Foaia poporului, 1907 (Anul 15, nr. 1-52)

1907-09-22 / nr. 37

Nr. 37 FOAIA POPÖKÜLÜS P&*. 477 Zsolna, convocată pe 22 i. c. a fost oprită, fiindcă in aceeaş zi ţin şi kossuthiştii acolo o adunare, cărora li s’a dat voie. Aşa merg trebile la noi, in ţara li­bertăţilor ! Pactul economic. In afacerea pactului sau învoielii economice dintre Au­stria şi Ungaria au fost de nou tratări intre miniştrii celor doue jumătăţi ale Împărăţiei noastre, dar, incât să ştie, pănă acum, fără rezultat definitiv. Deosăbirile intre cele doue guverne sunt mari. Intre altele guvernul Au­striei cere, ca de-odată cu învoiala economică să se hotărască şi cvota şi afacerea băncii de stat austro-ungare, (iunctim), cu ceeace nu să învoieşte guvernul ungar. Nu să ştie incă, ce rezultat vor avea tratările. Din România, Congresul de petrol s’a încheiat săptămâna trecută. In şedinţe s’au ţinut conferenţe şi s’au studiat afacerile pri­vitoare la industria şi esploatarea petrolului. Din acest prilej amintim, că în România, singur în judeţul Prahova, să esploatează pă­cura de petrol în 91 de locuri. Greva în toată ţara. Am spus în anul trecut, că mun­citorii socialişti au declarat greva gene­rală pe 10 octomvrie a. c. ziua in care se deschide dieta. Demonstraţia să face pentru votul universal şi anume dn pricină, că alduitul nostru de guvern să codeşte a introduce acest vot. Greva au decretat-o toate secţiile turnătorilor din Bpesta Lucrătorii să vor aduna în 10 mai. Înaintea parlamentului şi vor face aici demonstraţii. Partidul socialist face mari pregătiri şi agitaţii spre acest scop în ţara întreagă. Şi aşa să vedem că agitaţiile în direcţia aceasta vor fi încununate de isbândă. Din toate păr­ţile să vesteşte, că muncitorii să alătură la mişcarea grevistă. In Bpesta şi în unele locuri grevele vor lua mari proporţii. In Budapesta între alţii să pun în grevă in aceea zi şi morarii şi chelnerii din birturi şi cafenele, aşa, că şi aceste localuri vor trebui să fie închse, nea­­vând cine să servească pe oaspeţi. In Dobriţin au hotărlt pănă şi mun­citorii de la fabrica de gaz aerian, că în ziua aceea nu vor sta în lucru. In urma acesteia stradele oraşului vor rămânea neiluminate. In întunecime. Muncitorii din Cluj, Timişoara, Se­ghedin şi din multe alte oraşe se ală­tură la mişcarea grevistă. Despre acea­sta au înştiinţat conducerea centrală din Budapesta. Prin oraşele din provinţă să vor ţinea in aceasta zi pretutindinea adunări socialiste. Ziua de 10 Oct. devine astfel o zi însemnată în istoria luptelor politice din Ungaria, pentru că in aceasta zi să începe lupta şi in afară de parlament, contra elicei coaliţioniste, cocoţate la cârma ţării. Şi cine e de vină pentru neliniştea ţării şi frământarea milioanelor de ce­tăţeni demoşteniţi de cel mai elementar drept ? întrebaţi pe elica Apponyi— Kossuth—Andrássy .... Bulgaria rugat. De mai multe ori s’a respăndit ştirea, că Bulgaria, care acum e incă atârnătoare de Turcia, va fi procla­mată de regat neatârnător. Acum iarăş vine o astfel de ştire. O publică Tage­blatt­ul din Berlin, afirmând că a pri­mit-o din Haga, din isvor diplomatic. Iată ce scrie Tageblatt: La întâl­nirea monarchală! Francisc Iosif ca regele Angliei la Ischl, s’a discutat şi afacerea Bulgariei şi împăratul Francisc Iosif a declarat, că ar fi sosit timpul, ca Turcia să recunoască neatârnarea Bulgariei şi principele Ferdinand să fie ridicat la rangul de rege. Monarchul nostru l a convins despre aceasta pe regele Angliei şi In urmă acesta s’a arătat aplicat, să lucre şi el pentru ajungerea acestui scop. Alte ştiri vestesc, că în Isch! n’a fost vorba despre aceasta, ci s’a vorbit numai despre viitorul Bulgariei. Din Lume. Din Marocco. Săptămâna trecută generalul francez Drude a atacat tabăra Cabililor de la orăşelul Tuddert şi a nimicit-o total. Mulţi Arabi au fost ucişi, ceialalţi au fugit. Aceasta a făcut o impresie grozavă în întreg Marocco, dar cu deosebire asupra seminţiei duşmane Sauia. Aceasta cum şi alte seminţii doresc acum pacea cu Francezii, numai semilţiile cele mai depărtate vreau răsboiu. Măsurarea între cei doi Sultani incă nu s’a întâmplat. Puterile europene sunt pe par­tea Sultanului de pănă aci, Abdul-Azis. Doue scrisori. Dl Dr. Vasile Lucaciu, vrednicul deputat al Beiuşului a adresat doue scri­sori ziele aceste: una alegătorilor săi din cercul Beiuşului şi a doua deputa­ţilor noştri dietali. In ele mulţămeşte atât alegătorilor cât şi colegilor săi, celor din ţări pentru că s’au purtat brav, celor din urmă pen­­­tru sprijinul, ce i au dat la alegere. Desvoaltâ apoi si arată îndreptăţirea luptei naţionalităţilor, care nu e anti­patriotică, căci ţinteşte egalitatea tuturor cetăţenilor patriei. Amândou, scrisorile sânt făcute cu multă iscusinţă politică şi inspirate de iubirea de neam. Iată ce zice între altele in scri­soarea adresată deputaţilor: »Cu idei de stat, cu unica şi exclu­­ziva cultură, şi cu »focoşul« nu vşi merge la Europa cultă! »Cu nespusă bucurie am putut constata, cum s’a zguduit înc’odată toată românimea, şi fără de nici o notă dis­cordantă a salutat pe alegătorii bravi, pe conducătorii lor harnici, pe deputaţii naţionalişti, şi noul lor triumf . . . ... Acest cuvânt unanim de însu­fleţir­e şi de bucurie, ne impune nouă mari şi grele datorii, anume: să stăruim din toate puterile pentru real­­­area pro­gramului nostru politic, asta pretind in­teresele cele mari: Tronul, patria, popoarele ţârii, şi mai ales scumpa noastră naţiune! La această lucrare măreaţă patrio­tică şi naţională mu aţi chemat, şi eu îmi voi pune toată iizuinţa de a răspunde chemării Dvoastre. Aşa să-mi ajute D zeu! Geniul Românismului să ne unea­scă pe toţi în marea noastră lucrare patriotică! Reuniunea socialilor români din Sibiiu. — Serbările iu­bilare. — Despre serbările iubilare ale vredn­cei noastre Reuniuni a sodalilor, despre cari am făcut amintire deja, avem următoarele in­formaţii : întemeiată În 1867 de cătră nemu­ritorul protopărinte al m seriaşilor no­ştri Nicolae Cristea şi condusă de el pănă la 1897, »Reuniunea socialilor ro­mâni din Sibiiu« împlineşte în anul de faţă al 40 lea an dela întemeiere. Dela anul 1897 pănă astăzi ea e condusă de actualul prez­­ent dl Vic. Tordâşianu. Comitetul Reuniunea, pe cura sa ştie, hotărlre a luat să serbeze aceste date, destul de rare în viaţa noastră publică. In mod vrednic. Datul sărbărilor s’a statorit pe zilele din 28 şi 29 Septem­vrie a. c. In vederea acestor sărbări la Reuniune să dezvoaită o activitate febrilă. Trupa diletanţilor urmează ca mult zel probele, pentrucă piesa »Maliţiosul«, plină de veselie, să procure participan­ţilor momente de adevărată elevaţie su­fletească. Intre diletanţi e şi dl Dum. Axente şi încă cu rolul principal, cel care storsese admiraţiunea noastră în »Vlăduţul mamei«. Dl Candid Popa, zelosul dirigent al corului, a instruit corul m­it, ajuns acum la aproape 70 persoane, dame şi domni. In tot cursul verei şi continuă a ţinea probe şi acum aproape zilnice, aci cu voci singuratice, aci cu corul complect. Intre piesele de concert să numără şi »Răsunetul Ardea­lului« cu pârtii de cor mixt şi solo. Comitetul Reuniunei şi comitetul aran­jator al festivităţilor, în frunte cu vice­­prez­entul G. Poponea, e şi el in plină lucrare. Membrii actuali ai Reuniunei (domni şi dame) din acest prilej vor primi câte o distincţie jubilară, iar cei bine meritaţi prin făptuirile lor pentru înflorirea Reuniunei, vor primi câte o diplomă jubilară. Apel s’a făcut cătră toate Reuniunile noastre de meseriaşi să ia parte prin representanţi la sărbările Reuniunei sibiiene, acest resultant al muncii desinteresete. In proiect e pe lângă reprezentaţia teatrala şi pe lângă concertul festiv, asistarea corporativă la serviciul divin din biserica catedrală, unde cântările liturgice le va executa corul bisericesc al Reuniunei; prezen­tarea corporativă la I­P. S. Sa domnul archiepiscop şi metropolit I. Meţianu, preabunul patron al Reuniunei; depu­nerea câte a unei coroane pe mormântul nemuritorului întemeietor al Reuniunei, de pre memorie Nie. Cristea și pe al marelui fundator Dem Andronic, o în­tre­b re sărbătorească în Reuniune, un banchet festiv și o petrecere cu joc după concert in sala mare de la »Ge­sellschaftshaus«. * Atrăgând deosebita atenţiune a publi­cului nostru asupra acestor frumoase serbări, amintim, că reprezentaţia teatrală să va da în teatrul orăşenesc Sâmbătă în 28 Sept. n. c. începutul la 8 ore sara. Duminecă după serviciul divin meseriaşii să vor prezenta la I. P. S. Sa­ul archiepiscop şi metrop. I. Meţianu, după aceea să vor de­pune cununile pe mormintele reposaţilor a­­mintiţi, apoi să va ţinea întrunirea sărbătorească la Reni. Va urma apoi masa comună (banche­tul) cu preţul de 2 cor. 40 bani de persoană.

Next