Foaia poporului, 1907 (Anul 15, nr. 1-52)

1907-09-15 / nr. 36

Petr. 464 Nr. 36 Nu-i păcat..... „hogy oláh­ vágnak“. Juriul de presă din Cluj şi-a înce­put sesiunea şi aceasta pentru presa română e lucru remarcabil, deoarece înseamnă pedepse de câţiva ani temniţă şi câteva mii de cor. pedepse în bani pentru redactorii foilor noastre. In cu­rând îşi vor începe lucrarea şi celelalte­­ arii de presă, dintre cari ne interese­ază cu deosebire done, cel din Buda­pesta şi Orade, unde iarăş să va aduce judecată asupra foilor noastre. Lucrurile sunt pregătite deja. »Lupta« din Bu­dapesta are internate 7, zi şepte pro­cese de presă pentru feluriţi articoli, iar redactorul »Tribunei« de la Arad a fost citat acum la judele de instrucţie de la Oradea pucându­să astfel la cale un nou proces contra foaiei, pe lângă altele cari le are începute. Din Cluj avem până azi rezultate »strălucite«. Redactorul responzabil al »Unirii«, Aurel C. Domşa, după ce Curia a ni­micit odată osânda tribunalului, acum a fost condamnat de nou la opt luni închisoare şi 1200 cor. pedeapsă în bani Asta e una. Tot la acest juriu s’a judecat pro­cesul unui brav tinăr de-ai noştri, al lui Voicu Niţescu, jurist, pentru un ar­ticol publicat în »Orizontul«. Dl Niţe­scu a fost osândit la 8 z le temniţă şi 40 cor. pedeapsă în bani. Săptămâna viitoare să va pertracta în Cluj procesul »Telegrafului Român«, probabil tot cu acelaş rezultat, ca cele de mai sus, apoi va veni la rând re­vista »Ţara noastră«, din Sibiiu şi poate şi alte foi de ale noastre. Dacă întrebăm, că pentru ce sunt daţi in judecată aceşti redactori şi pentru ce sunt osând­ii ? procurorul ne dă răspunsul scurt şi stereotipic: — Au agitat! Acest răspuns nu­­ dau tribunalele, publicul şovinist şi foile, cu deosebie foile perciunate. Au agitat, au aţţit contra patriei, contra »naţiunii«, contra maghiarizmului şi astfel trebue pedep­siţi. Aceasta să spune pretutindenea. Noi nu ştim încât aceste învinuiri sunt drepte, dar dacă aşa este, aşa să fie. Ştim însă cu siguranţă, că dreptatea numai una este, numai una poate fi şi că ea trebue aplicată egal, de-o potrivă faţă de toţi cetăţenii. Dar aceasta la noi nu să face. Z­eie aceste ni­ s’a dat o nouă dovadă in privinţa aceasta. Din prilejul învin­­g­ii noastre dela Beiuş foile jidino­­ungureşti au scuipat foc şi au scris câte verzi şi uscate, minciuni, înjurături mur­dare şi calomnii la adresa noastră. In şirul acestor foi este şi una »Karikás« din Dobriţin, care în aiul său 35, de la 31 August e, publică o poezie de ifj. Széli István la adresa feciorilor din Tárcaia: »Üzenet a tá­kányi legények­hez«. Poezia în traducere românească este următoarea: Solie câtră flacăii din Tărcaia A învins deci Valahul, a cizut Maghiarul In munţii Beiuşului nu răsună cântări vesele. Să aud urletele hordelor sălbatice încinse cu brâe de curele... Glasurile animalice sunt purtate departe pe vânturi. Ei! S'a schimbat acum faţa acestui ţinut. Sunt în primejdie flăcăii din Tărcaia. Altădată fâlfăia în vânt steagul tricolor Vărsând nădejde în inimile aspre ale Ma­ghiarilor, Câţi au fost vii în Tărcaia, toţi mergeau la Beiuş, Ca să lupte pentru principiile lui Kossuth. Şi a învins Valahul, s’au stins nădejdile Şi s’au înmuiat în lacrimi ochii flăcăilor din Tărcaia. A învins daci Valahul! Nu-i nimic, bravi flăcăi! Veţi mai învinge şi voi. Va veni încă ceasul acela, Când Maghiarul îl va prinde în horă pe Valah Pe dealurile şi prin văile Beiuşului, Când şi Dumnezeu va zice: Nu-i nici un păcat, Că flăcăii din Tărcaia îi taie pe Români. Pună-se acum focosul în pod, Să vedeţi că o să mai avem nevoie de el, Când poporul maghiar le va striga acelora, cari îi sug sângele, Că: Ajunge! Şi se va cutremura şi cerul şi pământul. Dacă voiu trăi pănă atunci, voi fi şi eu pe­acolo. Atunci ne vom face cheful noi, flăcăi din Tărcaia! Ifj. Széll István. Ori­cine poate vedea, că poezia aceasta în totalitatea ei este agitatorică, deşteaptă ura între Maghiari şi Români şi provoacă la luptă şi duşmănie. Procurorii nu o văd! Foile ungu­reşti tac! In deosebi provoacă la luptă, la omor pe feciorii din Tărcaia contra Românilor pasagere următoare, pe cari le marcăm in ungureşte: »Mikor az Isten is azt mondja: nem vétek, »Hogy oláht vágnak a tárkányi legények Şi partea dela sfârşit a poeziei. ^ Procurorii nu o văd! Foile un­gureşti tac! Să scriem noi aşa, numai decât am fi traşi la răspundere. Să zicem noi feciorilor de Români: Măi feciori, va veni vremea, când şi D zău va zice: nu i păcat să tăiaţi pe Maghiari — ce ar face procurorii şi tribunalele? Ar înfunda temniţele cu noi. Pe când ai noştri sunt osândiţi la Cluj şi în alte părţi, ca agitatori, ade­văraţii agitatori, cari îndeamnă la luptă şi omor pe o naţionalitate contra al­teia. »Széli Istvan-ii« — de aceştia sunt mulţi — să plimbă liberi şi fără nici o grije. »Ca la noi la nime» — la noi şi sfânta dreptate are două feţe! Sibiiu, 13 Sept. n. Grevă In toată ţara. Naţionalită­ţile şi poporul muncitor al Ungariei cer tot mai inteţitor Introducerea votului universal. Guvernul Insă amână de azi pe mâne prezenta­rea proiectului, sub cuvânt, că e greu de pregătit şi are lipsă de timp. Oameni de-ai ocârmuirii au declarat, că poate numai în anul viitor, poate la primăvara va veni cu el guvernul. In faţa acestei tămândări foaia socialistă »Népszava« anunţă greva generală a tuturor muncitorilor din ţară pe 10 Oct. c. ziua In care să deschide dieta. Aceasta au hotărât-o toate secţiile lucrătorilor din Budapesta şi vor urma-o şi muncitorii din provinţă. »In 10 Oct. — zice »Népsz.« — sa nu fie sat sau oraş in Ungaria, în care să se vază lucrători muncind.« Aceasta ar fi o admeniare pentru gu­vern şi coaliţie, să se grăbească a aduce votul universal. Nu să ştie, că oare n’a mirosit ceva despre această grevă în pregătire, ministrul An­­drássy, deoarece zilele aceste a ţinut să de­clare unui gazetar, că el toată vara a lucrat la acest proiect, că in curând va prezenta con­­siliului de miniştri schiţa proiectului şi şi-a es­­primat nădejdea, că in curând va fi gata şi proiectul. Declaraţii de acest fel, în care nimenea nu are Încredere, nu va împedeca pe munci­tori a-şi arăta simpatia pentru votul universal şi a-l pretinde. Partidul socialist face mari pregătiri in direcţia aceasta. Mişcarea Slovacilor* Alegătorii Slovaci vor ţinea Dumineca viitoare doue adu­nări poporale, în Rózsahegy şi Liptószent­­miklos. In aceste adunări vor vorbi despre stările şi luptele politice din patrie deputaţii dietali slovaci Milan Hodja, Mateiu Bella, Mi­lan Ivanca şi Skiriac. Adunările promit a fi foarte cercetate. Dările directe. Foaia oficială a­­nunţă, că ministrul de finanţe Wekerle a gătat toate proiectele de lege relativ la dările di­recte. Proiectele vor fi prezentate dietei de­odată cu proiectul de budget. Aceste proiecte sunt de mare Însemnătate pentru cetăţeni. Nu ştim încă încât ele vor uşura sarcinele ţăranilor noştri, ca moşieri mici. Procese de presă cu ridicata. La juriul din Cluj s’au pertractat doue procese de presă, a »Unirii« şi a dlui Niţescu. Despre aceste vorbim la locul prim al foaiei. »Luptei« şi »Tribunei« li s’au in­tentat două procese nouă. La »Lupta« acesta este al 7 lea proces. Redactorul »Foaiei DieceBane« din Caransebeş, Dr. P. Barbu a fost pedepsit de tribunalul din Caransebeş cu 50 cor. pentru că, foaia neavând cauţie, ar fi publicat lucruri politice. Şir nesfârşit!... Din Lume. De la conferenţa de pace din Haaga. Din Haaga să scriu următoarele: In şe­dinţa plenară din zilele trecute a conferenţei s’a dat cetire scrisorii dlui preşedinte de con­siliu al României, In care să cuprinde propu­nerea de a Înfiinţa la Haaga pe cheltuelile tutu­ror statelor o academie de drept internaţională. Scrisoarea aceasta a făcut bună impresie asu­pra delegaţilor şi afacerea să va studia. Din Marocco* In Marocco încep­e să limpezi stările. Abdul Azis, Sultanul de pănă acum nu e în prinsoare, cum s’a vestit, ci e în oraşul său de rezidenţă, Fez. Să credem că în curând va pleca contra noului Sultan, Muley Hafîd. Acesta a declarat, că vrea să stea în legături bune cu Europenii, şi în deosebi cu Francezii şi să pregăteşte şi el contra lui Abdul Azis.

Next