Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)

1906-07-22 / nr. 28

Nr. 28 Pag. 379 Betrínul se opri puțin, căci oboseala morții îi mistuia puterile, care apoi scoţând dela căpătâiu un vălătuc de papiyrus, hârtie pe care scriiau vechii Egipteni, grăi mai departe: — Iată, pe acest papiyrus este făcut planul turnului şi o peatră din el o vedeţi însemnată cu un punct negru (.). Ea se află la cotitura a cineia dela uşa cea mare a tur­nului, tocmai la îmbinarea încovoiăturii, în şirul al doilea dela faţa pământului. O veţi găsi uşor. Peatra aceasta e aşezată pe neşte şuruburi ascunse aşa, că numai puţin să o mişcaţi cu mâna, ese din loc şi tot aşa de uşor se aşează earăş în gaură. Pe aici pu­teţi să intraţi în lăuntrul turnului şi să luaţi din comoară de cât veţi avea lipsă . . . Spuindu-şi astfel taina, bătrânul muri, cară feciorii nu peste mult, în o noapte întu­necoasă intrară în turn şi dijmuiră binişor sacii plini cu galbini. De alte­ ori earăș in­trară și duseră mai multe pietri scumpe, apoi earăși galbini și taleri. Regele băga de seamă lipsa, dar’ nu putea să afle pe unde întră hoții. Ușile ză­vorite erau neatinse, zidul peste tot locul în­treg ... ce minune să fie? Se adunară sfetnicii regelui, cercetară cu de-a măruntul turnul pe din lăuntru, pe din afară, prin toate încăperile, dar nu aflară nici un semn, nici o urmă pe unde puteau să între hoții. Sfetnicii stăteau buimăciți, dar regele nu știia ce să facă de mărie... In sfârșit îi veni un gând bun. Porunci­să îi să facă mai multe curse mari şi fără să spuie nimărui, le aşeză în turn în locuri deosebite.­­Şi acum aştepta... Trecu mai mult timp la mijloc şi hoţii nu dădeau nici un semn de viaţă. Sacii cu bani şi lăzile cu petri scumpe erau neatinse, iar cursele stăteau deschise cu dinţii lor de fer, gata a încleşta pe cel ce va călca în vre­una din ele. Regele cer­ceta zi de zi turnul, dar nu se arăta nimic. Intr’o bună dimineaţă înse când întră în turn, spre marea lui mirare şi spaimă află prins în o cursă trupul unui om, fără cap. Pe unde a putut strâbate în turn hoţul, nimenea nu-şi putea da seamă, cum asemenea nimenea nu putea să-1 cunoască, fiindu-i trupul fără cap... .Numai un lucru era sigur, anume că hoţul a avut soţi, cari i-au tăiat capul şi l-au luat­­cu ei, ca să nu poată fi descoperiţi. Lucrul cu mortul fără cap s’a petrecut astfel: In o noapte întunecoasă cei doi feciori ai zidarului intrară iarăşi în turn, fără să ştie nimic de curse. Unul din ei, fratele cel mai mic, călca în o cursă şi aceasta închi­­zându-se, îşi încleştă dinţii aşa de adânc în trupul lui, încât nu mai putea fi vorba de scăpare. Ce era de făcut ? Cel prins în cursă văzând că el în orice caz e perdut, ca să nu bage în primejdie și pe alții, rugă pe fratele seu să-i taie capul și să-1 ia cu sine. După o scurtă chibzuire, cei doi frați se îmbrăți­șară, luându-și rămas bun pe vecie, apoi cel mai mare răteză cu paloșul capul celui prins și se depărta, puind peatra la locul său. Așa s’a făcut, de regele a aflat în turn trupul fără cap, prins în cursă. (Va urma). semănăturile pe un teritor de 4500 de jugere. E mare temere, că vor face pagube și în alte părți. Băi de aur. Măestrul A. Popa din Ilia a descoperit în pădurile din apropierea Iliei 2 mine de aur. Bănci noue. La Hodoş (r. Lugoj) se întemeiază o nouă bancă românească, cu nu­mele »Hodoşana«. Capitalul e de 20 mii cor. (400 acţii a 50 cor.) Subscrierile acţiilor se fac acum. — In Puiu (comit. Hunedoarei) s’a în­fiinţat o nouă bancă românească, cu numele »Puiana«. Constituirea băncii s’a făcut în 8 Iulie c. Societatea cărămidarilor din Bistriţa. Am amintit în mai multe rânduri despre în­fiinţarea societăţii cărămidarilor din Bistriţa. Aflăm acum, că societatea e întemeiată şi firma înregistrată la tribunal. Scopul societăţii este: 1. ţinerea unui magazin comun din producte de cărămidarie, care se ocupă cu valorizarea produselor membrilor; 2. câştigarea materialului de lipsă pentru a purta meseria de cărămi­dar; 3 ajutorarea membrilor prin anticipaţii de bani. Societatea e formată pe 50 de ani. De prezent numără 47 membrii, fiecare de­o­cam­dată câte cu o parte fundamentală de 100 cor., care se plăteşte in 10 rate, în 2 veri după­olaltă, în fiecare vară câte 50 cor. Direcţiunea constă din 9 membrii, care trebue să fie cărămidari, aleşi pe 3 ani. Func­ţionari: director, magazinar, cassar şi comp­­tabil. Magazinul societăţii este în Bistriţa, Uliţa largă sub Nr. 88 pentru cărămizi şi sub Nr. 90 pentru ţigle (sirepuri). Roada în Romania. Foile din România scriu, că anul acesta va fi în ţară o roadă aşa de bogată, cum n’a fost de 40 de ani. Iată câteva notiţe: Secerişul grâului a întrecut toate aştep­tările mai în toată ţara. Roada e minunată. Produsul la hectar e în mijlociu de 24 hectolitrii. Ca greutate, grâul cântăreşte între 78-82 kgr. hectolitrul, grâurile uşoare fiind o excepţiune. Orzul de toamnă a dat la treeriş 35 —40 hectolitrii la hectar. Orzul de primăvară e în condiţiuni tot aşa bune. Ovesul a suferit mult din causa insec­telor, dar’ roada dată e bună. Numai roada rapiţei va fi mijlocie; pu­ţinele semănături de rapiţă ce s’au făcut au suferit de ploi, vermi şi insecte. Cucuruzul e în condiţiuni de vigoare şi de desvoltare cum rar s'au văzut la vremea aceasta. Viile promit o roadă foarte bogată, pe când pomii roditori, cari au avut de suferit pe urma vreunei rele şi a insectelor, nu. Păşunele sunt şi ele foarte bune. Fân e foarte mult, de asemenea şi lucerna. Preţurile grânelor sunt bune, deoare­ce în porturile României nu sunt bucate în ma­gazine, iar­ în străinătate roada nu se anunţă aşa de bine. Ştiri econ., comerc., jurid., industr. Lăcuste. In vara aceasta roiuri mari de lăcuste au nimicit păşunile de pe Horto­bágy, din jurul Dobriţinului. Acum se ve­steşte, că alte soiuri uriaşe de lăcuste au nă­pădit hotarul satului Nádudvar și au nimicit FELURIMI. ti — ......- ■- —--- I . . . ■ ■ . ........­ Cinci bilete. Ca să încunjurăm odată rotogolul pământului, nu avem lipsă decât de 5 bilete de călătorie. Dacă plecăm d. e. din Triest căpătăm bilet pe corabie pănă la New York, al doilea îl luăm pănă la Vancouver pe tren, al treilea de la insulele Vancouver pănă la Honkong, al patrulea din Hongkong pănă la Genua (Italia) şi cu al cincilea bilet solim din Genua oarăş la Triest. De aci se vede, ce uşoară e acum călătoria în jurul pământului; n'ai să-ţi scoţi decât 5 bilete, dacă ai­­ bani! Dare de seamă şi mulţumită publici« Din Brad. (Urmare şi fine.) Dionise T. Halmachi, Nicolae Grama şi Pantilimon Oprişiu câte 25 cenţi şi Mihaiu Strezea din Dridif 20 c., Ioan Garun 25 c.­ şi Vasile Lungu din Viştea-inf. 1 d., Ana Schneider, Marpod, Solomon Cocoş şi loan I. Hampu din Scoreiu câte 25 c., Irimie Hu­­rubean, Veştem 10 a, Nicolae Cârţişorian, loan N. Strejia, George N. Strejia, George N. Ciungu şi Candit N. Vulc din Scorei câte 25 c., Florea Lupu, Allentia-Ohio 50 c., Ver­­saviea I. Bica şi Valerie I. Cornea din Voi­­vodenii-mari câte 10 c., Gogan Vaid­ea, Voi­­vodenii-mari, Antonie Oreanu, Laslău-român şi Vasile Moldovan câte 25 c., Alecsandru Tetu, Ramba Petru şi Beni Halmaghi din Mu­­răş-Urga, George Halmacghi, Avram Halmaci, Todor Halmaci şi Hildi Andreas din V.­gan­­faley câte 10 c., Pantilimon Husariu, Inclan­­zalu 5 c., Ferenţ Sas, V.­Gan­falcu 25 c., Du­mitru Stoian 25 c., Oglajian Simion din Oláh Delő-Kőseg 10 c., Andrei Silea, Feldioara 25 c., Ciomu Marcu, Soco 10 c., George Singhie Avrig 25 c., Toder Jorsu, Laslău-român 45 c., Ioniţiu Oreanu şi Ioan Cosma câte 50 cenţi, Ioan Vintilă, George Vintilă, Ioan Iarsu, Teo­dor Craina, George Bancu, Gerasim Roman, Teofil Popa, Popa Miron, Iosif Florea, Au­gustin Cosma, Filon Cosma, Iosif Olariu, Toa­­der Bogdan, George Maier, Constantin Nistor şi Iosif Nistor, toţi din Laslău-rom., câte 25 cenţi, Simion Popa, Barnadie, Toader Cosma, Laslău-rom. şi G. Micu, Crihalma câte 50 c. Pavel Tinţiu, Cincşioru 20 c., George Călbo­­rean, Medieş 50 c., loan Savu, Chireanu de Jos 25 c., loan Rohan, Galatz 25 c., Nicolae Cohan, Galatz 20 c., Vasilie Giian, Câlnic 25 Pavel Păcurariu şi George Crăciun, Szászsebes şi Ismail Duma, Oarda de joi câte 20 c. * Artenie Dragise, Oarda de jos, Niculae Cor­nea, Maros - Portuş, loan Şerdean, Moroş- Limba, Dionise Orza şi loan Orza câte 25 c., din Scoreiu, G. W. Cotin 35 c., Zanesvile O. America, Istrate Bursanu 20 c. Corbii, loan Morariu 20 c. Căciulata, Bucur Pinciu, Răşi­nar, Vasilie Sacelean, Magu şi loan Păcu­rarii, câte 25 c., loan Berghia 45 c. şi Ma­­caveiu Berghia 25 c., toţi din Bruiu, Nicolae Surdu 25 c. şi Maria Spiridon 30 c. din Cincu mare, loan Cismaşiu 25 c. Reteştori, Nic. I. Munteanu 50 c. Sas-Sebeş, Niculae Ferin 25 c. Feldioara, Alexandru Crăciun 15 c. Dumitra Marlin 10 c. din Carpenişu, Ioniţia Muţiu Daişoara, loan Aliţia şi Maria I. Uliţia, câte 25 c. din Paloşiu, Petru Vanţiu 10 c. Cohalmu, Roman Giom 50 c. Roşculiţia, loan Nicula 25 c. Paloşiu, Petru Baciu 20 c. Beia, Andreiu loan 5 c. Daisiora, Luca Negoiu 25 c. Paloşiu, Petru Ianos 10 c. Grohot, loan Uliţia, Paloşiu George Rusu, George Pumnea şi Simion Bucur, Daişoara, George Danu, Sasauşiu, loan Micu, Crihalm, reposatu Anisie Danu, Sasauşu, Geor­ge Toicu, Ungra, reposatu George Pumnea, reposata Ileana G. Pumnea şi Susana G. Pum­nea, câte 25 c., toţi din Dăişoara, Nicolae Tîrşiu 10 c. Grohot, Vasile I. Bucur 10 c. Daisiora, George Anghel Lachie 20 c. Căciulata,.

Next