivat toate simţirile, esecutând »Cântecul haiducului», şi secerând nesfârşite şi binemeritate aplauze. După recitarea potrivită a poeziei »Rea de plată» de Coşbuc, prin dl Ioan Hedu, a ur­mat tenorul nostru, dl Ioan Stanciu, cu doine din »Moşul Ciocârlan» ce ne-a încântat şi fermecat. Terminat programul, între asistenţi, cam 100 la număr, s’au sortat 11 broşuri folositoare. Dl Tordaşinu având să părăsiască pe câteva săptămâni Sibiiul, mulţămeşte partici­panţilor, şi ii roagă să aziste și la lucările ulterioare ale Reuniunei, ce se vor conduce cu vrednicie de harnicul nostru comitet, în frunte cu zelosul vice­prezident, dl George Poponea, și de notarul Ștefan Duca. »Călătorii».

Next