Foaia poporului, 1906 (Anul 14, nr. 1-52)

1906-10-14 / nr. 40

Pag. 516 g’OHHEk PÖP©»©^®! Nr. 40 d­ască aş putea vedea patria şi familiile in deplina sănătate. Îmi fac o plăcută datorinţă a le publica mai jos numele. Vasile Coman şi Maria Coman, câte 2 doi., loan Coman 20 c. Dumitru Coman 50 e. Patriche Todoran, Achim Todoran şi secţia l'a Floarea Todoran, fiecare câte 1 doi. Ge­orge Todoran şi fiu Georgiţă Todoran, loan Drăgiu, Nicolae Boian, Mihailă Frenzan, Ge­orge Borcan, loan Borcan şi loan Meheş, câte 50 c. Zacharie Coman 25 c. George Căpăţâna, Dumitru Costantin şi soţia s­a Rivica Costandin câte 50 c. Niculae Todoran 1 doi. Vasile Ni­ka 50 c. Dumitru Nilea 50 c. Niculae G. Tuşculă 25 c. Manoilă Lăpădat 50 c. loan Feruzan 25 c. Vasile Gligor 1 doi. Vasilie Savu, june 1 doi. loan L. Morari 50 c. loan D. Morari, Vasil­e D. Morari, Nicolae M. Mo­rari, Iraftei G. Morari şi Szaly János, câte 25 c. Dobani Mózes 10 c. toţi din Haşfalău. Vasile Lăpădat 1 doi. Floarea Lăpădat 25 c. Zacharie Bucur 25 c. Gerge Câmpean 1 doi. toţi din Şard. Niculae Costandin 1 doi. loan Manta 1 doi. loan Urea, Nicolae Geaja şi Vasile Lazăr, câte 50 c. Zacharie Giaja 25 c. Buz­dugan Ferenţ 50 c. toţi din Daneş. Niculae Drăgiei 25 c. loan Maer 25 c. George Maer şi soţia s­a Ana Maer, câte 50 c. Nicolae Maer 25 c. Uie Măria 25 c. Pavel Buzaş 50 c. George Pintea 20 c. Niculae Bu­cur, George Şărban, Ilie Bârzea şi Pavel Pin­tea, câte 25 c. Niculae Lala 15 c. George Drăguş 25 c. Zacharie Dălbea 25 c. loan Bâr­san 50 c. Niculae Andrei 25 c. Zacharie Drăgiei 20 c. George Morari 25 c. loan Lu­­pea 10 c. loan Tenea 25 c. Petrea Diac şi loan Diac, câte 15 c. Zacharie Sârbu 25 c. Titus Dragoş 15 c. George Şchiop 10 c. Za­charie Micu, George Cioata şi Zacharie Pintea câte 25 c. toţi din Daneş. Ştefan Vlad 25 c. Lazăr Micu 50 c. Zacharie Baci, loan Stroian, Adam Aron, Pavel Robu, George Lazăr, Ni­culae Nuţu­, Ştefan Lopa, Irofiei Cristea şi George Pintea, câte 25 c. toţi din Faiaz. Şte­­fan Tomuleţ, George Ilea, loan Ilea, Mihailă Zebleu, Mihailă Moldovan, Niculae Tomuleţ, loan Santa, loan Urs şi soţia Floarea Urs câte 25 c. Niculae Oltean 20 c. Niculae Se­­leuşan şi soţia sa Ana Seleuşan, Mihailă Hoi­­năr, Niculea Moldovan, Ioan Cetemen, George Celemen şi Ilie Celemen, câte 25 c. Ştefan Bogolea 20 c. toţi din Sigişoara, Elisei Mol­dovan 22 c. Niculae Pitică 25 c. fiul Niculae Pitică, soţia Ana Pitică, Zacharie Pitică şi Ni­colae Pitică, câte 10 c. trottei Fleşar 25 c. loan Goga 20 loan Naeu 20 c. toţi din Daia- Săsască. Ilie Costea 25 c. loan Maer 25 c. Filip Murza 15 c. toţi din Vidacutul­ Român. George Meheş 50 c. loan Ganea 25 c. Petru Maer 10 c. Vasile Angel 25 c. toţi din Săcel. loan Oltean 20 c. Vasile Slămnicean 25 c. Niculae Albu 15 c. George Vinerean şi Ni­­culae Vinerean, câte 10 c. Iacob Prescean 15 c. Niculae Barba şi loan Giurgi, câte 10 c. toţi din Mândra. loan Olar 10 c. şi Stan Grădinari 19 c. din Loamnăş. Simior Mintilcă 20 c. din La­­damos. Niculae Creţu şi Fazakas Ianoş, câte 25 c. din Alăncor. Achim Şărban şi loan Pupnea, câte 25 c. George Şchiop 50 c. din Cuciulata. loan Comaniciu 20 c. din Veneţaia­­de­ jos George Savu 10 c. din Hendorf. Ni­culae Modioi 50 c. loan Dănăşan 10 c. Ţelene. Zacharie Sârbu, Matitalău. loan Bucur Pul­ecu, Breaza loan Cărnea, Sibn­el. Niculae Drago­­mir, Valea şi Dumitru Suci, Meşindorf, fiecare­­câte 25 c. (V* unu.) N­outaţi. Abonaţi .Foaia Poporului * P* pătrarul din urmă al anului curent. Cetiţi avizul de abonament în numerul de azi. * Emigrarea la America. Toamna de obiceiu crește emigrarea la America. In Un­garia se vede aceasta de pe acum. Septămâna trecută au emigrat din Ungaria 2589 persoane și anume: 516 Maghiari, 1230 Slovaci, 316 Șvabi, 400 Croați 127 Români. * „Luceafărul“ iubitor. Am amintit că cel din urmă nr. al frumoasei reviste literare »Luceaferul«, care de aci înainte ese în Sibiiu, este un nr. iubilar, închinat domniei glorioase de 40 de ani, al Regelui României. Săptămâna trecută redactorii revistei, dnii O. Goga, poetul nostru și O. Tăslăuan au prezentat regelui acest număr iubilar, în castelul Peleş din Sinaia. D-nii Goga şi Tăslăuan au fost invitaţi apoi la dejun de Maj. Sa Regina-poetă »Car­men Sylva« în audienţă mai lungă. * Doi In loc. Vestitul Max. Falk, con­ducătorul foii jidano-ungureşti, »Pester Lloyd« scrisă nemţeşte pentru străinătate, se retrage dela foaie şi în locul lui vin alţi doi a fi câr­macii »Peşter Lloydului«, cinstiţii jupâni Wei­­gelsberg şi Singer. Un Jidan se duce şi vin alţi doi în loc. Foile Jidano-ungureşti, scrise ungureşte, le trag laude la toţi trei. * Intre „ai noştri“. Lângă Kecskemét se aflau doue tabere de ţigani corturari. Un fecior din o tabără a furat o fată din cea­laltă tabără. De aci se vezi cioroboi şi încă­ierare! Vitejii se trăgeau de cap şi dădeau şi puşcături cu revolvere. Poliţia călări abia a putut rosti cu poporul lui Faraon şi i-a dus pe toţi la primărie, cu căţel cu purcel. Căpi­tanul oraşului a lăsat să le taie la toți ple­tele lungi de păr, de ceea­ ce aşa s’au năcăjit »ai noştri«, în cât au hotărit, că vor da foc oraşului, care are un aşa căpitan. * Teatre arse. In Odessa a ars teatrul rusesc. Trei pompieri au perit în flăcări şi alți cinci sunt răniți. — In Nancy (Francia) a ars total te­atrul de acolo. Paguba e de 800 mii cor. * Moarte groaznică. »Drapelului« ii se scrie din Căpâlnaș (Bănat) următoarele: Prin moarte groaznică s’a sfîrșit în 3 Oct. n. la 6 ore viața gornicului dela domeniul­ Mocsonyi, Alex. Căldăraș. Densul venind din pădure a aflat trăsura sa în ţarină şi luând frânele din mâna servitorului a mânat caii şi luând în trăsură şi pe un alt gornic Sofiescu, au plecat Puşca a răzimat-o de braţul stâng şi ajungând Intr’o vale trăsura, a zocnit şi puşca a lunecat între scândurile fundului trăsurii. Şi repede voia s’o tragă sus, dar’ din nefericire cocoşul s'a deschis şi puşca s’a descărcat in braţul stâng şi probabil şi In arterii, căci abia a exclamat: »vai mâna mea, vai mâna mea« şi a şi fost mort. (însuşi s’a coborît din tră­sură şi apoi a căzut mort la pământ). Gor­­nicul celalalt şi servitorul înspăimântaţi abia l’au putut ridica în trăsură de frică şi l’au adus acasă. Toată comuna era în mirare şi n’a voit să creadă moartea lui. La dispoziţia dlui Dr. Alex de Mocsonyi, azi va veni me­dicul să constateze din ce cauză a murit aşa repede. Căldăraş a fost abia de 38 ani, cel mai deştept ţ£ran în comună, fost jude, epi­­trop, membru în comn. par., mare conducător al poporului. II jeleşte toată comuna, împre­ună cu soţia sa şi un fiu de 3 ani. Odihnească în pace! R. M. Contra falsificatorilor de vim­p, Mi­nistrul ing. de agricultură a dat un ordin, în­ înţelesul căruia vor fi pedepsiţi cu suma de 600 lor, toţi aceia, cari vând vinuri produse în mod neiertat. Acei producători de vinuri cari amestecă vinul cu apă sau cu alte flui­dităţi oprite sau cei cari amestecă vinul cu treve sau vin de poame, sunt consideraţi de falsificatori de vinuri şi se pedepsesc pe lângă pedeapsa în bani de 600 cor, încă și cu 2 luni arest, pe baza articolului de lege 23 din 1893.* Rabinul făcător de minuni din Sada­­gura, Israel Friedmann, despre care am făcut amintire în anul trecut, a repozat. Familia Friedman este o adevărată di­nastie de rabini de un veac şi jumătate. Cel dintâiu rabin din aceasta familie a trăit în oraşul Mezibos din Rusia, pela jumătatea veacului al XVIII. Certându-se cu credincioşii săi, s’a refugiat în Carpaţi. Copii şi i-a crescut pentru cariera de rabin şi ei, cum şi urmaşii lor s’au aşezat prin Bucovina, Galiţia şi in Ştefăneşti, în Moldova. Rabinii din Sadagura în curând şi-au câştigat nume de preoţi sfinţi. Dintre ei la mai mare veste a ajuns repozatul Israel, la care s£ adresau Jidovii fanatici şi cari credeau în boscoane, din toată lumea,, cerându i sfaturi şi îndrumări, pe cari le ur­mau orbeşte. Credincioşii apoi îl plăteau bine pe Israel, aşa că el avea venituri mari, de milioane. El cheltuia pe an câte-o sută de mii de car, pentru casa sa şi dădea mulţi bani şi la săraci, să înţelege numai la de aceia, cari erau de legea lui Israel. Ir­anii din urmă vise îi se cam împuţinase venitele, pentru­ că s’au mai ivit şi alţi »rabini sfinţi« prin Gali­ţia şi Bucovina, cari asemenea făceau »minuni« fără să le pese de Israel. De, gşeftul e gşeft I Israel avea în Sadagura un castel fru­mos şi când a murit, castelul îi era împre­surat de sute de perciunați, cari plângeau cu hohot. — S’a dus Israelul nostru — ziceau ei, — ce va fi acum de lumea asta ? — O Israele, Israele, că n’ai mai putut trăi,, se mai tunzi pe oile tale credincioase 1 * Cassă comunală jăfuită. Cassa co­munală din Nereu (comitatul Torontal) a fost jeluită în una din nopţile trecute, furând din ea 14,400 cor. Hoţii nu s’au aflat încă. Cas­­sarul a fost arestat. * Cutremur de pământ in Herţegovină. In Herţegovină se simt adeseori cutremure de pământ Aşa a fost acum în 3 Oct. în par­tea de mează zi a Herţegovinei, cu deosebire în valea Narentei, pe la Mostar și spre ră­­sărit pe la Bilek. * Morți de foame. In unul din cele mai bogate orașe din lume, în Londra, sunt oa­meni cari mor de foame. Din datele statistice cele mai noue se vede, că în anul trecut au murit de foame in Londra 48 de oameni. Și sfi poate, că numărul acesta e mai mare, de­oarece nu toate cazurile se arată la poliţie, care adună aceste date.* Vizită princiară. »Unirea« din Blaj scrie următoarele: Dumineca trecută a vizitat oraşul nostru Alteţa Sa Regală principele Maximilian, fratele regelui din Saxonia. Dânsul e preot şi profesor de liturgica grecă la uni­versitatea catolică internaţională din Freiburg (Elveţia). A fost oaspele Escel­ Sale dlui me­­tropolit, iar’ Duminecă seara a luat cina la părintele canonic Dr. A. Bunea. Alteţa Sa a vizitat biserica catedrală, institutele de Inve­r­iânt şi in special capelele acestor institute, biserica catedrală a scrutat timp mai Înde­lungat cărţile liturgice, arătându-se mare pri­cepător al liturgiei greceşti. Luni cu trenul accelerat de la 9 ore a. m. a pornit cu înso­ţitorul seu, un preot armean, la Bucureşti, de unde Îşi vor continua călătoria de studiu la Constantinopol, Sofia, Veneţia. Toţi cei ce au avut fericirea să-l cunoască, i-au admirat pietatea şi ştiinţa. f * Uleiul de peşte, foarte greu de luat în urma mirosului şi gustului său respingător, se poate căpăta acum tn formă gustuoasă şi uşor de mistuit, tn forma renumitei »Emul­­siune a lui Scott«’ care se capătă In toate far­maciile. *

Next