Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)

1906-10-14 / nr. 40

Nr. 40 VGHIIA P©POEÜLÜI Pag. 545 Cum sé îmblătim orzul de bere? (Urmare şi fine.) III. Toba vatămă ori sfarimă boa­bele : 1. Când se învârteşte mai repede de cum ar trebui. 2. Când toba nu e bine aşezată şi unii dinţi sunt puşi prea sus. Toţi dinţii în tobă trebue să fie aşezaţi la aceaşi Înălţime. 3 Când coşul stă prea aproape de tobă. In caşul acesta trebue să-l lărgim. 4. Când coşul nu este asemenea, ci la un capăt este mai aproape de tobă decât la celalalt. In caşul acesta ne uităm pe gău­relele, cari sunt de lăturile maşinei şi-l potrivim bine. IV. Când maşina e nouă şi dinţii nu sunt tociţi, e bine dacă mai lărgim coşul maşinei şi aşa imblătim. V. La maşinele folosite dinţii sunt mai tociţi la mijloc decât la capete. Dinţii astfel neegal tociţi nu îmblătesc bine, dar­ dacă apropiem coşul de tobă, dinţii la cete două capete a lor vatămă ori sfarimâ grăunţul. In coşul acesta pilim dinţii tobei la cele două capete net­o­cite şi îi facem asemenea, sau punem pe tobă alţii noi. Dacă vârful dinţilor din coş e to­cit, atunci li scoatem afară, li ascuţim şi facem asemenea. VI. Când maşina e nouă aşezarea coşului o facem după cum ne arată Împărţirea, ce se află pe laturea maşi­nei. La maşinile vechi Împărţirea aceasta nu este sigură, de aceea ne uităm pe găurile, ce sunt de ambe laturile ma­şinei de Imblătit, cum este aşezat coşul şi griji­m ca In Întreaga lui lungime se fie asemenea. Când şi de ce zdrobeşte icoanele aparatul de curăţit ţepele? Dacă toba nu vatămă ori zdro­beşte boanele şi totuşi aflăm In sac boane zdrobite ori vătămate, atunci vina o poartă aparatul de curăţit ţe­pele. Aparatul de curăţit ţepele vatămă sau chiar zdrobeşte grăunţele: I. Dacă este prea tare. Aceasta se Întâmplă, când boanele rămân In el mai mult decât ar trebui. » Aparatul de curăţit ţepele are o uşiţă ţinută in cumpănă prin o greutate. Uşa aceasta se deschide Îndată ce se adună pe ea o anumită greutate de gră­unţe. Putem dar’ se Întocmim uşa aceasta aşa, ca să se deschidă şi când ajunge deasupra ei o cantitate mai mică de boane. In chipul acesta rămânând boanele numai vreme mai scurtă In apa­ratul de curăţit ţepele, nu sunt vătă- A .tG oină*» afoftlhAq II. Când cuţitele aparatului de cu­răţit ţepele sunt noue. Atunci Încă lăsăm să rămână boanele In aparat numai pu­ţin timp. Mgiatfl is ic Mai târziu cuţitele se tocesc şi şi atunci icoanele pot rămânea şi mai multă vreme In aparatul de curăţit qjflJMcM*« .fcwstiuuia f-*« isibhal tava u* Dar nu ajunge să ţinem numai În­drumările date pănă aci, ci este absolut de lipsă, ca economul ori mânuitorul maşinei de Imblătit se controleze și mai de multe ori pe zi, oare bine lucră ma­șina ori nu. Chiar de ar afla In sac nu­mai un grăunț sfărâmat, trebue să caute de unde vine. Cu ajutorul Îndrumărilor descrise aci ușor poate da de cauza răului și o poate delătura. Să nu ne pară rău de oboseala Împreunată cu controlarea, să nu ne grăbim, să nu ne prea silim cu Imblă­­titul, p°ntrucă ce am câştigat în canti­tate, perdem în calitate. De ce Anglia şi Germania de pe acelaşi teritoriu aduce din an In an tot mai mult orz de bere In piaţă ? De­si­gur aceasta nu este numai urmarea unei recolte bune, ci mai cu seamă a Împrejurării că la îmblătirea orzului de bere se ţin de înţeleaptă vorbă: puţin, dar bine. Ca să fie orzul de bere bun, e de lipsă ca să iasă nevătămat din maşina de îmblătit. Şi aceasta şi la noi o putem ajunge, numai puţină grijă să avem. Grăunţele de orz se fie curăţite de ţepe, dar’ să nu fie vătămate și tocite. N’aibă frică economii, că ce perd la hectolitru în greutate, câștigă întreit în preț. Să mi avem în vedere greutatea, ci bunătatea, nu cantitatea, ci calitatea, și atunci nu va trebui să aducem orzul de bere din streinătate, ci de acolo vor veni să ducă orzul nostru. Să luăm seama cum îmblătim orzul de berel răcit aşa, încât a căzut zăpadă şi în cele mai multe locuri a fost şi îngheţ. Vremea plo­ioasă a împedecat lucrările de toamnă, pre­cum treeratul, scoaterea crampelor, culesul cucuruzului, adunarea nutreţelor etc. dar­ de altă parte ploile au fost priincioase semănăturilor de toamnă de orz şi săcară şi au rărit mult şoarecii de câmp, cari pe unele locuri au făcut pagube în bucate. îngheţul şi gerul uşor de câte­ va zile a făcut pagube în cucuruz, pe unde n’a fost încă copt, apoi în pometuri, dar’ cu deose­bire în vii. Culesul viilor s’a început deja şi decurge acum. Roada însă pretutindenea e mai slabă, decum se aştepta. Vremea nepriincioasă din toamnă a stricat mult strugurilor. In multe părţi icoanele s’au scuturat sau au putrezit Calea ferată. Beclean-Ilva-mică e pe gătate. Trenul circulează deja între Beclean- Năsăud şi se nădăjduieşte, că pănă Ie 1 No­­emvrie c. va fi isprăvită peste tot, — după cum scrie »Rev. Bistr.« SFATURI. Stârpirea şvabilor. Aceste insecte neplăcute se pot stârpi cu acid arzenic de aramă (vermele de Schweinfurt). Acidul 11 mestecăm cu făină şi cu a­­ceasta presarăm localul ocupat de şvabi, ori aşezăm bucăţi de sticlă prevăzute cu făina amintită pe padiment, masă, dulapuri, lăzi etc. Această procedură trebue repeţită de atâtea­ ori, până când nu mai simţim nici urma acestor oas­peţi hâdoşi,­­ fiind totdeauna cu cea mai mare băgare de Ramă, deoare­ce arzenicul e una dintre cele mai puter­nice otrăvi. _____ (­Econ.­) Ştiri econ., comerc., jurid., Industr. Târgul de ţară dela 4 Octobre In Orăştie a fost cam slab cercetat — cum scrie »Libert.« — E drept că a şi fost o zi urîtă, ploioasă, ca la tîrg. Dar’ cel de vite a fost destul de bun. Vitele au avut preţ frumos. S’a vândut d. e. o păreche de boi din Berniu cu 1240 cor. (620 fl.) Scumpirea hârtiei. Fabricele de hârtie dela noi şi din streinătate au hotărit zilele aceste urcarea preţului hârtiei cu 10•/»­ In timp scurt aceasta e a treia urcare de preţ a hârtiei. Starea semănăturilor. In jumătatea a doua a lunei Sept. a fost vreme ploioasă şi recoroasă. In zilele 24—27 Sept. vremea s’a FELURIMI. Acul şi bumbuşca. Acul şi bum­­buşca sau acul cu gămălie, cum se mai numeşte aceasta din urmă, îşi au şi ele istoria lor. Cea mai mare fabrică de ace se află in Birmingham (Anglia), unde se fac pe zi câte 37 milioane de ace şi bumbuşte. Celelalte fabrici engleze de felul acesta fac pe zi câte 17 milioane de ace, aşa că In Anglia se fac şi se espedează zilnic, In toate părțile lumii, 54 milioane de ace şi bumbuşte. In Francia se fac numai 20 de milioane, iar’ în Europa Întreagă — cu Anglia cu tot — 84 de milioane. Față de acest număr uriaș se naște Întrebarea, că ce se alege din atâta amar de ace și bumbuşte? Răspunsul este, că o parte din ele se rup, m­ulte se rod și se tâmpesc, dar’ partea cea mai mare a lor se pierde. O bumbuşcă sau un ac ne pare aşa de neînsemnat, Încât zărindu-1 Im praful de pe uliţă, rar se Întâmplă să­­ ridicăm. Un statistician neamţ a făcut socoteala, că dacă In Europa tot al treilea om ar afla pe zi câte un ac sa­u bumbuşcă, s’ar aduna pe zi 84 milioane ace, în preţ de 25 mii de franci. Pregătirea acelor e interesantă. Deosebitele maşini din fabrică taie la aceeaş lungime şir mele (drotul), apoi le face vârf ascuţit, care la celalalt capot le face urechi sau le pune gămălie, le alege şi le înfige un şir frumos in hârtie. Dacă privim acest lucru, care se face foarte regulat şi fără greş, ni­ se pare, că maşinile ar fi fiinţe vii. Dare de seamă şi mulţumită publică. Din Şard. Subscrisul în numele comitetului paro­chial gr. or. din Şard (tractul Sihişoarei) vin prin aceasta a mulţămi mărinimoşilor donatori aflători în America, cari au contribuit ca da­ruri în scopul nou zidindei noaste biserici. Rugând pe bunul D-zeu să-i apere de toate primejdiile, să te ajute și să-i învredoi-

Next