Foaia poporului, 1907 (Anul 15, nr. 1-52)
1907-09-15 / nr. 36
Petr. 464 Nr. 36 Nu-i păcat..... „hogy oláh vágnak“. Juriul de presă din Cluj şi-a început sesiunea şi aceasta pentru presa română e lucru remarcabil, deoarece înseamnă pedepse de câţiva ani temniţă şi câteva mii de cor. pedepse în bani pentru redactorii foilor noastre. In curând îşi vor începe lucrarea şi celelalte arii de presă, dintre cari ne interesează cu deosebire done, cel din Budapesta şi Orade, unde iarăş să va aduce judecată asupra foilor noastre. Lucrurile sunt pregătite deja. »Lupta« din Budapesta are internate 7, zi şepte procese de presă pentru feluriţi articoli, iar redactorul »Tribunei« de la Arad a fost citat acum la judele de instrucţie de la Oradea pucândusă astfel la cale un nou proces contra foaiei, pe lângă altele cari le are începute. Din Cluj avem până azi rezultate »strălucite«. Redactorul responzabil al »Unirii«, Aurel C. Domşa, după ce Curia a nimicit odată osânda tribunalului, acum a fost condamnat de nou la opt luni închisoare şi 1200 cor. pedeapsă în bani Asta e una. Tot la acest juriu s’a judecat procesul unui brav tinăr de-ai noştri, al lui Voicu Niţescu, jurist, pentru un articol publicat în »Orizontul«. Dl Niţescu a fost osândit la 8 z le temniţă şi 40 cor. pedeapsă în bani. Săptămâna viitoare să va pertracta în Cluj procesul »Telegrafului Român«, probabil tot cu acelaş rezultat, ca cele de mai sus, apoi va veni la rând revista »Ţara noastră«, din Sibiiu şi poate şi alte foi de ale noastre. Dacă întrebăm, că pentru ce sunt daţi in judecată aceşti redactori şi pentru ce sunt osândii ? procurorul ne dă răspunsul scurt şi stereotipic: — Au agitat! Acest răspuns nu dau tribunalele, publicul şovinist şi foile, cu deosebie foile perciunate. Au agitat, au aţţit contra patriei, contra »naţiunii«, contra maghiarizmului şi astfel trebue pedepsiţi. Aceasta să spune pretutindenea. Noi nu ştim încât aceste învinuiri sunt drepte, dar dacă aşa este, aşa să fie. Ştim însă cu siguranţă, că dreptatea numai una este, numai una poate fi şi că ea trebue aplicată egal, de-o potrivă faţă de toţi cetăţenii. Dar aceasta la noi nu să face. Zeie aceste ni s’a dat o nouă dovadă in privinţa aceasta. Din prilejul învingii noastre dela Beiuş foile jidinoungureşti au scuipat foc şi au scris câte verzi şi uscate, minciuni, înjurături murdare şi calomnii la adresa noastră. In şirul acestor foi este şi una »Karikás« din Dobriţin, care în aiul său 35, de la 31 August e, publică o poezie de ifj. Széli István la adresa feciorilor din Tárcaia: »Üzenet a tákányi legényekhez«. Poezia în traducere românească este următoarea: Solie câtră flacăii din Tărcaia A învins deci Valahul, a cizut Maghiarul In munţii Beiuşului nu răsună cântări vesele. Să aud urletele hordelor sălbatice încinse cu brâe de curele... Glasurile animalice sunt purtate departe pe vânturi. Ei! S'a schimbat acum faţa acestui ţinut. Sunt în primejdie flăcăii din Tărcaia. Altădată fâlfăia în vânt steagul tricolor Vărsând nădejde în inimile aspre ale Maghiarilor, Câţi au fost vii în Tărcaia, toţi mergeau la Beiuş, Ca să lupte pentru principiile lui Kossuth. Şi a învins Valahul, s’au stins nădejdile Şi s’au înmuiat în lacrimi ochii flăcăilor din Tărcaia. A învins daci Valahul! Nu-i nimic, bravi flăcăi! Veţi mai învinge şi voi. Va veni încă ceasul acela, Când Maghiarul îl va prinde în horă pe Valah Pe dealurile şi prin văile Beiuşului, Când şi Dumnezeu va zice: Nu-i nici un păcat, Că flăcăii din Tărcaia îi taie pe Români. Pună-se acum focosul în pod, Să vedeţi că o să mai avem nevoie de el, Când poporul maghiar le va striga acelora, cari îi sug sângele, Că: Ajunge! Şi se va cutremura şi cerul şi pământul. Dacă voiu trăi pănă atunci, voi fi şi eu peacolo. Atunci ne vom face cheful noi, flăcăi din Tărcaia! Ifj. Széll István. Oricine poate vedea, că poezia aceasta în totalitatea ei este agitatorică, deşteaptă ura între Maghiari şi Români şi provoacă la luptă şi duşmănie. Procurorii nu o văd! Foile ungureşti tac! In deosebi provoacă la luptă, la omor pe feciorii din Tărcaia contra Românilor pasagere următoare, pe cari le marcăm in ungureşte: »Mikor az Isten is azt mondja: nem vétek, »Hogy oláht vágnak a tárkányi legények Şi partea dela sfârşit a poeziei. ^ Procurorii nu o văd! Foile ungureşti tac! Să scriem noi aşa, numai decât am fi traşi la răspundere. Să zicem noi feciorilor de Români: Măi feciori, va veni vremea, când şi D zău va zice: nu i păcat să tăiaţi pe Maghiari — ce ar face procurorii şi tribunalele? Ar înfunda temniţele cu noi. Pe când ai noştri sunt osândiţi la Cluj şi în alte părţi, ca agitatori, adevăraţii agitatori, cari îndeamnă la luptă şi omor pe o naţionalitate contra alteia. »Széli Istvan-ii« — de aceştia sunt mulţi — să plimbă liberi şi fără nici o grije. »Ca la noi la nime» — la noi şi sfânta dreptate are două feţe! Sibiiu, 13 Sept. n. Grevă In toată ţara. Naţionalităţile şi poporul muncitor al Ungariei cer tot mai inteţitor Introducerea votului universal. Guvernul Insă amână de azi pe mâne prezentarea proiectului, sub cuvânt, că e greu de pregătit şi are lipsă de timp. Oameni de-ai ocârmuirii au declarat, că poate numai în anul viitor, poate la primăvara va veni cu el guvernul. In faţa acestei tămândări foaia socialistă »Népszava« anunţă greva generală a tuturor muncitorilor din ţară pe 10 Oct. c. ziua In care să deschide dieta. Aceasta au hotărât-o toate secţiile lucrătorilor din Budapesta şi vor urma-o şi muncitorii din provinţă. »In 10 Oct. — zice »Népsz.« — sa nu fie sat sau oraş in Ungaria, în care să se vază lucrători muncind.« Aceasta ar fi o admeniare pentru guvern şi coaliţie, să se grăbească a aduce votul universal. Nu să ştie, că oare n’a mirosit ceva despre această grevă în pregătire, ministrul Andrássy, deoarece zilele aceste a ţinut să declare unui gazetar, că el toată vara a lucrat la acest proiect, că in curând va prezenta consiliului de miniştri schiţa proiectului şi şi-a esprimat nădejdea, că in curând va fi gata şi proiectul. Declaraţii de acest fel, în care nimenea nu are Încredere, nu va împedeca pe muncitori a-şi arăta simpatia pentru votul universal şi a-l pretinde. Partidul socialist face mari pregătiri in direcţia aceasta. Mişcarea Slovacilor* Alegătorii Slovaci vor ţinea Dumineca viitoare doue adunări poporale, în Rózsahegy şi Liptószentmiklos. In aceste adunări vor vorbi despre stările şi luptele politice din patrie deputaţii dietali slovaci Milan Hodja, Mateiu Bella, Milan Ivanca şi Skiriac. Adunările promit a fi foarte cercetate. Dările directe. Foaia oficială anunţă, că ministrul de finanţe Wekerle a gătat toate proiectele de lege relativ la dările directe. Proiectele vor fi prezentate dietei deodată cu proiectul de budget. Aceste proiecte sunt de mare Însemnătate pentru cetăţeni. Nu ştim încă încât ele vor uşura sarcinele ţăranilor noştri, ca moşieri mici. Procese de presă cu ridicata. La juriul din Cluj s’au pertractat doue procese de presă, a »Unirii« şi a dlui Niţescu. Despre aceste vorbim la locul prim al foaiei. »Luptei« şi »Tribunei« li s’au intentat două procese nouă. La »Lupta« acesta este al 7 lea proces. Redactorul »Foaiei DieceBane« din Caransebeş, Dr. P. Barbu a fost pedepsit de tribunalul din Caransebeş cu 50 cor. pentru că, foaia neavând cauţie, ar fi publicat lucruri politice. Şir nesfârşit!... Din Lume. De la conferenţa de pace din Haaga. Din Haaga să scriu următoarele: In şedinţa plenară din zilele trecute a conferenţei s’a dat cetire scrisorii dlui preşedinte de consiliu al României, In care să cuprinde propunerea de a Înfiinţa la Haaga pe cheltuelile tuturor statelor o academie de drept internaţională. Scrisoarea aceasta a făcut bună impresie asupra delegaţilor şi afacerea să va studia. Din Marocco* In Marocco începe să limpezi stările. Abdul Azis, Sultanul de pănă acum nu e în prinsoare, cum s’a vestit, ci e în oraşul său de rezidenţă, Fez. Să credem că în curând va pleca contra noului Sultan, Muley Hafîd. Acesta a declarat, că vrea să stea în legături bune cu Europenii, şi în deosebi cu Francezii şi să pregăteşte şi el contra lui Abdul Azis.