Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)

1906-07-22 / nr. 28

Pag. 380 FOAIA POPORULUI Nr. 28 George Baieru 50 c. Cejrid, Zaharie Suciu, Fântâna, Ioan Paloşian, Katz, Dumitru Greavu, Cîrţişioara, Pantilimonu Bucur, Magdalina P Bucur, Iosif P. Bucur şi V. P. Bucur, câte 25 c. Ana P. Bucur şi Simion P. Bucur câte 15 c, toţi din Dăişoara, I. Vasile Moldovan 50 c- Cincul-mare loan Plesia, Urgio, Maria Mihaila Lazar Mihaila, câte 25 c. din Dâişioara, Oc­­tavian Hoghia, loan Durdun Onica şi George Durdun Niculiţa câte 50, Danila Sibişian 1 d., Ana Bărdaşiu 50 c­., Niculae Sibişian 2 d., loan Sinu 50 c., loan Stelu, Petru Bărdaşiu şi Iosifu Lendea, câte 1 d., Petru Lindea 50 v., Ilie Vasile şi George Ursu 1 d., toţi din Bradu, Achim Slavu 50 c. şi loan Câmpean 25 c. Mohu, Dumitru Silea 12 c., Irimie Da­­rabanţi 13 c., loan Rotariu 25 c., Maria Dra­­gomir 50 c. şi Dumitru Budarca 25 c., toţi din Velţiu, Teofil Manu, Radosia, Solomon Patreea, Solomon Iosda şi Emiliean Micu din Veliu, loan Dragoiu, loan Văsâi şi loan Urs, câte 25 c., George Popa 10 c., toţi din Ra­­coviţa, loan Racu şi Ştefan Sbircea din Ves­tem, Vasile Dragoşiu, fie­care câte 25 c., Boian, Niculae Samartineanu Boianu 50 c., Golea loan şi Chiss Milieana din Vidrasău şi Nic. Gligor, Idici câte 25 c., loan Blidea şi loan Bordean din Jibot, loan Drăguşiu, Boian, loan Florea şi Maria Florea din Laslăul­ român, Forcess Vila, Dârlos, Sevastean Duşia, Daia­­română şi Maria Ghicăşianu, Vorumloc câte 10 cenţi. Noutăţi. Prezident căzut in luptă. In Europa puţini vor şti, că între doue mici republici din America de mijloc, Qua­te­mala şi San-Sal­­vador decurge resboiu. Numai rând se dă vre-o luptă mai măricică, vine ştirea despre »resboiu«. Aşa acum să vesteşte din Was­hington, că fostul prezident al republicei San- Salvador, cu numele Regalado, comandantul trupelor republicei San-Salvador, a căzut în o luptă ce s’a dat cu trupele din Quatemala. * Adunarea „Asociaţiunii“. In vederea adunării generale a »Asociaţiunii« ce să va ţinea în Septembre c, la Braşov, comisiunea pentru pimirea şi încuartirarea oaspeţilor — după cum scrie »Gezeta Trans« — şi-a în­ceput deja lucrarea. Pentru înlesnirea lucră­rilor oraşul s’a împărţit în 6 secţiuni, dându-se fie­care secţiune la mai mulţi domni din comi­­siune, care să umble apoi din casă în casă, rugând familiile româneşti, să se declare câţi oaspeţi doresc să primească. Scopul urmărit de aceste comisiuni este, ca pănă la prima Augu­st. n. să se stabilească toate cvartirele româneşti, pentru­ ca să se ştie câţi oaspeţi pot fi încvartiraţi în case româneşti. * Deputaţii naţionalişti cari au subscris a­­dresa la mesagiul tronului, prezentată de Dr. Polit, sunt următorii 25: Teodor Mihali, Vasile Dămian, Vasile Goldiş, Aurel Novac, George Popovici, Milan Hodja, Coriolan Bredicean, M. Metod Bella, Aurel Vlad, Al. Vaida Voevod, Ioan Suciu, Ştefan Petrovici, Nicolae Șerban, Ioan Mano­­ilovici, Iasa Miksity, luliu Maniu, Ferdinand Iuriga, Nicolaie Oncu, Mihai Polit, Ștefan C. Pop, Francisc Szkiczák, Francisc Iehlick­a, Mar­tin Kollar, Dimitrie Musitzky, Paul Blaho. * Un oaspe rftr. Maiestatea Sa monar­­chul nostru a avut zilelele aceste ca oaspe Iii Ischl pe fosta împărăteasă a Franciei, Euge­nia, soţia lui Napoleon III, vestită odinioară pentru frumseţea ei.* Avis şcolar. (Internatul Pavelean de băieţi gr. cat. din Beiuş) Părinţii, cari ar dori ca pruncii lor pen­tru anul şcolar 1906/7 s£ fie aşezaţi în inter­natul »Pavelean« de lângă gimnaziul din Beiuş, sunt avizaţi, ca cel mult pănă la 20 August a. c. să-şi trimită suplicele la rectoratul acelui internat. Taxa de întreţinere pe an e: 240 cor., pentru uniformă: 60 cor. şi pentru ins­trucţie 10 cor., pe an. Laolaltă: 310 cor. Plă­­tirea are să se întâmple cu toată punctualita­tea în două rate semestrale anticipative. — Rectoratul internatului Pavelean. * Emigrările. Din zi în zi starea ţării noastre e tot mai tristă. Emigrările iau pro­porţii uriaşe şi cresc din lună în lună. In Maiu au emigrat 14403 oameni, între aceştia 8754 cu desăvârşire. Au părăsit ţeara fără pa­şaport 942 oameni. La America au emigrat 8183, iar 892 în România, 268 în Germania şi ceilalţi puţini în Balcani. 33 percente au fost maghiari. S’au reîntors 2161 emigraţi. Va se zică în luna Maiu a avut ţara noastră o pier­dere de 7535 suflete. Sărmană ţară. Unde va ajunge de va merge tot aşa? Ce zic la aceasta şovîniştii de la cârmă? * Hoţ cu aripi. Din Sâmbăta­ de sus ni­ să scrie, că acolo o femeie văduvă şi-a vândut o vacă şi mergând zilele trecute la sapă la cucuruz, şi-a pus bughilarul cu banii în o traistă, pe care a lăsat-o la capătul pămân­tului. Banii erau bani de hârtie şi 7 florini argint. Pe când femeia săpa, a venit o cioară şi scotocind prin traistă, a luat în cioc bughi­larul cu banii şi a sburat cu el. Femeia a rămas plângând cu ochii după cioară. A dat însă Dzeu, că cioara a scăpat bughilariul și femeia l-a găsit în câmp. * Sabie da onoare regelui Carol. O de­legaţie a regimentului rus Vologda, al cărui proprietar este regele Carol al României, a sosit Lunia trecută în Sinaia şi a predat re­gelui, din prilejul jubileului de 40 ani de dom­nie, o sabie de onoare din partea regimen­tului. Delegaţia, alcătuită din colonelul regi­mentului, un căpitan şi un suboficer, a fost primită de regele, în castelul Peleş. Din Sinaia oficerii ruşi au plecat la Bu­cureşti, să viziteze espoziţia. * Târg. Să aduce la cunoştinţă publică, că în 22 iulie 1906 se va ţinea târg de vite în comuna Mărgineni (com. Făgăraşului). * „Albina“. Din buna revistă enciclope­dică poporală »Albina« a apărut Nr. 40 cu următorul cuprins: Sofia Nădejde, Duşmanii şi prietenii noştri (Omizile). — Moş-Neagu, Persia. — Maior S. Leonte, Mâncarea poamelor necoapte. — S. Teodorescu Kirileanu, Norocul celor trei fete (poveste) — Elena M. Demetrescu, Şcoala de trenaj externă din Bucureşti. — Hugo Bauman, Sit pentru apărarea vitelor de muşte. — Dr. Irimia Popescu, Grajdul. — Gh. A. Hârtia se distruge. — Dela Corod, Societatea pentru învăţătură poporului român din Bucu­reşti cu şcoalele ei, 1866 — 1906. — Cro­nica Săptămânii. — De ce albeşte părul. — Brutarul şi Brânzarul. — înştiinţare. — Apel. — Mulţumiri. Sfaturi: Păstrarea pomilor găunoşi. Ilustraţiuni: Cum călătorea M. S. Regele în trecut. — Vizita M. S. Regelui Carol I, la mănăstirea Sf. Gheorge din Pârscov, jud. Bu­zău 1868. — A A. U­. RR. Principii Carol şi Nicolae şi Principesele Elisabeta şi Maria. Ilustraţiile sunt foarte frumoase. — Abo­­namentul pentru Ardeal şi streinătate este de 8 lei pe an. * Absolvenţii de gimnasli. In anul şcol. încheiat acum au făcut maturitatea în întreagă Ungaria 2400 de tineri. * La fondul de 20 bani al »Reuniunii socialilor români din Sibiiu« s’au mai făcut urmâoarele contribuiri: oaspeţii dela ospăţul dlui Scarlat Ilieş cu dşoara Maria Chidu dăruesc 7 cor. 20 bani, şi Petru Tălmăcian, econom, 20 bani. * Noue măceluri în Macedonia. Bandele grecești continuă cu omorurile. Mai nou au fost uciși următorii Români macedoneni: George Nazarie bătrân fruntaș din Ma­­garov, socrul directorului școalei române din localitate, fost ucis de un agent grec. La Vlaho-Clisura, a fost ucis Aromânul Ioga, tatăl dragomanului român de la Constan­­tinopol. In sfârşit, la Huma (districtul Gevgelei) vreo 15 români au fost asasinaţi de o bandă grecească. Printre victime se găsesc trei din comuna Huma, precum şi mai mulţi copii. * Act de recunoştinţă, încă tot sdrobiţi sufleteşti, ne găsim în imposibilitate de a răs­punde în particular tuturor prietinilor şi bine­voitorilor noştri, cari din incidentul trist al perderii neuitatei noastre soţii respective mame, soacre, sore şi mătuşe, Miliţa Iovescu n. Ved­­rilla, au ţinut să aline parte prin depeşi, scri­sori şi cu­vinte mângăitoare, parte prin asis­­tare la înmormântare, nemărginita noastră durere. Ii rugăm deci pe această cale să bine­­voiască a primi adânc simţită noastră recu­noştinţă şi mulţumire pentru gingaşa atenţiune. Caransebeş, 13 Iulie n. 1906. Jalnica familie. * Prejudiții vechi. Contra tuturor soiu­rilor de unsori artificiale sunt prejudiții în parte justificate. Dar unsoarea Ceres pentru mân­cări nu e Surrogat, nici unsoare artificială, ci conţinutul natural de unsoare al nucilor de Cocos. Unsoarea Ceres pentru mâncări nici nu să produce din uleiuri importate sau untură, ci să tescuieşte in institutul propriu din nuci, uscate la aier. Este deci un soare de plante garantată de cea mai escelentă calitate, foarte nutritoare şi uşor de mistuit. * O firmă veche renumită. De preste 50 de ani există firma cunoscută în general şi stimată Francisc Ioan Kwizda, literant de curte ces. şi reg. şi farmacist cercual în Kor­­neuburg. Cele trei producte principale ale aceleia, cari sunt praf de Korneuburg de nu­trit vitele, fluidul lui Kwizda de restituţiune şi legăturile patent făşii de gumi pentru cai, să bucură neîntrerupt de cea mai mare cău­tare, ceea­ ce ne-o arată trecerea lor, ce să tot urcă într’una. Catalogul firmei e foarte bogat ilustrat şi compus cu mare cunoştinţă de spe­cialitate şi cetirea lui va provoca interes la fiecare proprietati de cai şi de vite. Firma trimite acest catalog la dorinţă gratis şi franco. * Casă pentru orfani. Noi Românii nu avem case pentru orfani sau orfanotrofii, în care băiaţi săraci şi fără părinţi să fie îngri­jiţi şi crescuţi. Acum să face­m­ început şi pe acest teren. Un tinăr vrednic, Filon V. Tatu, teolog ales. de Blaj, reposând zilele tre­cute a­testat capitlului din Blaj averea sa în sumă de 30 mii de cor. pentru înfiinţarea unui orfanotrofiu în Blaj, în care să fie primiţi în locul prim­­ii orfani de preoţi. * Despărţământul Sătmar-Ugocea al Asociaţiunii, cel mai depărtat despărţământ de la centru Sibiiu, îşi ţine adunarea generală în comuna Borleşti la 12 August n. a. c. * Examenul de maturitate din Beiuş l-au depus anul acesta 30 de tineri cu succes, iar 8 inşi au căzut la verbal din câte 1 studiu şi 1 din mai multe.* Societatea pentru fond de teatru îşi va ţinea anul acesta adunarea generală în Li­­pova, în luna August. ♦ Alegere de preot In comuna Jima, tractul Mercurea, s’a făcut Duminecă în 1 Iulie alegere de preot sub conducerea protoprezbi­­terului trectual Avram S. Păcurariu. Dintre 3 candidaţi a fost ales absolventul de teologie Nicolau Vlad-Stezar. *

Next